211 matches
-
lași să mor de foame... Vrei să mă târăsc de foame, să-ți ling picioarele puturoase... Știu tot. PARASCHIV (Cântă; mirat, se oprește; meditează o clipă.): Știi că acum aș putea să-ți bag trompeta asta în fund? MACABEUS: Ce secătură ești... Vai, ce secătură ești... Dacă știam că ești așa o secătură, vai, cum te mai puneam să-ți lingi rahatul și să-ți sugi limba... Vai, cum te mai puneam... Te-aș fi pus să-ți lingi toate bubele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
foame... Vrei să mă târăsc de foame, să-ți ling picioarele puturoase... Știu tot. PARASCHIV (Cântă; mirat, se oprește; meditează o clipă.): Știi că acum aș putea să-ți bag trompeta asta în fund? MACABEUS: Ce secătură ești... Vai, ce secătură ești... Dacă știam că ești așa o secătură, vai, cum te mai puneam să-ți lingi rahatul și să-ți sugi limba... Vai, cum te mai puneam... Te-aș fi pus să-ți lingi toate bubele, să ți le lingi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
-ți ling picioarele puturoase... Știu tot. PARASCHIV (Cântă; mirat, se oprește; meditează o clipă.): Știi că acum aș putea să-ți bag trompeta asta în fund? MACABEUS: Ce secătură ești... Vai, ce secătură ești... Dacă știam că ești așa o secătură, vai, cum te mai puneam să-ți lingi rahatul și să-ți sugi limba... Vai, cum te mai puneam... Te-aș fi pus să-ți lingi toate bubele, să ți le lingi și să te otrăvești cu ele... Vai, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
bandajate.) PARASCHIV: Mi-a scăpat. Ia-l pe ăsta! MACABEUS (Molfăie.): E bun. PARASCHIV (Începe să-i bage în gură într-un ritm tot mai rapid.): Și pe ăsta! Și pe ăsta! la-i pe toți! MACABEUS (Se îneacă.): Pfff... Secătură... (Vomită.) Te omor! PARASCHIV: O să-ți treacă. MACABEUS (Mieros.): Mi-e foame. Mai vreau. PARASCHIV: Trebuie să te porți frumos cu mine. MACABEUS: Mă port frumos. PARASCHIV: Ar trebui să-mi pupi mâna. MACABEUS: Ți-o pup. PARASCHIV: Ha! (Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
ia cu ei, într-o dimineață, după apă. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: E departe... apa? HAMALUL: E. Cam la zece kilometri de aici... E acolo o fântână, o fântână pe care o ținem încuiată. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Străbătut de un fior.): Secături! HAMALUL: Cum? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: De ce o țineți încuiată? Cine vă dă voie să încuiați o fântână? HAMALUL: He-he-he... Păi... (Năuc.) Păi, cum? Păi, dacă n-o încuiem... vreți să se scufunde păsările în ea? Să spurce apa? CĂLĂTORUL PRIN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
jivina aia, și vă veți alege mai degrabă cu exemple nominale, decât cu o explicație sănătoasă. Licheaua, s- o știți de la mine, este o persoană fără caracter, fără demnitate, dispusă la orice pentru a parveni. Este taman ceea ce unii denumesc, secătură sau netrebnic. Este insul care își face rugăciunea de seară cu un scop anume, care face din slugărnicia interesată, un stil de viață și de care nu poți scăpa decât cu forța, dacă ai sânge-n tine. Și ca să fim
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
spunea, cronicărește, după Ion Neculce), n-a istorisit nimic. Cum ar fi comentat faptul că fostul președinte al țării, Emil Constantinescu, l-a decorat pe torționarul acela de la Sighet, din greșeală? Să aibă dreptate Octavian Goga? "Țară minoră, țară de secături". N-aș vrea să aibă. "Aiștea au băgat lupu-n sat, Lenoră, cum să-l mai alungi?", aud vocea de bariton a bunicului. Cînd mă cuprinde obsesia dubioasă a zădărniciei (starea "miel la cuțit"), cînd încep să-mi repet că totu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
-l mai încapă, a ajuns să predea la Universitate un curs opțional Ieminescu. La pensie a ieșit după tergiversări. "Nu mă pensionez. Pe mine mă ține cureaua. Ieu rămîn". Mai avea energie și pentru polemica dură cu Carp: "Ești o secătură totală care i-a lins pe Stalin și pe Ana Pauker. Ai rimat Dej cu viteji". "Nu ieu, Jebeleanu". "Aha, i-ai furat rima. Totdeauna ai fost furăcios. Satanist-stalinistule!" "Mai bine stalinist decît ceaușist. Îl prefer pe Stalin unui degenerat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
la ghioc cu mare noroc, repede era scoasă la măritiș, și se găsea pe undeva un Ioshuah, Guțah sau Maimuțah, ori Muleh, Suleh sau Naftuleh care să o ia de ne-vastă pe nefericita batjocorită de pohtele animalice ale acestor secături. Din acest closet al mizeriilor ivrite și orgiilor bestiale, ne-au servit ei povestioara cu fecioara Mariah și norocul ce a pălit-o pe cînd se afla ca ,,slujitoare” în bordelul templului din Ierusalim. Dacă aceste adevăruri istorice ar fi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
să treacă prin ciurul lui Iahve firimi- turi din creștinismul arimin, religie răspîndită în tot imperiului roman, pentru a spu-ne că numai ei au gîndit pe lumea asta. Oricine este doritor de adevăr îl poftesc să citească concomitent Apoplexia acestei secături și Cartea esenă a revelațiilor, astfel singur se va lumina cum vine treaba aceasta miraculoasă cu săltatul la cer și revelații chiar și pentru cei ce nu le cer. Misterios și șmecher este și alt ivrit ce și-a trăit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
un semnal de alarmă trăgea și Mircea Eliade: "Mahalaua a creat pînă acum un stil grotesc, care ne amuză cînd îl întîlnim în Caragiale, dar care e tragic, cînd îl privim istoric. Acest stil de cafenea, acest geniu verbal de secătură sceptică, acest proverb mixt și impur care reprezintă o înțelepciune de slugă și o enciclopedie de gazetar nu ne reprezintă. Ea nu are nimic de-a face cu demnitatea românească pentru că nu are nimic de-a face cu nici o demnitate
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cu totul, însă, altfel decît cum ni se apropie prințul Salina." Adevărat este iarăși că universul romanului matein este unul al rentierilor, proxeneților, prostituatelor și cerșetorilor, că chiar treimea este alcătuită din "niște stricați subțiri, amestec de murdărie și sublim [...], secături ale vechii capitale române" (G. Călinescu); în escapadele lor, se mărginesc să arunce "priviri cotoiești cocoanelor de la mesele vecine", Pirgu îi întrerupe de multe ori cu replica "Ia mai lăsați, nene, ciubucele astea, să mai vorbim și de muieri", el
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
acidități de tot felul... Format 48x33 cm, anual 6 lei, 10 bani numărul. Apare la tipografia Cațafany. Ziarul de după 9 noiembrie 1912 nu‐și pierde combativitatea, dar dă atenție și aspectelor cu lturale. La rubrica „Literatură și știință” se publică: „Secătura politică” de M. Zaharia; „Psihologia iubirii” de C. Popescu, profesor iar în „Foița ziarului Drapelul” seriale precum: „La mormântul lui Conachi” de Nicolae Iorga, „Femeia și alcoolismul” de Sofia Nădejde, „Pe Nistru în sus” de N. Dunăreanu, „Aromânii” de D.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
El știa foarte bine de ce măcelarii istoriei au venit cu sabie și pîrjol să distrugă neamul rumunilor. Și de 2000 de ani umblăm prin beznă ca niște umbre mînate de vînturile altora, colcăind în mîrlănie, ticăloșie și umilință pentru că orice secătură de la noi sau de aiurea ne pune în nas cu ostentație că sîntem scursura imperiului roman amestecată cu ceva duhori slave și alte urdori ale istoriei știute și neștiute. Dacă tot sîntem un popor aluvionar fără trecut și fără istorie
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ne tot vîntură prin cap pentru veșnică îndobitocire, puhoaie de indo-europeni și alte seminții că nu le mai știi de un-de le scot ca să ne smintească și să ne tîmpească pînă ne vor plesni căpățînele. O afumătură de ardei iuți secăturilor, v-ar face mințile mai sprințare! Cratipos a scris o amplă istorie a războiului peloponesian purtat între anii 431-404 î.e.n. Atenienii cheamă în ajutor pe Sitalkes(431-424 î.e.n.) regele tracilor-odrizi, care vine cu o oaste de 50000 de luptători formată
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
arătat din totdeauna pentru adevărata istorie și cultură strămoșească ce le stă în cap precum jarul pe limbă! Scandalos este faptul că istoricii și arheologii nu suflă un cuvînt despre imaginile existente pe tava rotun- dă. Ca să le dovedesc ce secături sînt, am să-i dau pe goarnă descriind patera cu pricina așa cum se poate vedea din unele fotografii. Tava este în fapt un platou cu marginile ridicate în sus, iar în mijloc se află o statuetă care reprezintă o femeie
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
plasă. Fe-meia care păzea pînza a văzut cum această pleavă de cînepă(ceată de răi) alerga cu pași mari peste ghil purtîndu-se ca niște smintiți. Ca să fim toți siguri, repede au venit ostașii adunați în tabără să cerceteze. Cum aceste secături nu-și cereau iertare, le-am dat bucățele de pîine sfințită. Era o groapă, unde ca niște cai puternici, cu picioarele au făcut mocirlă și au murdărit cu ea pînza. Pe acești răi cu mintea în pîclă i-am descîntat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
din jur nu se poate adapta (Cănuță, om sucit, Inspecțiune). Aici se află în elementul lui Mitică, „bucureșteanul par excellence”, cam intrigant, poltron și bârfitor, însă, altfel, mereu bine dispus și pus pe șotii, șmecher, lăudăros și băgăreț, o simpatică secătură, cu aura inconfundabilă a balcanității dâmbovițene. Amicul poate fi și becher, dar, cu felul lui colocvial (trăncănitor, adică), nu-i strică o nevastă în fața căreia să se poată făli cât e el de deștept și cum le știe pe toate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
povestire urmu ziană, în care absurdul îi dispută tragicului întîietatea, este o figură pe care nu o poți șterge ușor din memorie, odată cu închiderea cărții. Băbuța aceasta, zdrobită de inepția nivelatoare a unei ocîrmuiri care a promovat în funcții doar secături imbecile, ai cărei bărbat și fiu ispășesc la Canal vina de a fi refuzat să-și cedeze oile noilor stăpîni, se prăbușește sub coarnele jucăușe ale unei capre bezmetice, care a "prins" din zbor un tablou cu președintele Dej și
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
tratate cu un instinct fin al culorilor, documentează asupra hibridității unei societăți. Mateiu Caragiale este un poet și scrierea lui valorează prin ceea ce sugeră. Realitatea se transfigurează, devine fantastică și un fel de neliniște de Edgar Poe agită pe aceste secături ale vechii capitale române. De aceea scriitorul trebuie pus mai degrabă în grupul suprarealiștilor, dată fiind atenția lui pentru elementul inefabil ancestral, aparținând fondului obscur. H. BONCIU Înrâurit de poeții austriaci, în special evrei, H. Bonciu aduce în proza lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vodevilul francez și la bietul Teatru Național !, sărmanul !... când moare, când învie... de-i mai mult răposat..." Dar iată și mai clar cum Alecsandri vorbește prin gura lui Iorgu, ori cum Alecsandri, fără să vrea, face din Iorgu nu o secătură și o caricatură, ci un adevărat bonjurist: "Iorgu : Dac-ar giudeca toți ca d-ta, domnule, apoi teatrul național nu s-ar putea întemeia niciodată în țară: dar slavă Domnului !, sunt persoane care știu să prețuiască greutățile unei scene începătoare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
aprobată și a plecat pe front, unde peste câteva luni a fost luat prizonier. Atitudinea lui față de populația sovietică nu este verificată, însăși el spune, că dacă nu ar fi căzut prizonier, ar fi și azi o lichea și o secătură. În 1943 se înrolează în Divizia „Tudor Vladimirescu” cu care a participat la lupte și la terminarea războiului a venit în țară. În 1945-46 lucrează la Inspectoratul general al jandarmeriei. De acolo este scos și trimis la Apărarea Patriotică și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
15 ianuarie până în octombrie 1876. Proprietar și redactor - N. Negruțiu-Fekete, profesor și publicist. În L. n. se publică parodii după articole politice și literare, știri și comunicate oficiale sau, în limbajul redactorilor, „știri și scorniri, adevăruri și minciuni, învățături și secături [...], denumiri și destituiri, căsătorie și repause”. Totul nu este decât o glumă, și nu de bună calitate, parodia alegând mijloacele cele mai ușoare de a ironiza. Se critică nu fondul, nu moravurile politice sau sociale, ci mai ales limbajul, stilul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287889_a_289218]
-
Fotograme din postmodernitatea românească, Editura Paralela 45, Pitești, 2010, p. 280. 196 Reținem, pentru ilustrarea asemănărilor, un fragment din Moftul (Studiu de mitologie populară): Moftul este un demon cu trei capete oribile: Minciuna, Bârfirea și Zavistia. Mama lui a fost Secătura, o fecioară pe care o ademenise Șmecherlâcul; Secătura l-a născut pe Moft departe de casa părinților ei, Netotul și Zevzecia, într-o poiana misterioasă, vorba "Constitutionalului" asta numai de rușinea părintilor. El, Moftul, a crescut cu o iuțeală nemaipomenită
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
2010, p. 280. 196 Reținem, pentru ilustrarea asemănărilor, un fragment din Moftul (Studiu de mitologie populară): Moftul este un demon cu trei capete oribile: Minciuna, Bârfirea și Zavistia. Mama lui a fost Secătura, o fecioară pe care o ademenise Șmecherlâcul; Secătura l-a născut pe Moft departe de casa părinților ei, Netotul și Zevzecia, într-o poiana misterioasă, vorba "Constitutionalului" asta numai de rușinea părintilor. El, Moftul, a crescut cu o iuțeală nemaipomenită și a fost alăptat de Hârtia, căreia i
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]