5,253 matches
-
nuanțat foarte bine acest subiect. În această mare a dezbaterilor aprinse și vorbelor dure, te-ai distanțat prin calitate și delicatețe... eu unul n-aș fi putut să fiu atât de calm. Felicitări! Verticală atitudine, domnule Bucurenci! Mulțumiri! Domnule Mark,(scuzați adresarea..nefiind numele întreg, poate greșesc), pentru Dragoș Bucurenci, nu cred că blogul a produs emanciparea.. cand esti atins în startul inițial de prezență Irinei Nicolau..e un privilegiu! Vă recomand un drenor hepatobiliar de la Boiron-functioneaza perfect! Excelent articol, o
Rămas bun, domnule Președinte! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82483_a_83808]
-
dat seama decât după vreo cinci minute cu cine vorbește. Până la urmă, la ce sunt buni prietenii dacă nu ca să-i suni și să le vorbești cu plm pentru că nu știi cine sunt și apoi să le ceri în plm scuze pentru că nu ți-au spus în plm cu cine vorbești. Crăciunul este, din toate punctele de vedere, o sărbătoare a lipsei de măsură, așa că lipsa măsurii la băutură și la telefoanele afectuoase nu mă mai poate surprinde. Supărat sunt pentru
Crăciun fără victime by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82660_a_83985]
-
place ..// cu muzica e mai greu... @monica hanganu : Bucurenci e Dragoș , si nu Radu ! Recunosc nici eu nu-s fun M. Anghel deși vocea nu i-o poate contesta nimeni, insă îmi place de ea că fire, ca om.... Dragoș , scuza-ma că te-am botezat Radu, dar eram sub imperiul emoțiilor și am greșit .... da,cu această melodie a câștigat Cerbul de Aur din câte îmi aduc aminte și a rămas la fel,adică nu are impresii de mare artista
Un om de bun simţ by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82655_a_83980]
-
pe Wall Street) ceva stilizat la fel de poetic de acelasi autor: Există o grație în faptul de a te adresa celuilalt, în care celălalt e foarte important. Ce ziceai în comentariu? Era în sensul de a îngădui sau de a garanta? Scuze dar nu știu exact sensul. ce ușor concezi tu uneori să lași frumosul să iasă din tine uite că la mine e prima dată, dar niciodată nu e prea târziu... De aici vine și cuvântul concesie ?
Cel mai frumos compliment by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82712_a_84037]
-
mea indiferență cu care mă lăsam purtat printre acele ruine ale durerii, părând doar preocupat să nu-mi cadă cumva mâna de pe behindul Esterei, atât de învăluitor legănat prin tot acel ținut al groazei. I-am dat dreptate inginerului care, scuzându-se că are treabă la comandament, ne-a spus că mai putem să ne plimbăm încă jumătate de oră. Nu mai mult", a precizat el, privindu-mă țintă, ținând morțiș să-mi transmită sincera lui părere de rău că se
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
hârjoană tăcută, clăbușită de minunea libertății, într-o zbenguială nepăsătoare, așezându-se peste pietrele acelea hârlave, rănite, peste trupurile noastre cotropite de lehamitea acelei dimineți cu tot ceea ce ne fusese dat să vedem. Zoream spre ieșire. Ester dădea să se scuze că n-a știut, că a crezut, că mai bine, că vai ce ninge, medievală ninsoare, că zău că-i pare rău, dar n-a crezut că, nu-i așa, că și tov. Dobre-i om, înțelege că, în fine
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
precipitațiile sub formă de averse", organizatorii devin precauți. Nu după multă vreme, în mijlocul parcării se înalță un cort de toată frumusețea. Construcția seamănă frapant cu un adăpost pentru sinistrați, dar nesimțitul a aflat - nu de azi, de ieri - că scopul scuză mijloacele. Culoarea mai degrabă mohorâtă a pânzei de cort contrastează cu manifestările euforice pe care urmează să le ascundă privirilor. O parte dintre martori mustăcesc în spatele geamurilor. Dacă tot nu dormim la noapte, măcar să vedem și noi cum dansează mireasa
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
de altfel un tânăr critic și eseist cunoscut, este foarte apreciabilă. Ziya Yamaç fiind supus actualmente unei operații medicale m-a rugat a vă transmite expresia celei mai deosebite stime ce v-o poartă și să vă rog să-l scuzați că nu v-a putut scrie personal. Vă rugăm să binevoiți a ne trimite din operele Dvs. semnate, precum și două din recentele Dvs. fotografii. Una pentru noi, frații Yamaç, și cealaltă pentru editorul și scriitorul Avni Insiel (traducătorul lui Gide
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
a fost ușor jenat de faptul că ne vorbise despre luxul costisitor al regilor și-a încercat să ne convingă că nu avea în vedere cazul acestuia, ci vorbise așa, în general. Dacă primarul comunist a sfîrșit prin a se scuza cumva pentru felul în care a preîntîmpinat vizita neașteptată a regelui, provocatoarea venită să îl atace nu s-a lăsat pînă nu l-a întrebat ce făcea el în vremea războiului, cînd ea se afla în rezistență. Nici scriitorii prezenți
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
mereu, dorește să dețină mai mult decât semenii lui, să demonstreze în felul acesta că, încet-încet, el este alesul, cel care va deveni masculul alfa în societate, prin banii obținuți peste noapte și în orice fel. Iar vorba machiavelică “scopul scuză mijloacele” va deveni deviza vieții, un obiectiv și un țel. La urma urmei, ce mai contează cum au fost “facuți” banii, contează doar că nimeni și nimic nu mai poate sta în calea bunăstării individului și a familiei lui, căci
DESPRE LĂCOMIE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380710_a_382039]
-
victorios la toate jurnalele tevč că în luna noiembrie suntem obligați să ne verificăm sănătatea, gratis, la medicul de familie. -Uraaaa!, țipă prietenul Haralampy. Hei! Ce faci, mamă-soacră? Hallo!... N-auzi ce zâce dom' ministru? Stai în fața televizorului și dormi? Scuză-mă. Da' zău că n-ai nici un pic de respect... -Ha? Cu cât?, tresare ea dintr-un ațipit. Doamne, tomna visam că mi se majorează pensia... -Tot e ceva!, o încurajează prietenul. Da, are dreptate, domnu' ministru: intrând în lumea
ârâiala generală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10211_a_11536]
-
Fire ultrasensibilă și lesne contagiabilă de emoția unui semen, Haralampy începe să recite: ,O, cum Rafael creat-a pe Madona Dumnezeie, Iosif Boda preschimbat-a un Guvern într-o femeie"(...), - Domnu' poet, îi întrerup momentul de mare simțire lirică, mă scuzați: dumneavoastră ați auzit de unu, Eminescu ? Da, acum mi-e limpede: avem datoria să revedem toate capodoperele haralampyene, fiindcă altfel... - Du-te, mamă, să te hodinești olecuță, l-a îndemnat din nou soacră-sa. Dar e ora de Telejurnale, iar
După sommet... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10229_a_11554]
-
meu din altă lume, căruia câțiva părinți îi procurau cu greu tutun pentru pipă, sau diriginta din liceu, doamna Luștrea, care accepta cu bucurie orice carte în engleză pe care-o puteam găsi prin sărăcăciosul anticariat din Arad. Nu-i scuz pe funcționarii al căror metabolism profesional e condiționat de măruntul energizant al șpăgii. Cred că, o dată și o dată, va trebui să renunțăm să fim o nație împărțită în două: pe de-o parte, niște petiționari milogi, născuți și crescuți cu
Măruntul energizant al șpăgii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10232_a_11557]
-
Dumitru Hurubă Pfui, Doamne! Ne topim de căldură precum - scuzați comparația - dosarele unora, după cum ne dau de știre Telejurnalele... Noroc fain, cum zice Haralampy, că televiziunile ne prezintă din când în când emisiuni-spectacol de divertisment, ultima ispravă de acest fel fiind scheciul "Gaițele", variantă-sinteză a celebrei piese kirițesciene, în transmisiune
Dosariada șși alte mitu(i)riț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10338_a_11663]
-
ar fi persiflat "mahalagismul" din Baroane: "L-a îngropat pe Killinger sub un torent de ocări, ca țața cea mai rea de gură, cu poalele suflecate-n brîu". Tensiunile răbufnesc în perioada ingrată a "realismului socialist", cînd - gest anevoie de scuzat - Arghezi dezavuează traducerea blagiană din Faust și își amplifică atitudinea răuvoitoare în articolul Editori și tălmăciri, publicat în Veac nou, nr. 35/2 iulie 1954, atacînd și traducerea lui Tudor Vianu a piesei lui Shakespeare, Antoniu și Cleopatra, a aceluiași
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
odată, prietenul devine acut sentimental, așa că după două-trei clondire de "bistrițeană", continuă: - Mă, bădițule, "nu știu alții cum sunt, dar eu..." - Vezi-vezi, îl trag de tricou, că dai în copiraitu' lu' Creangă - ce e cu tine azi ?... - Of, fi-r-ar a... - scuză-mă - de întrerupere! Că parcă ai fi domnu' Nistorescu la emisiunea "Oamenii realității" (v. Realitatea Tv, luni-joi, ora 22.00, n.d.h,), când adresează invitatului câte-o întrebare în rafale și cu ramificații semănând cu biblicele căi ale Domnului - mă
Dosare jumulite by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10362_a_11687]
-
sacrificiilor făcute și a celor pentru care există dispoziție de a fi făcute. Ea presupune un trecut; ea se rezumă, totuși, în prezent la un fapt tangibil: consimțământul, dorința clar exprimată de a continua viața comună. Existența unei națiuni este (scuzați-mi metaforă) un plebiscit zilnic, așa cum existența unui individ este o afirmare perpetua a vieții. Aceasta este mai puțin metafizica decât dreptul divin și mai puțin brutală decât pretinsul drept istoric". Iată cum comentează Hagen Schulze 18 această concepție: "națiunile
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
O fi Boul Apis metamorfozat în Pasărea Arheopterix, sau invers... ? S-ar putea să fie Pasărea Phönix zămislită de "măgarul lui Buridan" ?... Comă și groază, vorba soacră-mi, Domnul s-o odihnească în pace! A, încă n-a murit ? Mă scuzați... Ah, gata, m-am luminat de parcă am fosfor în loc de creier: e vocea domnului parlamentar Dan Iosif adresându-se reporterilor de televiziune... Mersi, Doamne, că mi-ai luminat mintea. Păi, sigur că e domnu' Dan Iosif - Doamne, dă-i binele lumii
Cât-îi retingu' de mare... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10548_a_11873]
-
vede el, nu vede nici Lucinski și nici alți canadieni de la Chișinău, care se trag din tribul pieilor foarte roșii. Așa că, până una-alta, de pește Prut, eu vă transmit tradiționalul salut: ou-oa, ou-oa, ou-oa, ouoa, ouoa-oaoa! (chiuie că indienii). Scuzați...M-am bătut cu palma peste gură, ca indienii de la noi din bătătura, fiindcă-mi vine să vă spun o poveste canadiană. Au avut cană dienii-ăia de pește Prut, pardon: Niagara, un prim ministru frumos, necăsătorit, care a făcut amor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
mi-i închipui constituindu-și un mod nevrotic de-a fi în anii imediat postrevoluționari, când, sub conducerea nefastă a lui Ion Iliescu, istoria a stagnat și a format o baltă în România. Dar toate aceste eventuale explicații nu-i scuză. Ei trebuie să respecte anumite reguli ale jocului sau să nu ia parte la joc. Un jucător de șah poate fi oricât de nonconformist, poate apela, ca Boby Fischer, la combinații considerate aberante de toți teoreticienii lumii, dar nu poate
A lovi cu pumnul în tabla de șah by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10567_a_11892]
-
scena politică. Poate părea surprinzătoare prezența în acest club select al rezoneurilor politici a autorului Principelui, Niccolň Machiavelli. În istorie Machiavelli are reputația unui cinic lipsit de scrupule, căruia i se atribuie în mod injust o deviză devenită celebră: "Scopul scuză mijloacele". Puțini însă au studiat capodopera florentinului fără ochelarii de cal ai ideilor preconcepute. Păcat, pentru că multe dintre sfaturile lui Machiavelli ar putea fi de mare folos politicienilor de azi. Concluzionează Aurelian Crăiuțu la capătul micii sale incursiuni în învățăturile
Fascinația terțului inclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10569_a_11894]
-
un cerc roșu ne indica nouă, telespectatorilor răvășiți de-o curiozitate ajustată cu frică aproape patologică, prezența, mai degrabă virtuală decât reală, a "primului pacient al țării"... (Ce ironie groaznic-opresciană - vă mai amintiți? A, era vorba despre ministrul Nicolăescu? Mă scuzați...). - Fratrele mieu, îmi zicea Haralampy emoționat, oare generațiile viitoare vor ști să aprecieze cât de încordați așteptam noi telejurnalele și mai ales reportajele cu cea mai filmată fereastră din centrul Europei? Ce? Gripa aviară furișându-se mișelește spre Ardeal, pe la
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
Scala, locul în care am auzit aplauzele lui Strehler pentru Ion Marin. De ce nu vuiesc presa, radioul, televiziunile despre asta? De ce atîta tăcere românească față de un eveniment cu adevărat remarcabil? De ce superficialitatea și ignoranța ne-au ars reverențele? Nu exista scuza "n-am știut" în plin secol al exploziei informaționale, al accesului la tot ce cu mintea nu gîndești. Și, totuși, de ce nu putem să prețuim valoarea, să-i arătăm strălucirea? Am primit cîteva însemnări, tulburătoare, pe care Ion Marin le-
Pe drumul lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10627_a_11952]
-
Gellu Naum, care s-a transformat într-o carte superbă. Am jucat, de obicei, un rol mai mare în elaborarea tezelor lui Liviu Papadima, Mircea Vasilescu, Marian Popescu, Daniela Zeca, Ioana Drăgan, Sofia Dobra, a multor altora pe care mă scuz că nu-i pot menționa aici (Bogdan Lefter n-a fost doctorandul meu, m-am numărat însă printre referenții săi oficiali, așa cum s-a întîmplat și cu Gabriela Duda, Adriana Babeți, Carmen Mușat, Magda Jeanrenaud, Caius Dobrescu etc.). Toți cei
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
nu le venea să creadă că circulăm în vagoane de clasă noaptea, ca să economisim banii de hotel, că mîncam hrană rece adusă de-acasă în valiză și că absentam de la excursiile organizate, nu ca să ne vizităm niște rude, cum ne scuzam față de gazde, ci ca să mergem la bibliotecă. Este adevărat că în 1956 și 1957, cînd am însoțit formația Teatrului Național la Paris și Veneția, ori în 1962 și 1963, cînd am participat cu cineaști români la Festivalul de la Cannes, am
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]