950 matches
-
trebuia să aibă loc duelul între Dorel Iacobescu și Răducu Ițcuș. Lucrasem la săbiile lor care erau din tablă, le îndoisem înainte și le băgasem forțat în teacă, așa că atunci când le-au scos, parcă ar fi avut în mână două seceri, așa erau de îndoite, am râs ca nebunii, spectatorii râdeau și ei, căci era clară făcătura. Nu mai vorbesc de scena din tranșee. Vine nu știu care general în vizită pe câmpul de luptă, Damian spune că mușchetarii sunt dragostea lui și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
te frângi, să mă aștern O, iarba mea din toate mai frumoasă. Noroasă pata-aceasta de infern! Dar ceasul - sus; trec valea răcoroasă. SECOL Răsărit al crestelor de păsări, Steme nicăiri în fâlfâit, Bântuie, când soarelui voit Arcuite pajurile cățări. Seceri dintre secete-au sclipit! Chemi zidul ars, cu ierburile cimbruri, Anulare unor albe timpuri, Sub arginții muntelui orbit. MARGINI DE SEARĂ Pendulul apei calme, generale, Sub sticlă sta, în Țările-de-Jos. Luceferii marini, amari în vale; Sălciu muia și racul fosforos
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
am simțit cum răcoarea îmi învălui sexul, pentru ca în câteva clipe să se transforme într-o căldură plăcută. Mi-am îndreptat privirile într-acolo și-am rămas încremenit. Îmi așezase un fel de plasture albicios, extrem de fin, ce avea imprimat secera și ciocanul. - Secera ca secera, dar ciocanul!, zise cu subînțeles un ochelarist înalt și deșirat, clătinându-se. - Uite cine vorbește?, s-a auzit iar glasul Ursulei, ivită pe neașteptate în pragul ușii. Ceilalți nu o luară în seamă. Așteptau, holbându
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
învălui sexul, pentru ca în câteva clipe să se transforme într-o căldură plăcută. Mi-am îndreptat privirile într-acolo și-am rămas încremenit. Îmi așezase un fel de plasture albicios, extrem de fin, ce avea imprimat secera și ciocanul. - Secera ca secera, dar ciocanul!, zise cu subînțeles un ochelarist înalt și deșirat, clătinându-se. - Uite cine vorbește?, s-a auzit iar glasul Ursulei, ivită pe neașteptate în pragul ușii. Ceilalți nu o luară în seamă. Așteptau, holbându-se la mâinile piticului ce
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
care trecusem. Din fericire, apa caldă revenise. Suspicios, m-am uitat cu atenție în toate părțile, așteptându-mă la o altă glumă sinistră și prostească. Nimic altceva decât urmele legăturilor de pe corpul meu cu care fusesem țintuit și tatuajul cu secera și ciocanul. În rest, puteam respira lejer, nu mă stânjenea nimic. În cadă, apa curgea peste mine, împroșcând faianța, iar aburul ce se ridica înecăcios din baie acopereau pereții și oglinda. Brusc apa începu să miroase a praf iar trupul
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
7), și nu de frica de pedeapsă. Căci Dumnezeu nu pedepsește pe nimeni. Suferințele și încercările vieții pe care noi le numim pedepsele lui Dumnezeu sunt de fapt consecințele firești ale păcatelor noastre. "Căci ce seamănă omul, aceea va și secera" (Gal. 6, 7), chiar dacă noi nu vedem întotdeauna legătura directă între păcatul săvârșit și necazul sau boala care vin asupra noastră. Există o lege a compensației duhovnicești: tot răul săvârșit se întoarce, mai devreme sau mai târziu, asupra noastră. Credința
INTERVIU CU Î.P.S. PĂRINTE DR. SERAFIM JOANTĂ – ARHIEPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL GERMANIEI, AUSTRIEI ŞI LUXEMBURGULUI ŞI MITROPOLITUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE NORD... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1249 [Corola-blog/BlogPost/360994_a_362323]
-
de neliniște devenea din ce în ce mai neplăcută. * * * Când ești cetățean liber, trăitor într-o țară democratică, nu e normal să te temi de un steag sovietic enorm, sfâșiat la un colț, cândva roșu, azi de un gri decolorat, cu o stemă în seceră și ciocan demult uitată, care atârnă neglijent de fațada unui bloc. Cu scârbă răsucesc capul în altă direcție și mă trezesc față în față cu portretul supradimensional al unui soldat care îmi întoarce privirea de parcă ar vedea prin mine. Degeaba
CHECKPOINT CHARLIE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361197_a_362526]
-
șaisprezece milioane de oameni. Fundalul sonor se schimbă. Din megafoane răsună limba de lemn a unui funcționar cu ochi roșii, care dă din mână agitat, ca și dictatorul nostru. Deasupra capului, stema frapant de asemănătoare cu a noastră, compas în loc de seceră, dar aceleași spice de grâu pe fundal roșu, pâinea din belșug care, de fapt, venea drămuită, ne alimenta... rațional. Masă cu lampă aprinsă, interogatoriu, mașină de scris pe care s-au dactilografiat manifeste, Gandhi, Walesa, piept despuiat în fața unei țevi
CHECKPOINT CHARLIE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361197_a_362526]
-
de o excepțională valoare privind luptele din primul război mondial din regiunea Câmpulungului de Muscel și din cele ale Transilvaniei. . Documentele au fost confiscate de către fostul căpitan N. Duțescu, din cadrul Miliției județene Argeș. Valoarea lor a fost consemnată în ziarul „Secera și Ciocanul” nr.6794 din 21 iunie 1985, publicația interpretând abuzul drept „donație a familiei Muțiu”(!)... Urmașii săi, cei șase copii, crescuți în spiritul vibrației patriotice și a valorilor moralei creștine au primit o educație aleasă, deprinsă cu umilința, onestitatea
COLONELUL ION MUŢIU, OMUL CARE A SERVIT ŢARA SUB PATRU COROANE REGALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360838_a_362167]
-
puritate ca roua în Sinai; Izvor de iubire, de har deschizând cărare Ce ne urcă-n timp sufletul în rai.. În existența mea pe poteci de gând, mă întorc la tine mereu Icoană fără hotar cum se întoarce vara la seceră pe rând și-n dorul ei de casă ,corabia la far. Mă-ntorc la Icoana icoanelor ca la un sfânt altar, La Chipul ce-l poartă în memorie și vântul; Mă închin la El și-L port în suflet dar
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360851_a_362180]
-
puritate ca roua în Sinai; Izvor de iubire, de har deschizând cărare Ce ne urcă-n timp sufletul în rai.. În existența mea pe poteci de gând, mă întorc la tine mereu Icoană fără hotar cum se întoarce vara la seceră pe rând și-n dorul ei de casă ,corabia la far. Mă-ntorc la Icoana icoanelor ca la un sfânt altar, La Chipul ce-l poartă în memorie și vântul; Mă închin la El și-L port în suflet dar
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360851_a_362180]
-
că o broască poate aprinde pasiunea între îndrăgostiți și le aduce noroc. Inima: Este simbolul iubirii universale, pentru că inima e considerată lăcașul sufletului. Un asemenea talisman asigura purtătorului bucurie și o iubire fericită. Potcoava: Într-o variantă ușor diferită, de secera a lunii, ea împodobea încălțămintea femeilor din Romă antică. Acest talisman trebuia să le ajute să aducă pe lume copii sănătoși și, totodată, să le apere de somnambulism și isterie. Pecetea lui Venus a fost dintotdeauna un puternic talisman al
O LUNA A DRAGOSTEI de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364096_a_365425]
-
oameni. Bucuria de a trăi, ori bucuria vieții își are rădăcina nepieritoare doar în dragoste, fiind a doua componentă a roadei Duhului Sfânt (Galateni cap. 5). Sufletul omenesc e ca și un pământ în care ce semeni aceea cultivi și seceri. Degeaba strângi în memorie multe lucruri frumoase, dacă nu le imprimi în sufletul tău și le practici ca un om nou și sfințit prin harul nemărginit al lui Dumnezeu. Lucruri necunoscute? NU! Doar uitate de mulți și pentru alții sunt
DESPRE BUCURIA VIEŢII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368429_a_369758]
-
în Biblie). Evoluția sufletului îl va duce mai târziu la Cetatea Lumii, care trebuie să fie cetatea Domnului. Evoluția spirituală se face prin prefaceri și prin încercări pe care sufletul le trece cu bine, depășindu-se mereu pe sine... „De secera lumii am atârnat,/ Ispita „capitulării lașe”.../ Și-n inima mică, ca un fruct,/ Am adunat izvoare de cristale/ Ce au săpat adânc în suflet,// Cetatea Luminii” („Labirintul”) Dacă Emilia Țuțuianu ar fi avut norocul să se nască la începutul deceniului
O CARTE DE POEZIE CA UN AMURG ÎNFLORIT PE DINĂUNTRU de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368468_a_369797]
-
cutare lucru?". În sfârșit, a venit moartea, grozavă la vedere. Se aseamănă omului, însa nu are carne și nu este formată și alcătuită decât din oase omenești. Ea a adus cu sine mai multe instrumente de tortură: săbii, săgeți, lănci, seceri, furci, securi si altele. Umilitul meu suflet tremura de frică. Sfinții Îngeri au zis către moarte: "Fă-ți treaba ta și scapă ușor acest suflet de legăturile trupești, fiindcă el nu are mare povară de păcate.". Moartea se apropie de
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ZIUA (ZILELE) POMENIRII MORŢILOR ÎN CULTUL ORTODOX – MOŞII DE IARNĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367558_a_368887]
-
însă răs �punde cu invective - justificând faptul că nu a folosit talantul nicidecum ci o păstrase într-un ștergar (la Matei, "a ascuns-o în pămant") - cu faptul că socotea pe stăpân "om aspru": "iei ce nu ai pus și seceri ce nu ai semănat"; și "temându-se"de stăpân, îi înapoiază darul, neînmulțit și nefruc �tificat. Atitudinea stăpânului este clară, fermă și pe măsura răspunsului pri �mit: "Din cuvintele tale te voi judeca. Ai știut că eu sunt om aspru
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
a activiștilor de partid cu „învățătura” și exaltările lor darwinist-miciurinist-stahanoviste, completate cu fetișuri reprezentând personagii exisente aevea sau măsluite, translatate din spațiul sovoietic dar și un românași îmbrăcați în haine de oțelari, metalurgiști, zețari sau din lumea rurală, colhonici cu secera pe ogoarele patriei, cu salopetă, cocardă și tricolor la manifestațiile Marii Revoluții din Octombrie pentru a ne deveni pilde de urmat ( Pavel Korceaghin, Ștefan Tripșa, maistru oțelar, erou al ... de la Reșița sau Hunedoara, vreun Bozan de-al lui Sahia și
ÎNCEPUTURILE LECTURII ŞI CUM ÎŢI VINE POFTA DE EA ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367214_a_368543]
-
Este deputat în dieceza Aradului, pentru cercul mirenilor din Lipova, (1882-1884). Se mută apoi ca jude la tabla regească din Oradea, la 1885, până la pensionare, în 1900, anul când se retrage la Sibiu în casa Anei Brote, unde îl prinde “secera morții la 7/20 ianuarie 1915, “în chiliuța sa liniștită, dintr-o stradă laterală a Sibiului”, Str. Tipografilor, nr. 22. Își doarme somnul de veci în cimitirul din Dumbrava Sibiului, alături de soția sa Ana. Pe lângă obligațiile sale de magistrat, Atanasie
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
porunca dragostei și milostivirii - acela plinește toată Legea creștină: „Fericiți cei milostivi, că aceia se vor milui" (Matei 5, 7). „Cel ce seamănă cu zgârcenie, cu zgârcenie va și secera, iar cel ce seamănă cu dărnicie cu dărnicie va și secera" (2 Corinteni 9, 6).„Cel ce are milă de sârman împrumuta Domnului" (Pilde 19,17). Iar Dumnezeu va răsplăți mereu prin mărini-moasa-I răsplătire Părinteasca. „Fericit cel care caută la sărac și la sârman; în ziua cea rea îl va izbăvi
SFÂNTUL NICOLAE ÎN TRADIȚIA CREȘTINĂ ȘI ÎN MITOLOGIA POPULARĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368707_a_370036]
-
foarte ușor să bagi pBrigitte printre crăpăturile apărute în pământul arid. Aici era și un teren mai slab, predomina argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit a terminat de legat tot lotul ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică, ci doar la coasă sau la seceră. În sfârșit a terminat de legat tot lotul ce l-a pus la pământ cu trudă, încovoiat asupra secerii, cu o zi în urmă. După ce va încerca să îmbuce câțiva dumicați, se va apuca de secerat și restul suprafeței de grâu. La coasă nu se mai putea lucra. Deja paiele erau uscate și spicele se puteau scutura foarte ușor
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
Ziua era lungă și arșița mare, așa că fiecare strop de apă trebuia drămuit, să ajungă pentru tot timpul cât va sta pe câmp. Era obosit și fără chef de muncă și îl durea tare spatele, stând tot mereu aplecat asupra secerii, dar cum nimeni nu venea să-l ajute, trebuia să termine singur întreaga suprafață de secerat și legat, pentru că în curând avea rândul la batoză, să-și treiere bruma de grâu recoltată. Gândurile îi zburau la Jeni. Era însărcinată și
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
pot termina mâine toată treaba la Spoială până pe la zece. Dai tu la orătănii și la animale de mâncare, că parcă nu mai am picioare de oboseală. Mă dor șalele de nu mă pot îndrepta cât am stat aplecat asupra secerii și a snopilor toată ziua, în soarele din câmp. - Bine atunci, du-te și te odihnește că mă descurc eu prin curte cât mă mai pot mișca. Victor își luase concediu de odihnă tocmai să scape de aceste obligații ale
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
după ceafă a mai luat de la meșter, când nu-i ieșea piesa cum îi plăcea acestuia. Nici acum nu este mare diferență. Doar că nu-l mai bate nimeni, însă palmele îi sunt la fel de bătătorite și pline de bășici de la seceră și coasă. Și pentru ce? Acolo barem a învățat o meserie, care acum îl ajută să-și câștige pâinea mai ușor decât în agricultură. Până să adoarmă, lui Victor îi apăru în minte copilăria sa. Cum în vacanțele de iarnă
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
E cea ce de dragu-i scurma pământul. Bărbatul e totul, noapte și zori, Ziua cea albă și cea curcubeie, Și stie-a trezi făcând chiar furori Otravă și mierea ascunsa-n femeie. Cel falnic, cel mare, cel necuprins, Cade sub secera vieții, învins De ochii lui orbi, nu văd că scâteia Ce îi dă strălucirea este însăși femeia. Referință Bibliografica: Bărbatul / Valeria Iacob Tamâș : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 258, Anul I, 15 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
BĂRBATUL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364637_a_365966]