464 matches
-
plină. Unde-și dă brazda rodul cel mai cald Acolo-i sare vârful mai înalt (58). Despre stări de intoxicare involuntară cu cânepă, atestate la țăranii francezi și ruși, amintește și poetul Charles Baudelaire, în Les Paradis artificiels (1860). „în timpul secerișului cânepii”, spune el, secerătorii „au adesea amețeli ciudate”. „Capul seceră- torului e cuprins de vârtejuri, uneori purtătoare de reverii. În unele momente membrele le slăbesc și nu-i mai ascultă. Am auzit vorbindu-se de crize de somnambulism destul de frecvente
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
7.38): “Așa că, cel ce își mărită fecioara bine face; dar cel ce n’o mărită și mai bine face ”. Un vechi obicei românesc, frecvent în Ardeal, ne prilejuiește un comentariu. Anume cununa ce se împletește din primele spice ale secerișului, care se păstrează la loc de cinste după ce i se aduc o seamă de quasisacrificii și care va transmite − în credința populară − vitalitatea lor semințelor cu care se va semăna anul următor, acelea cu care vor fi amestecate în prealabil
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
lor ritual ploaia. Într-un vacarm infernal, ca și la Coșbuc, trece prin sat laia țiganilor. Șiruri de atelaje țărănești zoresc spre iarmaroc și iată, la orizont, orașul cu „larma vieții zbuciumate”. Partituri de un decorativ artificios, unele secvențe agreste (Secerișul, La cules) denotă un pitoresc în exces. Secerătoarele poartă „roșu mac” în păr și „vinete cicoare”, fete vesele „înoată” prin grâu, iar tineri țărani hăulesc pe lângă carele pline, „pocnind din bice”. Undeva, în podgoria răsunând de „chef și chiot”, apare
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
Violeta Jianu); Din Lin, Răsare soarele deasupra râului Sangan, București, 1950 (în colaborare cu Violeta Jianu); G.M. Markov, Familia Strogov, București, 1950 (în colaborare cu N. Issersohn); Ivan Vazov, Sub jug, București, 1951 (în colaborare cu Vanghele Hrisicu); Jorge Amado, Secerișul roșu, București, 1952 (în colaborare cu Vera Ilchievici); Antonina Kopteaeva, Ivan Ivanovici, București, 1953 (în colaborare cu Vera Ilchievici); F. Kandâba, Pământ fierbinte, București, 1954 (în colaborare cu Izabela Dumbrava); Iuan Tzin, Cun Tziue, Fii și fiice, București, 1954; A
JIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287673_a_289002]
-
Timp sonor, odată cu regăsirea satului natal și a icoanelor copilăriei. Versurile din Acolo sus, steaua celebrează elegiac iubirea dintotdeauna pentru Domnița, soția sa, lângă care a trăit patruzeci de ani. G.-V. a tradus din Carducci (Boul) și D’Annunzio (Secerișul), dar și din Baudelaire, Verlaine, Valéry. SCRIERI: Drum lung, Craiova, 1928; Amvonul de azur, București, 1933; Privighetoarea oarbă, București, 1940; Timp sonor, București, 1968; Acolo sus, steaua, București, 1971; Privighetoarea oarbă. Versuri. 1928-1969, București, 1971. Repere bibliografice: Călinescu, Ist. lit.
GHERGHINESCU-VANIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287247_a_288576]
-
include, în traducere, trei scrisori ale lui Dostoievski adresate fratelui său Mihail, și un articol despre H. Heine. Din poemele lui Heine tălmăceau C. Săteanu (sub pseudonimul Brândușă) și Mărunt (pseudonim neidentificat); Săteanu mai realizează o versiune românească a poeziei Secerișul de Petőfi și o transpunere a dramei Puterea întunericului de Tolstoi, din care aici au apărut câteva fragmente. R.Z.
LUMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287895_a_289224]
-
ce se vor desface apoi în numeroase ramificații. Moromeții are trei părți și toate încep cu o prezentare de ansamblu: aici masa, în partea a doua prispa pe care sunt înșirați la adăpost de ploaie toți membrii familiei, în ultima secerișul, precedat de o pregătire aproape mistică, sub puterea unei mari exaltări, în orice caz, a plecării la câmp. Indivizii se diferențiază prin mici detalii de comportament. Nilă are o frunte „lată și groasă” și ori de câte ori acest personaj greoi, ezitant, apare
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Se clatină, lung țipă sub povară Căruțele pe drumul alb de țară; Pocnind din bice hăulesc flăcăii. Apusul joacă-ntr-un potop de pară; Se duce craiul zilelor de vară Spre alte lumi, departe-n fundul văii... (Șt. O. Iosif Secerișul) 2. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător: holde, hăulesc, huiește, potop, povară, crai. 3. Găsește expresiile din text cu ajutorul cărora se creează: Imagini vizuale, Imagini de mișcare, Imagini auditive. 4. Ce descrie Șt. O. Iosif în această poezie? 5. Dați titluri
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
în care cele două manifestări se reunesc, colinda servind ca preambul al piesei. P. poate fi încadrat și într-un ciclu de obiceiuri cu caracter agrar, căci în ziua de Anul Nou după el urmează semănatul și obiceiul cununii la seceriș. Dintre toate formele colindei, p. se dovedește a fi cel mai rezistent, datorându-și vitalitatea conținutului său laic, marii adaptabilități la situații și funcției educative a satirei. Surse: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866; Teodor T. Burada, O
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
3. La fântâna Mariei Terezia, în parcul din fața primăriei și a căminului cultural. Parcul funcționează de două ori pe săptămână și ca piață agro-alimentară. Tot aici se organizează sărbătorile verii - Zilele Zerindului, Cupa Regională de Fotbal - și ale toamnei - Ziua Secerișului, Balul Strugurilor. În parc se găsește o fântână cu apă potabilă unde femeile se strâng să discute când vin după apă. 4. La Bar. Există trei baruri în Zerind situate pe șoseaua națională. Din bar sunt luați zilierii la muncă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
entuziastă, care se mișcă și lucrează” (femeie, 52 de ani); „Oamenii au lucrat la drum, cu munca lor fizică” (pensionară, 67 de ani). Oamenii se întâlnesc și de sărbătorile satului organizate anual: Carnavalul (Farsang), Balul Strugurilor sau Balul Viilor, Ziua Secerișului, Ziua Națională a Ungariei, Ziua Zerindului, Cupa Regională de Fotbal, Revelionul. Toate se desfășoară în căminul cultural (căminul cultural, primăria, expoziția de pictură permanentă, toate ocupă aceeași clădire) sau în parcul din fața căminului cultural. „Se organizează Farsang, Ziua Zerindului, Balul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
la sfârșitul secolului XX. Ne putem reaminti aici că imperativul ioaneic - „ca toți să fie una” - primise din partea Părinților Biserici o interpretare cu sens eshatologic: unitatea pleromatică a Bisericii este necondiționat una legată de parousia. „Dincoace” de veșnicie, adică înaintea „secerișului”, „neghina nu se desparte de grâu” sau, într-o expresie paulină, „vedem în ghicitură”. Această distanță ironică impusă de înțelepciunea bunilor răsăriteni față de orice formă de birocrație reprezintă puseul de extraordinară virilitate al unei tradiții milenare. Un ortodox matur nu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
vedea lumina Duhului arzându-și scrierile, precum Gogol (atât de prost sfătuit). Aș vrea ca nici un creștin să nu-și îndoaie cerneala cu apă de baltă... În fine. Nu vreau să te conving de nimic, dragă prietene. Aratul, semănatul și secerișul sunt, în fiecare dintre noi, lucrări rânduite pentru un anumit ceas. Poate tu ai decis ce poți spune și ce nu poți spune public; eu încă nu. La fel, nu-mi dă pace gândul de a face siriacă pentru o
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
să confirme această concluzie. încercînd să stabilim genealogia acestor mari nefericiri omenești, ajungem inevitabil la progenitura fără sorginte a zeilor; încît, în ciuda tuturor sorilor veseli care luminează clăile de fîn și în ciuda lunilor rotunde ca niște cîmbale, care îndulcesc nopțile secerișului, sîntem nevoiți să recunoaștem că nici zeii nu-s veșnic plini de voie bună. Tristul și indelebilul semn din născare de pe fruntea omului, nu e decît pecetea mîhnirii părinților săi. Fără voia noastră am dezvăluit aici o taină, despre care
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
numele lui Mihail Sadoveanu, Geo Bogza, Alex. Sahia, Nagy Istvan, Petre Iosif, Alexandru Jar, Aurel Baranga, Marin Preda apar numele tinerilor scriitori Remus Luca, Petru Dumitriu, Gheorghe Cristea, Petre Dragoș, George Dan etc. (Ă). Dușmănie de Petru Dumitriu, În toiul secerișului de Sașa Pană și Maia Radovan, S-a spart satul de Gh. Cristea, Răfuiala de Șerban Nedelcu, Biruință În zori de Süto Andras, iată câteva titluri de nuvele confirmând cele spuse. (Ă). Anul 1948 a fost deosebit de fecund În domeniul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mai puțin pentru a patra: critica literară: poezia, de pildă, Își Înalță structura pe Mierla lui Ilie Pintilie, pe Cântec În cinstea lui 7 Noiembrie, pe Grivița Roșie, pe Calea Griviței, pe Ceea ce nu se uită; proza pe Dușmănie, În toiul secerișului, S-a spart satul, Răfuiala, și Biruință În zori. Încăperea dramaturgiei se Înalță și ea pe Michelangelo, Bălcescu, Haiducii, Cumpăna și Minerii. Completări și detalieri găsim cu nemiluita În presa vremii; căci erau o serie de periodice care țineau sub
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pătrunsă și de un; mare sentiment de liniște și de siguranță. (Ă). Voi nu citiți literatură sovietică. Poate că nici n-ați auzit despre Galina Nitkolaeva, sau, dacă ați auzit, nu cred să fi găsit răgazul să răsfoiți romanul ei Secerișul care a luat premiul Stalin. Sunteți prea ocupați „să dansați ultimul dans macabru deasupra craterului fumegând” așa cum vă Învață unul din maeștrii voștri, scriitorul H. Miller. (Ă). E cazul să vă spun: „Gingașii mei domni, vă mulțumesc”. Vă mulțumesc că
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nr. 272 (51), 21 dec: Letiția Papu. - Stegarul păcii; ibidem, Emilia Căldăraru. - Darul; În nr. 273(52) 28 dec: Eugen Jebeleanu. - În Piața Republicii; 46. Reportaje publicate În Contemporanul, 1951; În nr. 250(29), 20 iul.: Marin Preda. - În zilele secerișului În sat la Căldărești; În nr. 256(35), 31 aug.:A.E.Baconsky. - Atunci a răsărit soarele șiîn țara de piatră; În nr. 263(42), 19 oct.: Ioanichie Olteanu. - Învățăminte de aur; În nr. 265(44), 2 nov.: Petru Dumitriu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
gospodăria lor, 80% cel puțin din toate femeile române. Ele ne semnalează totodată un alt fenomen alarmant, de proporții mult mai vaste: degenerarea rasei... Mor femeile, mor copiii! Ce poate fi mai îngrozitor în viața unui popor decât acest teribil seceriș pe care-l face Moartea tocmai printre acei care reprezintă înseși speranțele lui de viitor! În România se nasc anual aproximativ 38 de copii la mia de locuitori, deci 600-700.000. Dintre aceștia, mor 23 la mia de locuitori, deci
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de la sate (...). O deficiență care trebuie semnalată și care se menține în multe nuvele este aceea a felului cum este prezentat „șovăielnicul” - de obicei țăran mijlocaș. Ne referim la nuvele ca: S-a dumirit și moș Ilie de Cella Serghi, Secerișul de Eusebiu Camilar, Pâinea păcii de Ben Corlaciu. Trebuie să remarcăm în colecțiile și publicația la care ne referim, că, pe câtă vreme lucrările aparținând fruntașilor literaturii noastre sunt scrise într-o limbă curgătoare, plină de expresii plastice, plină de frumuseți, lucrările
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Dar nu pot să înșele iar popoare, Nu pot să-ntunece al vieții soare, Nu pot să-mbrace-n negre straie; Te-nalță dârz și luptă, Nicolae! xUtemist, în vârstă de 14 ani, din cenaclul Fălticeni. Eugen FRUNZĂ - Cântec pentru seceriș și colectări. În: Contemporanul, nr. 191, 2 iun, 1950 Semănat-am semănat Ca să crească rod bogat Rodul mult și bobul plin Fără boz și mărăcini. Am plivit grâul, plivit La prășit am hărnicit, Că ne-ajunserăm, măi frați, Și-n
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pe Adun. (...) Critica sovietică vorbea de necesitatea romantismului revoluționar, întru nimic în contrazicere cu realismul, ea decurgând din însăși definiția realismului socialist. (...) Literatura sovietică reflectă azi și în același timp deschide perspectiva înmuguririi vârstei de aur a comunismului. Opere ca Secerișul a scriitoarei Galina Nicolaeva sau Primăvara în colhozul „Pobeda” a lui N. Gribaciov, oferă de pe acum cititorului încântat, adieri înmiresmate din acea «primăvară a omenirii». - Ziua muncii și a păcii: În: Contemporanul, nr. 18 (291), 2 mai, 1952 - Necunoscut. Nuvelă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
malurile Mureșului - în nr. 2748, Petru Dumitriu - Visuri care se împlinesc - în nr. 2823. I. Purcaru - Lumini care nu se sting. Scrisoare de la Bicaz • În Contemporanul, 1950: nici un reportaj • Idem, 1951: - nr. 250 (29), 20 iul.: Marin Preda - În zilele secerișului în sat la Căldărești: - în nr. 255 (34), 24 aug.: Ioanichie Olteanu; Petru Vintilă - Viață nouă în Orașul Stalin; - în nr. 263 (42), 19 oct.: Ioanichie Olteanu - Învățămintele de aur • Idem, 1952: - în nr. 31 (304), 1 aug.: Eusebiu Camilar
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mult înainte de venirea bolșevicilor, zilele aveau lungimea aspră a muncilor câmpului, duritatea trunchiurilor groase sub fierăstrău, gustul pâinii scump câștigate. Din fericirea de odinioară rămâneau doar câteva răsărituri de soare, izvorul răcoros din scobitura unei vâlcele, într-o zi de seceriș, în arșița verii, drumul sub șfichiul ultimului viscol. La fel ca acum. La fel ca întotdeauna... Neștiind dacă trebuia să se bucure sau să se întristeze de cât de rară era acea fericire, constantă totuși, Nikolai își amintea de noaptea
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
mare număr de veșminte religioase. Aliat cu roșul, simbolizează uniunea pământului (roșu) și a cerului (galben, culoare solară). În toate culturile, este expresia forțelor transcendente și cosmice. Galbenul mai evocă munca de transformare și de maturizare. Este asimilat cu recolta, secerișul, cerealele. Aurul are aceeași simbolistică, la care se adaugă inalterabilitatea. Galbenul reprezintă eternitatea. Semnifică depășirea limitelor. Inspiră emoții pozitive: bucurie, fericire, stare de bine interior. Simbolizează bogăția materială și spirituală. Kaki Kakiul reia și combină semnificațiile verdelui și brunului (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]