1,304 matches
-
joi, 26 mai) următoarele: l pe râul Bega, la Făget - 20,5 mc/sec.; Balinț - 15,3 mc/sec.; Chizătău - 20,7 mc/sec.; Remetea - 10,6 mc/sec. l pe Timiș, la Lugoj - 195 mc/sec.; Șag - 100 mc/sec. l Bârzava, la Gătaia - 10,8 mc/sec.; Partoș - 10 mc/sec. l Moravița - 2,47 mc/sec. Față de debitul multianual lunar, debitele din ziua la care ne referim erau cu mult mai mari, cu excepția celor de la Chizătău și Remetea
Agenda2005-22-05-actualitate () [Corola-journal/Journalistic/283733_a_285062]
-
la Făget - 20,5 mc/sec.; Balinț - 15,3 mc/sec.; Chizătău - 20,7 mc/sec.; Remetea - 10,6 mc/sec. l pe Timiș, la Lugoj - 195 mc/sec.; Șag - 100 mc/sec. l Bârzava, la Gătaia - 10,8 mc/sec.; Partoș - 10 mc/sec. l Moravița - 2,47 mc/sec. Față de debitul multianual lunar, debitele din ziua la care ne referim erau cu mult mai mari, cu excepția celor de la Chizătău și Remetea, pe Bega. Pe toate râurile din județul Timiș
Agenda2005-22-05-actualitate () [Corola-journal/Journalistic/283733_a_285062]
-
mc/sec.; Balinț - 15,3 mc/sec.; Chizătău - 20,7 mc/sec.; Remetea - 10,6 mc/sec. l pe Timiș, la Lugoj - 195 mc/sec.; Șag - 100 mc/sec. l Bârzava, la Gătaia - 10,8 mc/sec.; Partoș - 10 mc/sec. l Moravița - 2,47 mc/sec. Față de debitul multianual lunar, debitele din ziua la care ne referim erau cu mult mai mari, cu excepția celor de la Chizătău și Remetea, pe Bega. Pe toate râurile din județul Timiș, calitatea apei se menține
Agenda2005-22-05-actualitate () [Corola-journal/Journalistic/283733_a_285062]
-
sec.; Chizătău - 20,7 mc/sec.; Remetea - 10,6 mc/sec. l pe Timiș, la Lugoj - 195 mc/sec.; Șag - 100 mc/sec. l Bârzava, la Gătaia - 10,8 mc/sec.; Partoș - 10 mc/sec. l Moravița - 2,47 mc/sec. Față de debitul multianual lunar, debitele din ziua la care ne referim erau cu mult mai mari, cu excepția celor de la Chizătău și Remetea, pe Bega. Pe toate râurile din județul Timiș, calitatea apei se menține la gradul de asigurare a folosințelor
Agenda2005-22-05-actualitate () [Corola-journal/Journalistic/283733_a_285062]
-
acest program. Sper că nu te superi dacă îmi voi achita singură consumația. Bine, este în regulă, mai vedem ce va fi mai târziu... Atunci, ce dorești să consumi? Un concentrat de fructe, poate ananas. Eu voi lua un triplu sec și apă minerală înainte de cină. Stabilind cu ce ne vom delecta, privind marea și trecătorii de pe faleză, am dat comanda ospătarului, indicându-i băutura mea preferată și băutura răcoritoare dorită de invitata mea, rugându-l să ne rezerve o masă
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
IL urmează". La Mustra, scena din biserica Peribleptos (prima jumătate a secolului XIV) prezintă note noi : Nu se vede orașul; lângă asinul lui Iisus Hristos este pictat și asinul cel mic, de care vorbește Evanghelia". La Pantanassa (prima jumătate a sec. XV) "reapare orașul". Dionisie de Fourna, sintetizând tradiția iconografică ajunsă până în vremea sa și călăuzindu-se de textul Evangheliilor praznicului îndrumă: "O cetate și în afara ei un munte și Iisus Hristos șezând pe un măgăruș și binecuvântând, iar dinapoi apostolii
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
am și mă împietresc! Ah, lume nebună, lume nebună, Totul, stupid, sfârșindu-mi trăirea, Ce-mi scutură plâns pe brațe cu brumă, Cuvinte-n balast, robindu-mi gândirea! Ah, muzică nouă, de împrumut! Lupii se-ntorc în haită, călare, Din sec și arpegiu - gol așternut - Pentru disprețuri, pentru scalare! Ah, liniștire, netulburare, Rupe din cerul scurtelor nopți, Scoate-mi din mare învolburare, Și stele, și lună, dacă mai poți! Ah, Univers, așază-mă sus! Uită-mă, Doamne, lasă-mi șirag, Pe
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
am și mă împietresc! Ah, lume nebună, lume nebună, Totul, stupid, sfârșindu-mi trăirea,Ce-mi scutură plâns pe brațe cu brumă,Cuvinte-n balast, robindu-mi gândirea!Ah, muzică nouă, de împrumut!Lupii se-ntorc în haită, călare,Din sec și arpegiu - gol așternut -Pentru disprețuri, pentru scalare! Ah, liniștire, netulburare, Rupe din cerul scurtelor nopți,Scoate-mi din mare învolburare, Și stele, și lună, dacă mai poți!Ah, Univers, așază-mă sus!Uită-mă, Doamne, lasă-mi șirag,Pe
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
aprilie, în raport cu data veche a sărbătorii Nașterii Domnului (6 ianuarie). În Răsărit însă, data de 25 martie s-a generalizat probabil îndată ce Nașterea Domnului a început să fie sărbătorită peste tot pe 25 decembrie, adică încă din prima jumătate a sec. al V lea. Bună Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre sărbătorile pentru care Biserică acorda dezlegare la pește, indiferent în ce zi ar cădea această. Temeiul scripturistic al sărbătorii Bunei Vestiri „Iar în
Buna Vestire, cea mai veche sarbatoare a Maicii Domnului [Corola-blog/BlogPost/92339_a_93631]
-
toate etapele care traversează Nigerul. — Mă tem că da. Fir-ar al dracului! Poate că le-am putea face pe toate la un loc, protejați de armată, spuse Yves Clos. — Ai idee cât timp ne-ar lua asta? răspunse celălalt sec. Ar trebui să înaintăm ca o broască-țestoasă și cu o nouă strategie, pentru care nu suntem pregătiți. Am ajunge la Cairo cu o săptămână mai târziu. — Și cel mai important e să se ajungă la Cairo la data stabilită, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
în orice caz îndoielnic prin urmările lui pentru cel ce o face. Revoluții (adică mai exact răscoale) nu fac fără permisiunea autorității decât golanii (sic! -n.m), cetățenii niciodată.” Dacă ramolitul de Leonida, cel ce va confunda revoluția cu „lăsata secule”, impresionat de ceea ce seara citise la gazetă, face teoria revoluției în budoar, peste papucii acestuia, Ibrăileanu, și mai miop, își va mai trage încă o pereche de galoși, căci te și miri cum junimistul, cu toată alura lui de mare
CARTEA CU PRIETENI XXVII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364555_a_365884]
-
și mai îndrăgiți sfinți nu numai în țara noastră dar chiar și în Europa. Și cu toate acestea dispunem de puține date referitoare la viața sa. S-a născut într-o zi de 29 iulie din a doua jumătate a sec.III în localitatea Patara din Asia Mică și a trăit pe vremea împăraților Dioclețian și Maximilian (284-305). De mic copil a dat semne că va fi un slujitor deosebit al Domnului. Ca prunc sugea lapte numai de la sânul drept iar
SFÂNTUL IERARH NICOLAE de ION UNTARU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363047_a_364376]
-
la superlativ, mergând până acolo unde se exclude pe șine însăși din ecuație, punând pe primul plan interesul celor pe care-i servește.” Sintagma unui confrate de bârfa publicistica nu coincidea întocmai cu opinia mea, distinsul reducând totul la un sec: “nu este actrița și nu provine din mediul artistic; este doar o blondă frumoasă care poate pune oricând în umbră o actriță și-atât. Nu se găsea, domnilor, un regizor?” Păreri și păreri. O gură a lumii, sloboda și îndreptățită
CRISTI IORDACHE [Corola-blog/BlogPost/360947_a_362276]
-
la superlativ, mergând până acolo unde se exclude pe șine însăși din ecuație, punând pe primul plan interesul celor pe care-i servește.” Sintagma unui confrate de bârfa publicistica nu coincidea întocmai cu opinia mea, distinsul reducând totul la un sec: “nu este actrița și nu provine din mediul artistic; este doar o blondă frumoasă care poate pune oricând în umbră o actriță și-atât. Nu se găsea, domnilor, un regizor?”Păreri și păreri. O gură a lumii, sloboda și îndreptățită
CRISTI IORDACHE [Corola-blog/BlogPost/360947_a_362276]
-
INSTRUMENTE DE CÂNTĂRIT, de Dalelina John, publicat în Ediția nr. 873 din 22 mai 2013. În 1872, pe B-dul Cuza 72, lua ființă, la Brăila, „Prima fabrică română de măsuri și instrumente de cântărit”, a lui Ț. Theodorescu. La sfarsitul sec. XIX, fabrica continuă să funcționeze, diversificându-și activitatea. Gloria România, prima fabrică de plăci de gramofon din România, a fost înregistrată pe 17 mai 1912, la Secția I a Tribunalului Brăila. Și-a desfășurat activitatea pe strada Rubinilor 4, proprietatea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
prețioase, strada s-a numit Rubinelor, în loc de “Rubinilor”, cum se chema inițial. Citește mai mult În 1872, pe B-dul Cuza 72, lua ființă, la Brăila, „Prima fabrică română de măsuri și instrumente de cântărit”, a lui Ț. Theodorescu. La sfarsitul sec. XIX, fabrica continuă să funcționeze, diversificându-și activitatea.Gloria România, prima fabrică de plăci de gramofon din România, a fost înregistrată pe 17 mai 1912, la Secția I a Tribunalului Brăila. Și-a desfășurat activitatea pe strada Rubinilor 4, proprietatea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
și pe această cale a relațiilor de producție capitaliste în agricultură. Sectorul morăritului devine în acest fel, datorită plasării și rulării unor importante capitaluri bănești provenite din alte activități sursă însemnată a acumulării de capital încă din prima jumătate a sec. XIX. Această evoluție se acentuează în a doua jumătate a secolului XIX ca urmare a sporirii numărului populației (practic dublarea acesteia)și a efectelor aplicării Legii rurale din 1864, precum și a altor reforme economico sociale. Astfel, Ion Ionescu de la Brad
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
XVIII/ 13)- conduce la concluzia că în principal, tehnica și materialele de construcție, procedeele și practicile de instalare, funcționare, stăpânire și exploatare ale morilor și făcăilor au rămas aceleași de la începutul sec. al XIX-lea și până în prima jumătate a sec. XX. Astfel, morile și făcăile existente în teren (nordul Mehedințiului și Gorjului)- întâlnite de noi în cursul cercetărilor, dar și cele din muzee, au caracteristicile prețioase ale autenticității și originalității pastrate aproape neschimbate timp de peste două secole. De aceea studiul
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
numeroși), pentru ridicarea spirituală a maselor (șezătorile culturale, cercurile culturale, școlile de adulți, bibliotecile populare, care apar acum- având tocmai o atare menire). Pe tărâm artistic se afirmă în Tr Severin, mai ales, activitatea teatrală, în a doua jumătate a sec. al XIX lea și, tot aici, pulsează, spre finele aceluiași secol , o viață muzicală intensă, promovată mai ales de Societatea muzicală Doina. Trăsătura dominantă a climatului cultural -artistic a acestei perioade o constituie permanenta căutare a unor forme 211 și
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂA MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363160_a_364489]
-
modeste, și erau purtate în combinații cu bijuterii și pietre prețioase pe pălării sau bonete, fiind purtate cu predilecție de reprezentații sexului masculin, si le asociem și în ziua de azi cu muschetarii sau cavalerii englezi. Modă masculină la sfarsitul sec. XVI-lea a suferit o tranziție spre modă feminină, doamnele mondene din acea perioadă începând să-și ornamenteze pălăriile cu pene, penele de struț ocupând un adevărat loc de onoare. Secolul al XVII-lea a adus în atenția tuturor iubitorilor
FASCINANTA ISTORIE A...FASCINATOARELOR de MARA CIRCIU în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366872_a_368201]
-
problematica respectivă fiind ocolită, evitată, estompată, de majoritatea istoricilor din trecut și de azi. In ce ne privește am abordat chestiunea boierimii pentru Oltenia sec. XIX , identificând rădăcinile, evoluția și transformările multor familii boierești, începând din a doua jumătate a sec. XVII, precum și din timpul lui Constantin Brâncoveanu. Pentru Oltenia, acest demers (metoda regresivă)ne-a fost facilitat și de redescopăerirea și punerea în circuit științific al unui document istoric deosebit de valoros “Lista marilor familii boierești Oltene din noiembrie 1719”, alcătuită
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
Adio, troleibuz...luăm taxiul. Nenea de la volan mă apostrofează: “Există, la Real, la sectorul de animale, tot felul de cutii, lădițe...pentru transportul pisicii. De ce o chinuiți așa? În țări mai civilizate, încasați o amendă pe chestia asta.” Înghit în sec...mă uit cu jenă la motănelul blând, care privește cu interes automobilele care ne depășesc. Uneori, dă și el cu lăbuța în geam, când vreun pasager știrb ori cu dinții de lapte îi face semn, de pe bancheta din spate a
AVENTURILE MOTANULUI TRIŞPE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349158_a_350487]
-
V și VI călugării ei au ajuns într-atât de profunde discuții dogmatice, încât l-au determinat, din cauza unor dispute, pe însuși fondatorul ei Sf. Sava, să o părăsească pentru o destul de lungă perioadă. Secolul VIII și prima jumătate a sec. al IX - lea au fost cei mai buni ani din existența mănăstirii. În cadrul ei au viețuit câteva zeci de călugări, printre care s-au numărat și figuri remarcabile ale ortodoxiei ca Sf. Ioan Damaschin, Sf. Ștefan - făcătorul de minuni, Sf.
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
Autorului rămân secundei cale... inima aduce culoare-n pumni. penelul adună puncte- albastre și albe deopotrivă. în ritm de vals aștept în strană. miroase a tămâie. e gând prea fals, prea fals... o rugă răsfir în degetele arse de-atâta sec și ură... o spun în șoaptă. ruga. ating fereastra. mi-e bine-n ritm de vals. miroase a tămâie. e gând prea fals, prea fals... Referință Bibliografică: încercare / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 377, Anul II
ÎNCERCARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361822_a_363151]
-
Un prim impuls a fost stăpânit cu greu. Nu dorea să o sperie mai rău și s-a gândit la consecințe. A strâns puternic pumnii până a simțit unghiile aproape pătrunzându-i în carne. A înghițit de trei ori în sec și a trebuit să-și dreagă vocea înainte de a reuși să vorbească. - Salut! Ai lucrat mult azi. N-ai obosit? Bună ziua, domnișoru' Mișu! ... Nu, nu am obosit. Mai e de lucru ... Mai e multă treabă ... - Tu ai mâncat pe ziua
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361827_a_363156]