911 matches
-
și pe marginea cubitală a antebrațului. Numeroase alte exemple de durere reflectată oferă practica medicală. II.1.7. ROLUL INTEGRATIV AL SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV Funcțiile sistemului nervos vegetativ sunt de autoreglare și coordonare reflexă a activității organelor efectoare contractile și secretoare, în vederea menținerii în limite normale a constantelor biologice și adaptării organismului la condițiile variabile impuse de mediul extern sau intern. Contrar mușchiului striat, ca principală structură somatică care declanșează contracții musculare reflexe sau voluntare și care degenerează, devenind incapabil de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de predominanță simpatică sau parasimpatică, devin deficitare sau chiar imposibile. Cele două componente eferente ale sistemului nervos organo-vegetativ, deși provin din teritorii diferite ale axului cerebro-spinal, asigură inervația dublă și antagonistă a majorității viscerelor, în vederea autoreglării activității lor contractile sau secretorii și întreținerii echilibrului dinamic al funcțiilor respective. În general, efectele stimulării simpatice sunt de sens opus celor produse de excitarea parasimpaticului. Dacă una din componente exercită prin veriga chimică mediatoare acțiuni inhibitoare asupra unui organ oarecare, cealaltă componentă provoacă răspunsuri
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
glande endocrine controlează activitatea secretorie a hipofizei, prin același mecanism al afectării releasing-factorilor de origine hipotalamică, în vederea restabilirii echilibrului. Până în prezent au fost identificați la nivelul complexului hipotalamo-hipofizar 9 factori eliberatori hipotalamici și 7 hormoni hipofizari. Tipic este cazul CRF secretor de ACTH, stimulator la rândul său, al secreției de glucocorticoizi, a cărui lansare în circulație este inhibată de excesul de cortizon sau hidrocortizon circulant, ca urmare a blocării factorului eliberator respectiv din hipotalamus. Fenomene similare de autoreglare a tropilor hipofizari
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
auriculare este neglijabilă. II.2.2. CORDUL ORGAN ENDOCRIN În afara fibrelor miocardice contractile și a sistemului excito-conductor, cercetările cu microscopul electronic au pus în evidență un al treilea tip de celule cardiace la nivelul auriculelor, cu conținut bogat în granule secretoare. Faptul, fiind semnalat de Jamieson și Palade (1964) și confirmat ulterior de numeroși cercetători, a determinat cercetări sistematice asupra naturii produșilor de secreție ai acestor granule. În timp ce unii autori au adus dovezi histofluorescente în favoarea conținutului bogat în catecolamine al granulelor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
factor natriuretic atrial (ANF). În prezent se admite că există mai mulți factori secretați de cardiomiocitele atriale ale mamiferelor inclusiv umane. Conținutul în ANF al ventriculelor este mult mai mic decât cel al auriculelor (fig. 69). Eliberarea ANF din granulele secretoare atriale este stimulată de creșterea presiunii intraatriale. Sensibilitatea deosebită a granulelor secretoare la distensie a fost dovedită experimental cu ajutorul unui balonaș introdus în auriculul drept. Creșterea doar cu 1 mmHg a presiunii intraatriale realiza o suplimentare a eliberării cu 30-40
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
factori secretați de cardiomiocitele atriale ale mamiferelor inclusiv umane. Conținutul în ANF al ventriculelor este mult mai mic decât cel al auriculelor (fig. 69). Eliberarea ANF din granulele secretoare atriale este stimulată de creșterea presiunii intraatriale. Sensibilitatea deosebită a granulelor secretoare la distensie a fost dovedită experimental cu ajutorul unui balonaș introdus în auriculul drept. Creșterea doar cu 1 mmHg a presiunii intraatriale realiza o suplimentare a eliberării cu 30-40%. Prin acest mecanism, toate situațiile normale sau patologice care determină creșterea volumului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
suplimentare a eliberării cu 30-40%. Prin acest mecanism, toate situațiile normale sau patologice care determină creșterea volumului extracelular, întoarcerii venoase și a presiunii intraatriale se însoțesc de intensificarea progresivă (de până la 20 de ori) a eliberării de ANF din granulele secretoare miocardice. La rândul lor, studiile privind extracția și purificarea ANF au stabilit că acesta se găsește la nivel granular sub formă de prohormon, format din 126 de aminoacizi. În timpul sau imediat după eliberare, prohormonul este clivat în ANF activ, constituit
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
natriuretici permit presupunerea existenței unui veritabil ax cord-creier, asemănător celui descris anterior în cazul tubului digestiv sau al rinichiului, cu rol important în autoreglarea neuroendocrină a funcțiilor respective. Astfel, în afara funcției de motopompă aspiro-respingătoare, inima îndeplinește un important rol endocrin secretor de peptide hormonale (substanță P, neurotensină, VIP, ANP, SRA etc.). Unul dintre acestea este factorul natriuretic atrial (ANF sau ANP = atrial natriuretic peptide), denumit și atriopeptin, amplu studiat în ultimele două decenii. Descoperit de către De Bold și colab. (1985) în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tapetează. La nivelul traheei și bronhiilor mari, epiteliul este pseudostratificat cilindric ciliat, format din mai multe tipuri de celule: - celule ciliate, prezentând fiecare circa 250 de cili la polul apical; - celule caliciforme (în proporție de 1 la 5 celule ciliate), secretoare de mucus. Numărul lor crește în cazul unor agresiuni toxice sau virale; - celule cu marginea „în perie”, bogate în ribozomi liberi, implicate în resorbția unei cantități de mucus și în unele procese secretorii; - celule bazale cu rol în regenerare; - celule
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
proporție de 1 la 5 celule ciliate), secretoare de mucus. Numărul lor crește în cazul unor agresiuni toxice sau virale; - celule cu marginea „în perie”, bogate în ribozomi liberi, implicate în resorbția unei cantități de mucus și în unele procese secretorii; - celule bazale cu rol în regenerare; - celule neuro-ectodermice, cu conținut bogat în granule secretoare de hormoni locali de tip aminic (histamină, serotonină, catecolamine), polipeptidic (VIP, TSH, MSH, ACTH, calcitonină, gastrină, secretină, kinine plasmatice, vasopresină etc.) și lipidic (prostaglandine, tromboxani, prostacicline
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cazul unor agresiuni toxice sau virale; - celule cu marginea „în perie”, bogate în ribozomi liberi, implicate în resorbția unei cantități de mucus și în unele procese secretorii; - celule bazale cu rol în regenerare; - celule neuro-ectodermice, cu conținut bogat în granule secretoare de hormoni locali de tip aminic (histamină, serotonină, catecolamine), polipeptidic (VIP, TSH, MSH, ACTH, calcitonină, gastrină, secretină, kinine plasmatice, vasopresină etc.) și lipidic (prostaglandine, tromboxani, prostacicline, leucotriene). Nu s-au evidențiat legături ale acestor celule cu fibre nervoase aferente sau
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de reticulină și un înveliș epitelial format din două tipuri de celule: - pneumocite de tip I (membranoase), celule mici, pavimentoase, în număr redus; - pneumocite de tip II (granulare), celule mari, rotunde sau cuboidale, mult mai numeroase, bogate în corpi denși secretori de surfactant pulmonar antiatelectazic. În pereții alveolari se găsesc și celule macrofage aparținând fagocitelor mononucleate. Alveolele alăturate comunică prin mici orificii numite pori alveolari descriși de Kohn (1893). Numărul alveolelor pulmonare a fost evaluat la aproximativ 300 milioane, realizând o
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
aerian este reprezentat de eferențele colinergice (fig. 100). Fibrele eferente colinergice cu originea în nucleul ambiguu din trunchiul cerebral, se articulează sinaptic cu filetele postganglionare scurte eliberatoare de acetilcolină la nivelul musculaturii netede aeriene și glandelor submucoase. Efectele bronhoconstrictoare și secretoare de mucus sunt mediate de receptorii colinergici M3 și intensificate sau inhibate de peptidele modulatoare (Barnes, 2004). În sens bronhodilatator acționează inervația simpatică. Tonusul adrenergic al căilor aeriene este reglat în mod predominent de adrenalina circulantă (vezi fig. 33.3
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
căilor aeriene la astmatici. Problema este desigur mai complexă, întrucât conținutul în autoanticorpi circulanți specifici alfa-receptorilor adrenergici crește în detrimentul celor anti-beta-adrenergici, la bolnavi cu astm bronșic (Fraser și colab., 1984). Prezența celulelor argirofile aparținând sistemului APUD la nivelul căilor aeriene, secretoare de substanță P, VIP, bombezină și enkefaline (Cutz și colab., 1981) ridică și problema unei componente nervoase peptidergice locale, în afara celei purinergice modulatoare. În timp ce endotelina-1, substanța P și neurokinina sunt puternic bronhoconstrictoare și stimulatoare ale secreției traheobronșice prin mecanismul eliberării
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a porțiunii care urmează. Începută în gură unde au loc primele transformări mecanice (voluntare) și fizico-chimice, digestia continuă de-a lungul întregului tub gastrointestinal, sfârșind cu absorbția principiilor alimentare (nutrimente) și eliminarea reziduurilor. Desfășurarea eșalonată a proceselor digestive motorii și secretorii de la nivelul cavității bucale, stomacului, intestinului subțire și colonului necesită o coordonare autoreglată între diferitele etaje. Digestia gastrică continuă fărâmițarea mecanică a alimentelor începută în cavitatea bucală. Substanțele alimentare sunt reținute în stomac o perioadă suficient de lungă atât în vederea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
strat tisular bogat în fibre elastice și de colagen, cu frecvente vase de sânge ce îl traversează. Tot aici, există o rețea nervoasă dispusă în plexuri (plexurile Meissner, cu rol atât senzitiv, cât și motor pentru muscularis mucosae și glandele secretoare). c) Stratul muscular, cu fibre netede circulare interne și longitudinale externe, are rolul de amestecare și propulsie a chimului intestinal; conține plexurile motorii Auerbach care, împreună cu plexurile Meissner, constituie un sistem nervos intrinsec, bine reprezentat și interconectat, care coordonează autonom
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
circular în cazul plexului mienteric (Auerbach), cât și în teritoriul submucos în cazul plexului Meissner (fig. 104). Primul exercită controlul primar asupra motilității digestive, iar cel de al doilea participă la autoreglarea fluxului sanguin local, sensibilității mucoasei digestive și activității secretorii a celulelor epiteliale. Neuronii ganglionari ai ambelor plexuri enterice activează prin intermediul unei game variate de neurotransmițători (acetilcolină, noradrenalină, serotonină, oxid nitric) și hormoni locali excitatori (VIP, Substanța P, neurotensină) și inhibitori (somatostatin, enkefaline, GIP) ai potențialelor electrice membranare de tip
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
aminte a alimentelor; - umorală, directă asupra centrilor salivari. Arcurile reflexe excitosecretoare salivare sunt constituite de: - căile aferente senzitive, reprezentate de ramurile nervilor lingual, glosofaringian și vag; - centrii salivari din substanța reticulată de la nivelul joncțiunii dintre bulb și protuberantă; - căile aferente secretoare, care se împart pentru următoarele glande astfel: • glanda parotidă: a) fibrele parasimpatice (colinergice), cu origine în nucleul salivar inferior din bulb, ce se atașează nervului glosofaringian (IX). Fibrele se separă de nervul glosofaringian la nivelul găurii jugulare, pătrund în nervul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ale segmentelor D1-D6, urmează calea simpatică a ramurilor comunicante albe și ajung în lanțul ganglionar simpatic, făcând sinapsa în ganglionul cervical superior, de unde pătrund în glandă odată cu ramificațiile arterelor; • glandele parietale (din obraji, buze, bolta palatină, peretele faringian) primesc inervația secretoare de la nervul glosofaringian. Pe plan funcțional, cele două sisteme de inervație (colinergic și adrenergic) se completează. Astfel, excitarea corzii timpanului dă un răspuns salivar prompt, cu o salivă abundentă, fluidă, lăsând o cantitate mică de reziduu uscat; excitarea cordonului simpatic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mucus este inactivată prin absorbție de către pH-ul alcalin al mucinei. Protecția față de agresiunea clorhidropeptică având un caracter dinamic adaptativ, atât acțiunea mecanică cât și iritația chimică sau lezarea mucoasei modifică secreția de mucus în funcție de necesități. Reglarea și adaptarea activității secretorii a stomacului se realizează pe cale nervoasă și hormonală. Mecanismele nervoase ale secreției gastrice sunt similare cu cele care reglează secreția salivară. Ca și aceasta, secreția gastrică este stimulată pe cale reflexă. Pneumogastricul fiind nervul secretor, dubla vagotomie reduce secreția de suc
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în funcție de necesități. Reglarea și adaptarea activității secretorii a stomacului se realizează pe cale nervoasă și hormonală. Mecanismele nervoase ale secreției gastrice sunt similare cu cele care reglează secreția salivară. Ca și aceasta, secreția gastrică este stimulată pe cale reflexă. Pneumogastricul fiind nervul secretor, dubla vagotomie reduce secreția de suc gastric, în timp ce stimularea capătului său periferic declanșează o secreție abundentă, acidă și cu putere peptică mare. Excitarea splanhnicului provoacă efecte inverse, inhibitorii, exceptând secreția de mucus a glandelor pilorice, care este stimulată. Denervarea stomacului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reprezentată de pneumogastric, deoarece vagotomia abolește răspunsul. Stimularea hipotalamusului posterior (în regiunea mamilară sau tuberală) produce o secreție gastrică acidă tardivă, neinfluențată de vagotomie și suprimată doar de dubla suprarenalectomie. Se pare deci că hipotalamusul este implicat în două mecanisme secretorii gastrice: unul nervos vagal și altul hormonal, acționând prin adenohipofiză și corticosuprarenală. Stimularea secreției gastrice acide de către insulina se realizează, de asemenea, prin mecanism central hipotalamic, cu participarea nervilor vagi. Mecanismul intercentral este relevat și de faptul că emoțiile diminuă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
foarte redusă dacă se suprimă aportul sanguin arterial la pilor sau se obstruează circulația venoasă eferentă a acestei regiuni, fapt ce demonstrează rolul substanțelor secretagoge elaborate de mucoasa pilorică. Injectarea intravenoasă de extract activ de mucoasă pilorică are un efect secretor slab, care se intensifică însă dacă se asociază cu stimulare vagală. Secreția gastrică continuă, la un nivel mai redus, și după golirea stomacului, timp de încă 6-8 ore cât chimul persistă în intestinul subțire. Această ultimă fază intestinală continuă chiar dacă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la câinele purtător de fistulă gastrică. Gastrina stimulează puternic secreția gastrică acidă (HCl) la om, câine, pisică și șobolan. Efectul stimulant apare atât in vivo cât și in vitro, pe mucoasa gastrică izolată de cobai sau broască. Denervarea reduce răspunsul secretor la gastrină datorită suprimării componentei sensibilizatoare vagale. Paralel cu efectul stimulant asupra secreției de HCl, gastrina I și II, ca și pentagastrina de altfel, activează secreția de pepsină. Această acțiune este însă mai slabă decât a histaminei și diminuă după
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ori suprafața intestinală, asigurând procesele de digestie și absorbție normale. Celulele epiteliului intestinal sunt reprezentate de enterocite, celule caliciforme, celule Paneth și celule endocrine aparținând sistemului paracrin (APUD). Acestea sunt elemente structurale ale glandelor Lieberkühn și Brünner dispuse între vilozități, secretoare de suc intestinal. Pe plan funcțional, intestinul subțire se subdivide în segmentul duodeno-jejunal, mai mult secretor decât absorbant și segmentul jejuno-ileal, mai mult absorbant decât secretor. Cantitatea totală de suc intestinal secretată în 24 de ore este de aproximativ 2
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]