7,237 matches
-
tăpșane o claie de zări și-o căciulă de stele, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Așa, ca să bei libertatea din ciuturi și-n ea să te-afunzi ca un cer În bulboane și zarzării ei peste tine să-i scuturi, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Și ca să pui tot sărutul fierbinte pe praguri, pe prispe, pe uși, pe icoane, pe toate ce slobode-ți ies Înainte, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Ridică-te, Gheorghe, pe lanțuri, pe funii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
ar fi fost timpul să se lumineze de ziuă. Dar mă rog, acestea erau temerile mele și nu trebuia s-o sperii pe Maria. Am cuprins-o pe după umeri. Avea trupul fierbinte. Din când În când percepeam un tremur ușor scuturându-i trupul, Însoțit de un oftat abia deslușit. - Cum te mai simți? am Întrebat-o. - Mai bine. Era mai greu dacă eram singură, a spus ea cu glas convingător. Era mai bine dacă nu coboram, mi-am zis eu În
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
niște versuri superbe, peste care plutește însă geniul lui Eminescu: Peste vârf de rămurele/ Trec în stoluri rândunele/ Ducând gândurile mele/ și norocul meu cu ele/ și se duc pe rând, pe rând,/ Zarea lumii-ntunecând./ și se duc ca clipele,/ Scuturând aripele/ și mă lasă răvășit,/ Pustiit și amorțit// Doar cu doru-mi singurel,/ De mă-ngân numai cu el". De aceea se poate spune că exilul lui Ovidiu este mai degrabă un exil într-o Românie eternă și fascinantă, decât unul
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
istorică, nebunia lui Xerxes, înfrânt, bătând cu vergile marea, Helespontul, că-i înecase corăbiile... Victoria, decapitată, de la Luvru, o fi tresărit, pe moment, recăpătându-și capul și țipătul teribil, probabil, în cinstea uriașei probe sportive, agitându-și aripile viguroase, ca să scuture poate de pe ele praful parizian al muzeului... * O echipă de fotbal, așa dar,... (e drept, antrenată de un neamț, pe care-l chema, culmea, și Otto, ca pe cel dintâi împărat german)... ca și cum însuși Temistocle, făuritorul flotei elene, învingătorul de la
Pe moment by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10559_a_11884]
-
steagul tău de luptă. ai învins și încă vei învinge. mai vâslește veșnic înainte! timpul din clepsidra te împinge. ia privește astăzi în oglindă. chiar ciobita, ea îți știe anii. dar tu Alex nu te-ascunde-n vârstă că prea des se scutură castanii. ia-ți nepoții pe genunchi și cîntă și învață-i cum să se răsfețe, insă dă-le vlaga românească fiindcă viața are multe fete. prietene, postașul e la poarta. de prin cer măicuța-ți scrie carte; știe cât de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
lătrături.// Omul cu telescopul rudimentar, de carton, care dă informații/ despre furnici, devine/ bănuitor. Nu/ vă e rușine să aplaudați un clovn? Acum, cînd/ cad toate penele aripilor, toate/ o dată. Toate penele lebedei mute, în pielea căreia este îmbrăcat/ clovnul, scuturat de nebunie lîngă un/ butuc de vie pietrificat" (Omul cu telescopul). Avem a face prin urmare cu un lirism ce se precipită în refuz, în inadaptare, în eșec, ipostaze ce închid și o insuficiență a subiectului, asumată. Criza celui din
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
steagul tău de luptă. ai învins și încă vei învinge. mai vâslește veșnic înainte! timpul din clepsidra te împinge. ia privește astăzi în oglindă. chiar ciobita, ea îți știe anii. dar tu Alex nu te-ascunde-n vârstă că prea des se scutură castanii. ia-ți nepoții pe genunchi și cîntă și învață-i cum să se răsfețe, insă dă-le vlaga românească fiindcă viața are multe fete. prietene, postașul e la poarta. de prin cer măicuța-ți scrie carte; știe cât de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
acasă împreună. Plecareade aici a fost cam dificilă, căci a trebuit să pornim noaptea la 1 pentru ca să putem prinde a doua zi un tren în gara Vinț. Era o lună ca ziua, iar aerul rece și proaspăt ne-a mai scuturat somnul neîmplinit. Am pornit cu o căruță mare, cu niște cai zburdalnici care ne-au dus val-vârtej până la stația trenului. Acolo însă răbdarea ne-a fost pusă la grea încercare, deoarece nu se știa precis la ce oră vine trenul
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
pe jumătate, pe care nu pot s-o continui din cauza angajamentelor zilnice. Am început să gândesc totul în funcție de criterii administrative: număr de semne, termen de predare, font de scriere etc. Chiar și interviul acesta intră sub aceeași cupolă. Dar mă scutur și zic: sunt scriitor, nimic altceva. Aveți succes. Romancierul, sau traducătorul câtorva zeci de volume ,grele" ajung și ei la public, mai încap de gazetar, de discursul lui de(spre) televiziune? Amândoi ajung liniștit la public, iar prezența lor nu
Radu Paraschivescu: popularitate, atâta valoare",Marele pariu e să am câtă popularitatea, atâta valoare" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10020_a_11345]
-
o expoziție permanentă. „Aperitivul” a fost deja servit: Pia Brânzeu a arătat deja timișorenilor bună parte din materialul muzeal, cu prilejul serii austriece de început de secol, în urmă cu câteva luni, la Galeria „Triade”. Atunci a scos din depozit (scuturând lavanda de pe ele) jupoane, furouri, pantalonași cu picior, dar și generoase rochii ale frumoaselor Banatului. De ce n-ar fi acestea parte dintr-o galerie? - și-a spus Pia Brânzeu, evaluând șansele unui asemenea proiect. Ei, bine, chiar se poate. Primarul
Agenda2003-25-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281157_a_282486]
-
vremii Aflați pe vaporul cuvintelor libere. Când și-a dat seama Că n-a terminat ceea ce și-a propus A mai cerut ceva mâini. Pedeapsa n-a mai venit însă ................................ Hotărât, Ianus și-a deschis fața de floare Care Tot scuturându-se A crescut mulți copii De data aceasta, c-o singură fațăcea de viitor ! ......................... Pentru ceea ce fusese răzbunare Ianus a recuperat prin informatori Adevărați negi în zona lui Ianus cel Viteaz. decembrie 1979 INSCRIPȚIE ȘTEARSĂ Movila-ntre dealuri e ca
Poezii. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_195]
-
el este cel care va duce datele și a comandat din nou „un coniac mic pentru tovarășu’”. Tot atunci a mai venit și un lipovean uriaș de vreo doi metri, care i-a spus că în noaptea trecută s-a scuturat patul cu nevasta lui și l-a întrebat dacă a fost cutremur, după care, spunându-i că nu acceptă nici un refuz, a mai comandat „un coniac mic pentru tovarășu’“. Între timp, a mai apărut și profesorul de istorie care i-
Agenda2004-13-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282221_a_283550]
-
a animat pe înaintașii noștri, acum 85 de ani: Imnul Unirei de Ioan Băilă Neam român, din patru unghiuri, fruntea ți-o ridică sus / Căci din somnul cel de moarte înviat-ai ca Iisus! Lanțul sclavului de veacuri azi îl scuturi la pământ, / Iar dușmanii tăi ca pleava umblă-acum bătuți de vânt. Cei ce-au vrut ca să-ți răpească legea ta și graiul tău / Au ajuns de-ocara lumii sub blăstămul cel mai rău. / Neam român, ridică-ți glasul, căci și
Agenda2003-48-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281756_a_283085]
-
am întocmit tot planul cum să plătesc polița. Am să-i fac canaliei care a mințit după ce a falsificat lista multe zile amare. E numai chestie de ceva timp. Eu am fost mereu pe-acasă. Anica a vopsit și a scuturat peste tot. Lola e de o mare veselie când mă vede, râde așa de comic și se suie pe mine. Cu aceasta termin. Sărutări de mâini lui madame Herscovitz și lui madame Roman. Te sărut și la revedere, Mateiu Însemnările
Contribuții la biografia lui Mateiu I. Caragiale by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/11840_a_13165]
-
în asfințit pe colinele verzi, Să te găsesc, Ademenindu-te de la mioarele tale... Dar, vai, zâna cea frumoasă își paște iezii aproape de turmele tale ! Se făcea că un car de aur, trimis de un faraon, a luat-o. Caii își scuturau în coamă șiruri de perle și zale de aur. Zânei i-au rămas numai boabele roșii ca de sorb și căușele cu stropituri de aramă și argint. 2. F L U I E R E De ce nu-mi vii iar
Cântarea cântărilor. In: Editura Destine Literare by Melania Rusu Caragioiu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_204]
-
parcă erau fețe în mișcare, iar ochii Sfântului Ioan erau chiar acei imenși și umezi ochi ai pictorului Ion, la care priveam acum înmărmurită. Cine era oare acest nepământean și ce rol aveam eu în această stranie întâlnire? M-am scuturat de emoții și am trecut la ales ceea ce mi-ar fi plăcut să am pe pereți, la mine în casă . Am luat icoana lui Hristos, la care puteam pune un beculeț în golul asimetric al lemnului să mă ghideze noaptea
Pictorul. In: Editura Destine Literare by Monica-Ligia Corleanca () [Corola-journal/Journalistic/97_a_207]
-
de la încălecare prin înșeuare a pune șeaua pe calul liber, a-l înrobi* Demult, cei ce ocupau teritorii în România, fură numiți „decălecători”.* Mai nou, ei fură înlocuiți de tanchiști.. * (nemții, rușii, ș.a.). (Americanii descalecă rachete)* Azi suntem scutiți: avem scuturi antira chete* Măgarul vede invers traseul, de aici problema* Mulțimile îndobitocite, emană tirani pe potrivă. Paradisul este o stare din care am fost alungați: Irecuperabilă. Consolează-te încetinind durata prin visătorie* Ochiul compus al insectelor vede. Ecourile au asurzit* Animalul
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
a animat pe înaintașii noștri, acum 86 de ani: Imnul Unirei de Ioan Băilă Neam român, din patru unghiuri, fruntea ți-o ridică sus / Căci din somnul cel de moarte înviat-ai ca Iisus! Lanțul sclavului de veacuri azi îl scuturi la pământ, / Iar dușmanii tăi ca pleava umblă-acum bătuți de vânt. Cei ce-au vrut ca să-ți răpească legea ta și graiul tău / Au ajuns de-ocara lumii sub blăstămul cel mai rău. / Neam român, ridică-ți glasul, căci și
Agenda2004-48-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283086_a_284415]
-
cu cinci ulmi". Și după ce va muri, "din copita să-ți faci sapă./ Lîngă ulmi să-mi faci o groapă./ Și cu dinții să m-apuci,/ În tainița să m-arunci./ Ulmii că s-or clatină,/ Frunză ca s-o scutură,/ Trupul că mi-o astupa." Înțelege, deci, să se supuie morții. Dar după ce și-a pedepsit vrăjmașul, ucigîndu-l cum se cuvenea unui act hain. Distanță, se vede bine, e la dimensiuni astrale de comportamentul ciobanului moldovean din Miorița. Avea dreptate
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
de demult, cînd, - fie-le să le fie rușine ălora care le ziceau în scîrba biudosolah, valah împuțit, ca intrase și-n vorbirea sărmanilor robi vorba urîtă. Așa că atunci cînd preotelul, după cele povestite, îl întrebase "sînteți șofer?", Ion Capătă scuturase din cap cu șapca cu tot și făcuse: "Nooo, eu mi-s cu caiii!" și arătase într-o parte a ogrăzii unde se află un ARO și unde un ins meșterea la el ceva. Era Ghiță, nea Ghiță, el era
Sapca de piele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17735_a_19060]
-
când de o minerală, calmă consistentă, grădinile lui înverzite, sau și numai întinderile cosite, asemenea unui gazon englezesc din iarbă căruia răzbate înviorător smaragdul, ori alburile unor pereți care reflectă cu tărie lumină, servind totodată drept așternut unor grafitti-uri negre, scuturate de nerv, trezesc privitorului o stare de satisfacție greu traductibila în cuvinte, pentru că specificul plastic, limbajul sau vizual, nu se lasă conceptualizat. Bucurie lirica? N-aș spune, desi suntem undeva pe-aproape. E mai mult o afirmare constatativa, un atestat
Un debut care promite: Bogdan Lascăr by Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/17801_a_19126]
-
de pînă acum. Santiago spune că a murit, și în cuvintele lui se aude parcă un răsuflat de ușurare: "ăM-au omorît, mătușa Weneă, spuse. Se poticni de ultimă treaptă, dar se îndrepta imediat. ăĂ avut chiar grijă să-și scuture țarina de pe măruntaieă, îmi spuse mătușa Wene. Apoi intra în casa lui pe poarta din spate, care era deschisă de la ora șase, si se prăbuși cu fața în jos în bucătărie." Mai există un element important pe care românul lui
O dragoste din crimă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17806_a_19131]
-
cardurile de copii pe care ii tunde înainte de 15 septembrie. Ce bucium? Ce săteni cu coasa-n spinare? Nici o coasă. Numai briciul și foarfecă. Ce salcâm? Numai neoane și oglinzi. Ce toaca? Numai pieptănul bătut de marginea chiuvetei ca să se scuture mătreața." Aceasta spectaculoasă reconstituire a unei perpective inedite asupra existenței se datoreaza exclusiv curiozității intelectuale a autorului și aptitudinii lui de a-si imagina situații existențiale. Se datorează, pentru a ne exprima sintetic, talentului sau literar. Nu întâmplător, asemenea portrete
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
profesorului pe care îl îngrijea cu atîta grijă, el neavînd soție;... în momentul cînd ea începuse deodată să plîngă cu hohote, cu palmele uscățive ascunzîndu-și fața ei de femeie blondă trecută, cu trupul slăbit cutremurîndu-se de plîns;... plîngea de se scutura rochia pe ea;... în momentul acela, așadar, mai ales cînd și auzisem de ce plîngea, într-o limbă greu de înțeles, încît ce spunea trebuise să mi se traducă pe loc, de Karin, în românește; pe scurt, - ce s-o mai
Alt parti, de 150 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17253_a_18578]
-
activi și vom fi polemici. Nu de dragul de a face spectacol pentru galerie, ci pentru că nu există comunicare reală fără diferențe și schimburi de opinii. Reanimarea dialogului autentic e vitală pentru ceea ce cultura română ar putea fi dacă s-ar scutura de reziduurile mentale provinciale de care, după zece ani de libertate și de ritmuri accelerate de evoluție, n-a scăpat încă, pe ici, pe colo, prin unele părți esențiale...". Cît despre orientarea revistei, " Am putea-o descrie pe scurt prin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17273_a_18598]