398 matches
-
de cine știe cât timp. Acordul acesta aproape general își are, ca orice lucru, explicația lui. Majoritatea nădăjuia că li se vor da țăranilor pământurile scoase de sub tutela mănăstirilor, iar proprietarii vor rămâne mai departe stăpâni pe moșiile lor. Pentru răscumpărarea averilor secularizate (în fapt o naționalizare), Adunarea a mai votat, totodată, suma de 82 milioane lei, ceea ce însemna foarte mult față de bugetul general al țării. Dar călugării nu se arătară mulțumiți de sumă. Până la urmă nu li s-a mai plătit nici o
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de cuvinte nu va fi adăpată poate niciodată în lumea aceasta contemporană construită numai din cuvinte. De aceea se cuvine să le instrumentăm la adevărata lor valoare, ca să devină “cu putere multă”. În toate timpurile, dar mai ales în societatea secularizată, unde totul se vinde și se cumpără, cuvintele curg zilnic pe buzele tuturor și orchestrează relații. Uneori sunt aducătoare de pace și bucurie, alteori sunt înveninate și tăioase. Unele udă obrajii, iar altele înseninează chipuri. Oricum ar fi aranjate, acolo
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Orientului European, cea aparținând bisericii ortodoxe [...] Nu va da naștere, însă, unei direcții atât de celebre ca aceea provocată de muzica romano-catolică (mai târziu și de cea protestantă) - așa-numita muzică „cultă” sau „clasică” - și nici nu va genera ramuri secularizate, care să pătrundă în sala de concert. Va rămâne timp de secole în biserică, influențând desigur uneori și creația „cultă”, schimbându-și doar în mică măsură fizionomia”. 4. DECĂDEREA CÂNTULUI GREGORIAN ȘI DEZVOLTAREA FORMELOR POLIFONICE În perioada Evului Mediu târziu
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
și ceilalți ar fi imposibil de imaginat în absența unui pat germinativ nord-american. Un pat germinativ atent la mișcarea spiritului public, susceptibil de a fi cadrul în limitele căruia se pot naște și exprima miturile acestei noi lumi dinamice și secularizate. Alături de film, proza grafică este cea mai dinamică dintre aceste voci ale visului din secolul XX. Realistă sau fantastică, istorică sau de anticipație, apolitică sau angajată, banda desenată își marchează propria ei identitate simbolică. De o parte și de alta
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
două lumi o „conștiință a exploziei” care „se exprimă în literatură prin diverse isme: dadaismul, suprarealismul, cu alte cuvinte, o conștiință de sfîrșit absolut, de început absolut, de dezordine absolută și de eliberare absolută”. Consecințele țin de datele unui univers secularizat al emancipărilor de tot felul, sfidînd vechile coduri ale romantismului sentimental și lentoarea ritmurilor tradiționale: „A existat, în jurul lui 1924, un întreg tineret (...) care încerca să încorporeze sportul literaturii (...) Și e un fapt incontestabil că trupul a ocupat un loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
conexiunea puterereligie printr-o incursiune în experiențele religioase ale diferitelor populații. Occidentul modern asistă la dispariția ritului ca sursă de siguranță socială, sau la transformarea sa în spectacol, adică la comercializarea acestuia. „Rituri vechi se regăsesc astăzi numai în forma secularizată a meciurilor de fotbal, a concursurilor sportive. (...) Puterea, pe care, în societățile pseudo specifice, individul trebuia să o piardă și să o regăsească ritual, s-a întors astăzi la starea pură de agresivitate.” Misiunea tradițională a religiei a fost aceea
Aspecte ale religiei contemporane. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Elena-Georgiana Amăriuţei, Răzvan Ciobanu, Ioana-Ruxandra Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_951]
-
islam împărțit, era perceput ca asigurând în folosul său exclusiv continuitatea fostei puteri coloniale opresive. Reprezentarea unei dominații a statului pakistanez, efectuată în cadrul unei legitimări manipulatoare prin religios, a fost centrală în lupta de independență, ajungându-se la un stat "secularizat" proclamând încă de la instaurare desprinderea de islam și recunoașterea pluralității religioase. Această ideologie progresistă în materie de religie, rară în țările cu o majoritate musulmană copleșitoare, a fost constant reafirmată de sindicatul întreprinderii studiate, preocupat îndeosebi să-i reducă la
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
prin el Însuși sacru, Eliade nu se ocupă decât În mod aluziv, considerând că problema depășește competența istoricului religiilor, cu atât mai mult cu cât procedeul este Încă În stadiul inițial ( /8). Desigur, Eliade vizează aici contextul lumii moderne, radical secularizate, În care „experiența religioasă e camuflată În contrariul ei, o spiritualitate anti religiozitate, opacitate” ( ). Problema „incognoscibilității sacrului” În realitatea profană constituie un element important În concepția lui M. Eliade despre dialectica sacrului și, În același timp, un element de unitate
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
întinse, că confesiunea e garanția dreptului și numele în care te bați și că, apărând confesiunea, proprietara de fapt a averilor, aperi averile drepte din moși-strămoși ale națiunei, pe cari domnii politici pe picior mare ar vrea să le vadă secularizate, deși secularizarea, de ar fi posibilă, nu e decât în dreptul guvernului României. Știu eu că domnii o văd că așa este și că numai ambițiunile și șansele ce li prezintă viitorul în spe și federalismul monstruos ce-l proiectează unii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
treptat alte baze ale loialității (naționale), în timp ce ideologiile semnificative și-au pierdut puterea de a aduna suflete și trupuri pentru a le direcționa spre un țel comun (Habermas 1976, 1985). Această soluție materialistă la criza latentă de legitimitate a societăților secularizate n-ar trebui să fie o surpriză pentru realiștii al căror scepticism a făcut mult pentru a denunța valoarea reală a multora dintre aceste ideologii. Într-adevăr, tragica ambiguitate a unei raționalizări extinse în toate sferele vieții și a unei
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Florenței, sunt înlocuite cu nuvele, novella, povestirile Decameronului; se pare așadar că singurul antidot pentru viață este viața însăși. Dacă lumea brigatei este una morală, în mod deosebit în antiteză cu cea din povestiri, este vorba totuși despre o morală secularizată, preocupată doar de viața mundană. [...] Decameronul este cu siguranță interesat de propunerea unei moralități care singură să poată asigura perpetuarea societății umane așa cum o știm. Cu toate acestea, faptul că nimic nu poate fi cunoscut cu certitudine, deplin, rămâne mesajul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Florenței, sunt înlocuite cu nuvele, novella, povestirile Decameronului; se pare așadar că singurul antidot pentru viață este viața însăși. Dacă lumea brigatei este una morală, în mod deosebit în antiteză cu cea din povestiri, este vorba totuși despre o morală secularizată, preocupată doar de viața mundană. [...] Decameronul este cu siguranță interesat de propunerea unei moralități care singură să poată asigura perpetuarea societății umane așa cum o știm. Cu toate acestea, faptul că nimic nu poate fi cunoscut cu certitudine, deplin, rămâne mesajul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
la demararea creșterii. Schimbările culturale profunde pe care le-a cunoscut Occidentul în anii 1960 și 1970 încurajează cercetarea. Noua eră care a început este numită, după unii autori, postmodernă, postindustrială (Bell, 1973), narcisistă (Lasch, 1978), hedonistă, individualistă (Lipovetsky, 1983), secularizată (Rémond, 1998), postmaterialistă... Ipoteza postmaterialistă a lui Roland Inglehart (începând cu 1971) deschide o gamă largă de investigații empirice. O altă serie de inițiative i se datorează lui Milton Rokeach (1973). În 1981, o primă anchetă internațională comparată, folosind același
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
evidențiind atât procese secularizatoare, cât și emergența unor mișcări religioase ce structurează procese sociale și culturale semnificative. Pornind de la ideea existenței unor modernități multiple care instituie diferite dependențe metodologice ale practicilor și subiectivităților religioase, aceste analize evidențiază un spațiu european secularizat, ce contrastează cu gradul ridicat de religiozitate a uneia dintre cele mai moderne societăți contemporane: Statele Unite ale Americii (Berger et al., 2008). Cu toate acestea, religiozitatea la români a fost în creștere după anul 1989, potrivit investigațiilor sociologice. Cu siguranță
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
declinul practicii, necredința și scientizarea." Borlandi et al., 2009, p. 720). Sociologia religiei trezește mai ales interesul instituțiilor ecleziale. Universul protestant este primul care apreciază instrumentul sociologic ca un mijloc eficace pentru înțelegerea unui mediu social de acum pluralist și secularizat. În Statele Unite, fenomenele religioase devin obiectul unei analize sistematice în anii '20: în 1921 se creează un Institut de Cercetare Socială și Religioasă. După 1935, mai multe denominații protestante constituie departamente de cercetare vizând optimizarea strategiei lor pastorale (Willaime, 1995
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
este la un nivel extrem de ridicat. Dacă ar fi să facem o paralelă între secularizare în rândul populației și religiozitate, cercetarea efectuată de EVS și datele prezentate de instituție, se poate spune că populația Europei este mai degrabă religioasă, decât secularizată. 2.2. Religiozitatea în spațiul românesc România este una dintre cele mai religioase țări din Europa, așa cum am putut vedea anterior în Figura 1, indiferent dacă definim religia în termeni de afiliere, practică religioasă sau religiozitate la nivel de subiect
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
În alte țări la nivel mondial avem, poate, la fel scoruri destul de mari în privința religiozității la nivel de individ, însă în România religiozitatea este direct proporțională cu folosirea spre exemplu a simbolurilor creștine în spații publice, ceea ce în alte state secularizate acest lucru nu este posibil și e chiar interzis prin lege. În spații publice cum sunt instituțiile de învățământ, de sănătate, de asistență socială chiar și în instituții administrative și de conducere atât la nivel local, județean, cât și la
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
ONG-ul care ajută societatea civilă. Însă și într-o asemenea situație ea nu reprezintă ceva util unei societăți schimbate și decreștinate. Argumentele contra posibilității ca gândirea socială creștină să poată constitui un ghid etic al practicii sociale în lumea secularizată a societăților postmoderne sunt multe și în aparență extrem de puternice. Gândirii sociale creștine i se impută următoarele trăsături: 1. Gândirea socială creștină e anacronică întrucât e generată într-o societate și într-o cultură (tradiția iudeo-creștină milenară și presupus "arhaică
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
de a se întâlni din cauza separării geografice); * un nou teren de recrutare/câmp misionar: disponibilitatea pentru persoanele care fie nu au dorința, fie se află în imposibilitatea de a participa la o comunitate religioasă reală. Pe măsură ce societatea occidentală devine mai secularizată, tot mai mulți își declară convingerile religioase și atașamentul față de unele credințe creștine fără a aparține vreunei comunități religioase concrete. Astfel de persoane pot beneficia de serviciile și activitățile online oferite de comunitățile virtuale religioase. Între beneficiarii comunităților virtuale religioase
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
creștinismul sau misticismul modernist al unor Crainic și Blaga. Cred că și reproșul lui Caragiale ar putea să aibă o asemenea sursă. Ca și el, mulți români au văzut cum sunt structurate comunitățile Occidentului: până azi, într-o lume destul de secularizată, a supraviețuit noțiunea de parohie. Eu am întâlnito în Germania aproape peste tot, până și aici, la Berlin. La biserica din cartier, protestantă, există o casă parohială care organizează felurite activități, de la opere de binefacere la concerte (uneori au și
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
pozițiilor sale oficiale și devenind accesibile atît altor confesiuni creștine, cît și ateilor. Democrația creștină apare ca un curent politic democratic de inspirație creștină, autonom față de instituțiile bisericești, dar avîndu-și rădăcinile în tradiția creștină; creștin-democrații acționează în cadrul societăților pluraliste și secularizate, avînd ambiția vădită de a duce o politică bazată pe mesajul evanghelic, cu valori proprii creștinismului. Ei sînt mesagerii unei viziuni asupra lumii conforme Evangheliei și magisteriului pontifical. Aceste partide sînt Weltanschauungsparteien. Pe 17 martie 1990, într-un articol de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
sprijinul partidelor creștin-democrate. Aceste motivații s-au estompat încetul cu încetul în timp, iar societățile europene au evoluat foarte mult: scopurile politice s-au modificat, structurile sociale au fost bulversate de evoluția economică; societățile Europei Occidentale au fost industrializate, urbanizate, secularizate, antrenîndu-se astfel prăbușirea practicii religioase. Biserica Catolică, aflată ea însăși sub efectul sindromului Conciliului Vatican II, s-a schimbat foarte mult, recunoscînd pluralismul în angajamentele politice ale catolicilor. Totuși, democrația creștină a supraviețuit primei generații care a ajuns la putere
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
ocazia Forumului Internațional al partidelor creștin-democrate consacrat magisteriului social al Bisericii. Dar, în același timp, prioritatea acordată "noii evanghelizări" deplasează interesul papei de la partide spre mișcările laicilor, considerate a fi mai capabile de a difuza mesajul Bisericii în societățile din ce în ce mai secularizate, mai ales că acest papă neitalian știe, poate mai bine decît predecesorii lui, să deosebească particularitățile vieții politice italiene de cele ale celorlalte țări din Europa, mai ales din vechea Europă comunistă și din lumea pe care o străbate fără
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
asemenea vicar al Romei, care mergeau pe această direcție. În același timp, atenția lui s-a concentrat asupra mișcărilor laicilor, ca de exemplu Comuniune și Eliberare, mai capabile, după părerea sa, de a difuza mesajul Bisericii într-o societate din ce în ce mai secularizată. Anii 1970 au fost cei ai unei secularizări accelerate, caracterizată prin modificarea comportamentelor individuale și o scădere considerabilă a influenței Bisericii. Ca mărturie stă legea privind divorțul, votată în 1971, și mai ales referendumul care a avut loc la 12
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
grupuri, importanța identităților religioase este foarte mare19. Divizarea din Cehoslovacia. În Cehoslovacia, țară compozită în care Biserica catolică nu reprezenta identitatea națională, formată dintr-o Slovacie al cărei regim Tiso a lăsat amintiri urîte, dintr-o Boemie și o Moravie secularizate, unde tradiția anticatolică era puternică încă de pe timpul lui Jan Hus, Partidul Popular a beneficiat de activitatea lui Sramek. El a intrat la conducerea Frontului Național după eliberare. La alegerile din mai 1946, partidul său a ajuns al treilea ca
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]