3,089 matches
-
non tarie, naos / d'une cathédrale a flot dans l'amnios! Dimineața străpunge a perdelei pleoapă / oglindindu-se ca într-o largă apă. / Ieșit din somnul de abis, pe gură / pune-ți nevastă aura, întreaga-i țesătură: /izvor de tinerețe nesecând, plutire / a catedralei, pe amnios, către mire. (traducere de Miron Kiropol) Pătrunde dimineața prin perdea / frângându-și raza ca-ntr-o apă,-n ea. Tu, evadatule din somn, păstrează / și nimbu-i, și urzeala,-n ora trează: / fântână a Juvenței, naos
"Atunci fugi în alt popor" by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8096_a_9421]
-
filmului, "Vreau să cred" sună ca un strigăt de disperare. Nu întîmplător una din temele filmului este credința. Clarvăzătorul de care dispune echipa FBI este un ex-preot pedofil cateherisit pentru care acest "dar" îndeplinește un rol soteriologic. Schema este destul de seacă, de convențională, personajul nu este prea convigător, însă intenția regizorului apare destul de clar. Firul roșu al investigației, - senzaționalul experiențelor frankensteiniene aproape că nici nu mai contează -, trece prin redescoperirea credinței. Regizorul ajunge să dostoievskianizeze partitura cuplului care are drept personaj
EX-Files - sfîrșit de etapă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8103_a_9428]
-
centru; spre cinstea ei, presa și televiziunile din periferia țării, care începe, desigur, la ieșirea din Capitală, n-au achiesat (de la românescul "n-au pus botul", firește), lăsîndu-și cititorii să-și părăduiască banii pe cîteva tabloide și telespectatorii să-și sece izvorul lacrimilor în fața suferinței atroce a semenilor. Primul episod, pilotul, cum i se spune, începe în bătaia sacadată a tobelor, cu sunete ascuțite de țiteră și țambal, instrumente de coarde, neapărat: divorțează Mihaela Rădulescu de bogatul ei soț, Elan, vai
Rating și tiraj pe vii, bolnavi și morți by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6944_a_8269]
-
Munții Parâng în ultima decadă a lunii decembrie. Grupul va pleca din municipiul de pe Mureș joi, 22 decembrie, cu trenul de la ora 6. 16 prin Simeria la Petroșani - de unde se va deplasa apoi 18 kilometri cu autobuzul până la cabana Groapa Seacă (1 208 metri). În cadrul drumețiilor organizate, organizatorii și-au propus vizitarea următoarelor obiective: Pasul Groapa Seacă (1 598 metri), Vârful Scovarda (1971 metri), Vârful Coricia (1883 metri), Cheile Jiețului, Căldarea Roșiile - cu o vastă panoramă spre Parângu Mare, lacul Zănoaga
Agenda2005-50-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284499_a_285828]
-
22 decembrie, cu trenul de la ora 6. 16 prin Simeria la Petroșani - de unde se va deplasa apoi 18 kilometri cu autobuzul până la cabana Groapa Seacă (1 208 metri). În cadrul drumețiilor organizate, organizatorii și-au propus vizitarea următoarelor obiective: Pasul Groapa Seacă (1 598 metri), Vârful Scovarda (1971 metri), Vârful Coricia (1883 metri), Cheile Jiețului, Căldarea Roșiile - cu o vastă panoramă spre Parângu Mare, lacul Zănoaga Stânii (1 910 metri), refugiul Agățat (1 600 metri), cabana Obârșia Lotrului (1 340 metri). Nu
Agenda2005-50-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284499_a_285828]
-
estimate la 42 de lei (420000 de lei vechi); costul autobuzului se repartizează la toți participanții. Conducătorii grupului vor fi domnii Ioan Ciuliac (telefon 0257-285 513) și Arpad Nagy (telefon 0257-284 530 și 0724-383 543). Cazarea la cocheta cabană Groapa Seacă (6 nopți) va costa 120 de lei (1 200 000 de lei vechi); vor fi și locuri cu 60 de lei (600 000 lei vechi) pentru elevii și studenții nefumători de la zi care sunt iubitori de drumeție. Cabana are curent
Agenda2005-50-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284499_a_285828]
-
deal și de munte, carosabilul era umed, acoperit pe alocuri cu zăpadă (1-2 cm) pe DN7A Petroșani-Obârșia Lotrului, pe DN58 Reșița-Anina, DN67D Băile Herculane-Valea Cernei etc. Rămân în continuare închise pentru circulația rutieră tronsoanele de drum de pe DN7A Obârșia Lotrului-Groapa Seacă și pe DN66A, între Câmpu lui Neag și Valea Cernei. Din această săptămână a fost ridicată restricția de circulație de pe DN7 Sibiu - Rm. Vâlcea din perimetrul localității Câinenii Mici, unde traficul se derulează pe două benzi. O. N. Carduri contrafăcute
Agenda2006-09-06-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284803_a_286132]
-
forțelor de comunicare, din interior, ci și-a racolat influențele trebuitoare pentru a-și continua existența În comunicare. Iar după aceea, sub apăsarea tragică a politicii roșii - care a cuprins pe unele țări din Europa de Est, limbii române i-au cam secat izvoarele comunicării, fiind obligată să formuleze doctrine, să deformeze istoria trecută și să exalte În ditirambi prezentul năucitor! Pe bună dreptate, francezii i-au spus limbă de lemn (detalii În docta carte Limba de lemn, de Françoise Thom, ediția din
DESPRE PREFAŢA LUI GABRIEL STĂNESCU. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_388]
-
Africa. Dacă ești la prima călătorie în Tunisia, vei rămâne cu siguranță fascinat de culori și contraste, de parfumuri și arome. Ca un cadou special, îți este dat să admiri o pădure în deșert la Ramada, lacul sărat pe jumatate secat sau fabulosul răsărit de soare de la Chott El Jerid. Pentru un turist sofisticat, Tunisia oferă mult mai multe atracții decât orice destinație consacrată. De la înălțimea imperiului lor, romanii au întemeiat mai mult de 200 de orașe. Moștenirea acestei civilizații numără
Agenda2006-33-06-01-turistica () [Corola-journal/Journalistic/285134_a_286463]
-
țină în frâu partidul”. Deputatul PDL, Florin Mihail Secară, lansează un atac dur la adresa președintelui formațiunii, Vasile Blaga, pe care îl acuză că s-a folosit de plecarea prim-vicepreședintelui partidului „pentru a-și acoperi propriile șmecherii în organizarea Convenției”. Secară adaugă că actualul lider democrat liberal nu mai este în stare să conducă partidul. „Plecarea lui Mihai Stănișoară din PDL demonstrează faptul că Vasile Blaga nu mai este în stare să țină în frâu partidul. E grav ca tu, președinte
Secară despre Blaga: Nu mai ține în frâu partidul by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/38932_a_40257]
-
Covrig Roxana Vasile Blaga ar fi vrut să transforme PDL-ul într-un partid "de portofel", acuză deputatul PDL de Vrancea, Florin Secară. El spune că pentru a ajunge șeful formațiunii, Blaga a "încercat să predea partidului șuților, manglitorilor și pungașilor". Girând decapitarea unei organizații locale care nu îl susține la alegeri, Vasile Blaga demonstrează că dorește să transforme PDL într-un 'partid
Florin Secară: Blaga a vrut să transforme PDL într-unul "de portofel" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/38964_a_40289]
-
a PDL pare să fie următoarea: partidul poate să fie oricât de mic, poate să încapă chiar și într-un portofel, dar să ajungă în buzunarul lui Vasile Blaga", acuză deputatul de Vrancea, într-un comunicat, potrivit ziare.com. Florin Secară a mai spus că "Blaga a fost mustrat, la Focșani, că girează nereguli în întocmirea listelor cu delegați la Convenția Națională din 23 martie, repartizând locuri mai puține oponenților săi. Mai mult, președintele interimar al partidului a fost acuzat, la
Florin Secară: Blaga a vrut să transforme PDL într-unul "de portofel" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/38964_a_40289]
-
puține oponenților săi. Mai mult, președintele interimar al partidului a fost acuzat, la scena deschisă, că are un trecut apropiat de baronul pesedist Marian Oprișan, ba chiar că, în calitate de ministru de Interne, a fost salvatorul președintelui Consiliului Județean Vrancea". Florin Secară mai spune că Blaga pentru aș-i îndeplini misiunea a pus în funcții oameni care au avut 5% în alegeri și i-a dat afară pe PDL-iștii care au avut 25% din voturi. Mai mult, a schimbat conduceri de
Florin Secară: Blaga a vrut să transforme PDL într-unul "de portofel" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/38964_a_40289]
-
putut niciodată să-mi iau note: refuzam să-mi mut chiar pentru câteva clipe privirea de la un peisaj, de la o catedrală, de la o statuie și să o îngrop într-un carnet anodin în care să metamorfozez splendoarea într-o frază seacă și o denumire înghețată. Soțul meu fotografia cu patimă. Cred că multe din frânturile de frumos, din imaginile fragmentare pe care le revăd astăzi, când încerc să- mi „amintesc” nu sunt rememorări directe, personale, ci reproduceri fixate de aparatele lui
Dresda by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3929_a_5254]
-
o stranie premoniție a experiențelor de care doi dintre ei vor avea parte în anii postbelici. Mircea A. Diaconu e un lucid tăios și fără timorări disciplinare, de aceea privirea cu care își urmărește personajele e necomplezentă, de o neutralitate seacă, autorul avînd aerul că nici un cutremur nu-i poate clătina morga impasibilă. Dar umoarea lui Mircea A. Diaconu e cea a unui scriitor care are voce de cap, nu una de piept, frazele curgîndu-i cuminți, fără sacadări patetice, și de
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
Zero și Infinitul; și alții pe care Service nu-i menționează. Lunga călătorie nu e lipsită de certuri. Lenin e nervos din cale afară și le dă tot timpul însoțitorilor săi ordine brutale. Biografia lui Service face dintr-o pagină seacă de istorie un veritabil roman.
Biografia lui Lenin () [Corola-journal/Journalistic/4219_a_5544]
-
recurge Steinhardt în limbile de origine beneficiază de traduceri realizate special pentru prezenta ediție sau preluate din traducerile canonice ale operelor respective. Nimic nu a fost, deci, lăsat la voia întâmplării, în această ediție, în care editologia se transformă, din seacă filologie, în artă. Impresia este subliniată și de referințele critice. Majoritatea îngrijitorilor de ediții înțeleg prin referințe o selecție a numelor de autoritate care s-au pronunțat despre autor, în general. Cam toți au grijă, dacă este vorba de autori
Integrala N. Steinhardt, aproape de final by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4455_a_5780]
-
rânjește, Doamne, parcă-i Lică Sămădăul.) Cât doriți dumneavoastră. (Vai, futu-ți Dumnezeii mă-tii de mizerabil.) — Cum adică? Nu. Trebuie să-mi spuneți o sumă. O priză reparată și trei abajururi montate. Cât mă costă? (Mă simt: deja sunt seacă și irascibilă. Deja? În condiții normale, adică nu cu panica de-a fi doar cu el între patru pereți, eram de mult turată.) — Douăzeci de lei e bine. Îi dau treizeci. Așa, de „ia-ți banii cu vârf și ndesat
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
priveliște: două șiraguri de dinți albi îndreptați cu ostentație, într-un zâmbet, spre iubitul ei. Dreapta ei. Stânga mea. Făt Frumosul deschide. Îi face cu ochiul blondei, insinuant, propunând miza. Ieftin. De data asta, grimasa mea e înlocuită de tuse. Seacă. În dreapta, colegul meu de bancă din generală își ia fața de poker. Valul ăsta de râs nu-l pot înăbuși: parcă ar fi un emoticon fară gură. Sau, în cel mai bun caz, unul cu gura desenată cu ață. Din
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
și rouă, strivite de greutatea prea mare a tainelor ei, și-o căutau alegând-o dintre toate ființele, dintre toate pământencele, numai pe ea, umplându-i rădăcinile cu seve, arome proaspete și vânturi nebunatece. Ziua trăia în ațipeală, simțindu-se seacă până-n subțioara picioarelor, într-un fel de amânare, și, pe neașteptate, cum trecea ceasul de prohod și de risipă de catedrale mistuite-n pârjoluri reci și seara cernea ceruri de fluturi albaștri și cenușii peste pământ, în sângele ei tânăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și populat ajungând în anul 1892, să numere 782 și respectiv 1.230 de locuitori, din care vreo 350-400, lucrau la căile ferate. În componența comunei Pașcani, intrau satele, aflate în zone învecinate: Fântânele, Brătești, Boșteni, Sodomeni, Gâștești, Topile, Valea Seacă, Conțăști, Blăgești și Lunca, cu 8.486 de suflete, care cultivau cereale, plante industriale și creșteau animale. Așezarea a avut un caracter urban, mai pronunțat, abia după anul 1900, când ritmul construcțiilor a crescut, iar piața internă era mai organizată
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cutiilor poștale pentru scrisori era neînsemnat, în raport cu numărul populației, numai 18 bucăți în tot județul, una la peste 8.700 de locuitori. Majoritatea comunelor(37) nu aveau unități poștale. Printre acestea se numărau câteva comune importante: Tătăruși, Miroslovești și Valea Seacă, având între 5.000 și 8.000 de locuitori și comunele: Cristești, Baia, Fântâna Mare, Dolhești, Ruginoasa și Stolniceni Prăjescu, cu peste 4.000 de locuitori. Pe țară, o unitate poștală rurală deservea în medie 11.400 locuitori. Cu excepția oficiilor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Mălini-Văleni; FălticeniPleșeștiValea Glodului-Liteni-Dolhești; Fălticeni-PreuteștiDolheștiDolhasca-Lespezi-Pașcani; PreuteștiHârtop; Lespezi-Tătăruși; Lespezi-Stolniceni Ghițescu; Fălticeni-Fântâna Mare; FălticeniCiumulești-Drăgușeni-Timișești; Drăgușeni-Timișești; CiumuleștiUidești; Drăgușeni-Cristești-MoțcaPașcani; Ciumulești-Boroaia; BoroaiaBogdăneștiRâșca; Boroaia-Drăgănești-Brusturi; Fălticeni Pașcani; Pașcani-Topile; PașcaniRuginoasa; Ruginoasa-Hărmănești; Ruginoasa-Stroiești; Ruginoasa-Costești; Pașcani-Stoniceni Prăjescu; Moțca-Miroslovești-Ciohorani. La începutul anului următor, în toate comunele rurale, cu excepția comunelor Forăști și Valea Seacă, exista la primărie cel puțin un post telefonic. Unele comune aveau chiar două sau mai multe posturi telefonice. Al doilea post telefonic la Găinești aparținea Ocolului Silvic, iar la Văleni, Domeniului Coroanei. La Mălini, două posturi telefonice se aflau la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
mintă și nu minte. Totul se reduce la o disecare complicată, minuțioasă, care aduce până aproape de transparență sâmburele negru al morții. Lucrurile absorb nu numai cuvintele, dar și oglinda (=memoria): Oglinda, sorbită de setea enormă a lucrurilor, amuți, o vale seacă; privirile mele, caravanele de ochi ai mei, treceau prin această vale seacă. (Aplauze) Când oglinda este sorbită de setea lucrurilor, poetul se află privat de perspectiva unei trăiri estetice. Dispare paiața! Tocmai această dispariție subită devine fantastic de incomodă. Poetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
care aduce până aproape de transparență sâmburele negru al morții. Lucrurile absorb nu numai cuvintele, dar și oglinda (=memoria): Oglinda, sorbită de setea enormă a lucrurilor, amuți, o vale seacă; privirile mele, caravanele de ochi ai mei, treceau prin această vale seacă. (Aplauze) Când oglinda este sorbită de setea lucrurilor, poetul se află privat de perspectiva unei trăiri estetice. Dispare paiața! Tocmai această dispariție subită devine fantastic de incomodă. Poetul nu mai este susținut de nimeni și de nimic. Nu îi mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]