202 matches
-
față de Delenstag. Cucerirea bărbatului nu este o întreprindere prea grea pentru Pariziana, care a făcut din această ocupația să de bază. Cel ce o privește sau o asculta este complet manipulat de artă seducerii. Femeia pariziana are o tactică de seducere care funcționează, mai mult sau mai puțin eficient, de la caz la caz320. Pariziana știe să-și teatralizeze sentimentele cu talentul unei actrițe. Scenă declarației de dragoste La capitolul mărturisirii, Pariziana apare mai mult agent pasiv, decat activ. Michèle de Burne
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
este generat, si particularizat cu o mare putere senzuala, fiind un exemplu concludent al dialogului dintre structurile inconștiente profunde și codul social oficial, că structura de suprafață. Gesturile stimulează sau inhiba, atrag sau stopează pornirile inițiale. Pariziana desfășoară tactici de seducere prin costum, privire, corp, gesturi etc. Ea își stilizează gesturile și mișcările aidoma unui maestru de balet. "Elle avait à tout moment des gestes gracieux bien faits pour séduire un oeil de peintre. Quand elle levait leș bras, quand elle
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
rondeur de șes jambes. Îl y avait là une nudité très savante, une séduction calculée jusque dans la taille placée un peu haut, dégageant leș hanches" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.270]. Toaletă este unul dintre principalele mijloace de seducere, când ea face să transpară corpul. Cand "afișează" corpul, este un apel la dorința sau poate deveni un obstacol, cănd toaletă îl disimulează și îl închide. Rochia nu are o valoare estetică în sine, daca nu exprimă tensiunea corpului. "Et
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ani de ocnă și își regăsește nevasta și copilul; un cioban de munte devine miner și e treptat lămurit de necesitatea luptei de clasă (contextul e cel al războiului, iar viziunea e tributară propagandei comuniste postbelice); o femeie dezaxată încearcă seducerea unui eminent compozitor, subiectul fiind tratat romanțios, cu elemente de senzațional și cu un psihologism de duzină, combinat cu exigențe ale „demascării” disoluției morale a burgheziei, proprii rețetarului realismului socialist. SCRIERI: Aripi, București, 1953; Diminețile patriei, București, 1959; Întâlnire de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288774_a_290103]
-
la una din dimensiunile constitutive: simbolicul, structuralul și pragmaticul. Pentru experții sau profesioniștii care se prevalează de acest concept și care vor să-și impună definițiile, tentația este totuși mare. Astfel, cei care lucrează în publicitate pledează pentru strategiile de seducere, denunțate de jurnaliști ca fiind simptome ale "maladiei infantile a comunicării". Or, în politică, prin definiție, trebuie să existe mulți actanți interesați de comunicare nu numai din perspectiva caracterului ei privat, ca fiind exercitarea unei profesii, ci și din perspectiva
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
a) gesticulația ajută la înțelegerea amplorii emoționale a discursului și a oratorului, atrăgând publicul; b) gesticulația contribuie la înțelegerea logică a discursului, a componentelor sale structurale, deținând astfel virtutea de a persuada publicul; c) gesticulația nu se limitează numai la seducerea și persuadarea publicului, prin amplificarea fluxului emoțional și logic al discursului, ci și trădează trăsăturile oratorului în fața publicului ,,devorator"; d) gesticulația are loc concomitent cu vorbirea, distingându-se gesturi care pornesc firesc din noi (spontane, înnăscute) și gesturi care indică
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
uman) și capătă semnificații în funcție de factorii interni sau externi ai persoanei, conducând la exprimarea unor atitudini variate. De regulă, cei care știu cum să interacționeze cu ceilalți utilizează limbajul gestual cu succes și conștientizează rolul acestuia în manipulare, ascultare, persuadare, seducere, formarea unei prime impresii favorabile etc., deținând astfel un mare avantaj socio-profesional. Persoanele cu abilități de comunicare disting firesc și repede când să avanseze sau când să se retragă, când să vorbească sau când să asculte, când să întrebe sau
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
să transmită bărbatului mesaje ambivalente formate din gesturi de apropiere și distanțare, de încurajare (privire provocatoare, zâmbet ușor) și respingere (evitarea privirii, colțurile gurii întoarse în jos). În concluzie, gesturile joacă un rol esențial în transmiterea și recepționarea mesajelor de seducere, în activarea și dezactivarea flirtului. Cu privire la exprimarea atitudinii de amenințare și dominare, Irinäus Eibl-Eibesfeldt46 ne oferă exemplul cimpanzeului care adoptă comportamentul de impunere, zbârlindu-și blana de pe brațe și umeri pentru a capăta proporții mărite. La fel și omul, din
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o furie fără precedent, ajungând până la a oferi o sumă importantă de bani dacă va fi demascat autorul acestui roman. Pe lângă apocrifele care descriau viața de la curte, există și o serie de scrieri apocrife intitulate "manuale de inițiere în arta seducerii nobililor". Un astfel de roman este și L`ecole des filles ou la philosophie des dames, al cărui subiect se bazează pe dialogurile imaginare dintre Susanne și Fanchon. Tonul este intim, iar cei doi protagoniști se adresează unul altuia cu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ceri. Ca emoții caracteristice resimțite se pot menționa: • frică, temeri, bucurie, anxietate, spaimă, confuzie, vinovăție, îndoială, febrilitate, neliniște, nesiguranță, stare de rău, se simte judecat. În cadrul acestei atitudini, sunt adoptate ca tendințe comportamentale: • acceptare, discreție, batere în retragere, alunecare, lingușire, seducere, cumințenie, ascultare. Pe scurt, încercarea de a se face acceptat. Mesajele tipice sunt: • își dă ușor acordul, fraze neterminate, îl lasă pe celălalt să termine în locul lui; lipsă de precizie, ocolire; "vom vedea". Cel/cea care adoptă o asemenea atitudine
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
între canalele publice (programe cu conținuturi mai puțin violente) și cele private (care exploatează mai amplu dramatizarea și spectacularizarea violenței). Violența televizată este tratată și inclusă în grilele de programare și în conținuturile programelor ca mijloc principal pentru captarea și seducerea îndeosebi a publicului adolescentin și a publicului tânăr. Graficul 2. Date sintetice Cum se remarcă, atât ca durată, dar și ca frecvență, violența ficțională a fost mediatizată mai intens decât violența reală. EMBED Excel.Sheet.8 Graficul 3. Durata violenței
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
reamintim (și cu extremă neplăcere) o astfel de experiență. Ea a fost revelatoare, traumatizantă și tristă din multe puncte de vedere. Este vorba de publicarea (după mari eforturi) a Hermeneuticii lui Mircea Eliade (1980), caz amintit anterior. Regimul, în scopul seducerii și captării exilului, după multe ezitări, amânări și oscilații, putea afirma că a dat totuși dovadă de liberalism, aprobând apariția unei astfel de cărți dubioase (prima la noi, în treacăt fie spus, ca și în Franța de altfel) despre un
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cu ștrengării, notate într-un stil stenografic, ce se exagerează în Călător din noaptea de Ajun, în care autoarea devine gidiană, prin Camil Petrescu, adică convinsă că nimic nu poate înfrumuseța autenticul, oricât de jurnalistic. Iar întîmplarea autentică este acum seducerea eroinei de către un student german la cursurile de vară de la Grenoble, cu refuzul căsătoriei. Victima nu dă expresie tragică accidentului ei dintr-o mândrie de fată modernă, dar se vede că, femeie ca oricare alta, nu pricepe concepțiile libere ale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
politica nu poate fi concepută în afara actelor discursive, acestea din urmă fiindu-i constitutive. Acțiunea politică se încadrează în raporturile de influență socială, iar limbajul, prin fenomenul circulației discursurilor, este cel care permite constituirea spațiilor de discuție, de persuadare, de seducere, în care se elaborează gândirea și acțiunea politică. Esența politicii este acțiunea, iar limbajul este cel care motivează și orientează acțiunea, conferindu-i sens. Omul politic este obligat la o permanentă acoperire discursivă a actelor pe care le desfășoară în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
parure), ce transformă femeia machiată în mister, hipersemn dezlipit de ordinea naturală. Seducția nu este niciodată de ordinul naturii, de aceea aproape toate marile sisteme de interpretare, printre care și cel teologic, au exclus-o și au exorcizat-o. Astfel, seducerea apărea sub forma răului, a diabolicului, căci însemna afirmarea voinței unui subiect ce devine stăpânul unui alt subiect prin intermediul unei manipulări: "un destin care nu se șterge se exercită asupra seducției. Pentru religie, ea a fost strategia diavolului, pentru că a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
primordială, căci și Dumnezeu însuși este sedus și provocat să existe. Seducția este un temei holist al existenței ce cuprinde zeii și oamenii și căreia nimeni nu i se poate sustrage, în realitate fiind considerat "mort" acela care refuză puterea seducerii, nemaivoind nici să seducă și nici să fie sedus. Seducția se originează într-o adevărată cultură a cruzimii, îmbrăcând întotdeauna o formă sacrificială. Seducerea este crudă pentru că vizează deturnarea completă a subiectului prin intermediul unui ritual simbolic, păstrând întotdeauna ceva dintr-
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
căreia nimeni nu i se poate sustrage, în realitate fiind considerat "mort" acela care refuză puterea seducerii, nemaivoind nici să seducă și nici să fie sedus. Seducția se originează într-o adevărată cultură a cruzimii, îmbrăcând întotdeauna o formă sacrificială. Seducerea este crudă pentru că vizează deturnarea completă a subiectului prin intermediul unui ritual simbolic, păstrând întotdeauna ceva dintr-un joc de atragere în capcana proprie a Celuilalt, de disperare ironică ce va da naștere iluziei. Dorind să surprindă seducția într-o singură
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
presupun, în esență, acțiunea asupra celuilalt, se urmărește obținerea răspunsului la întrebarea: Pot fi considerate seducția și manipularea tipuri de performanță discursivă sau doar limite ale unui discurs? Poate fi considerat seducătorul "Marele Manipulator", din moment ce creează o rețea în jurul subiectului seducerii? Utilizând trăsăturile manipulării descrise anterior, s-ar putea interpreta seducția ca pe o formă a manipulării? Herman Parret răspunde negativ acestor întrebări, el fiind, de altfel, nemulțumit de opinia lui Greimas și Courtés care vedeau în seducție o categorie a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
secretului; al treilea aspect se referă la faptul că ambiguitatea secretului și rolul său esențial jucat în această logică se reduc la "dramaturgia Ființei și a Neantului" în care se găsește "toposul esteticului"552. În zona esteticului, susține Parret, logica seducerii se impune atât seducătorului, cât și celui sedus, astfel încât ideea "strategiei" devine superfluă − logica seducției se prezintă atât ca derealizare, cât și ca desubiectivizare, instituind terenul aparențelor și al simulacrului. Astfel, una dintre ipotezele lui Jean Baudrillard pare a fi
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
În acest punct, în tradiție tel-quel-istă, Baudrillard va privilegia conceptul de scriitură, care, în viziunea sa, este capabil să înglobeze seducția, spre deosebire de conceptul de discurs. În consecință, o scriitură care s-ar ghida după o logică și o retorică a seducerii ar trebui să fie în mod necesar ironică, să mizeze pe absența sau ambiguitatea sensului, să instituie secretul, amânarea, regula și deconstrucția ca elemente de bază. Cu alte cuvinte, în grila hermeneutică baudrillardiană, sugestia ce ni se oferă este aceea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ea are idealul explicării realului în termeni cvasi-exhaustivi. Baudrillard consideră că întreaga noastră cultură pare a fi supusă acestei "monstruozități productive" în care totul trebuie transformat în eficacitate, transparență, expunere. O teorie care s-ar ghida după o logică a seducerii ar trebui să fie ironică, introducând ambiguitatea sensului, secretul, regula și deconstrucția drept elemente componente. De altfel, în concepția lui Baudrillard, seducția deturnează funcționarea normală a semnelor, supralicitându-le și făcându-le să intre în derivă, "căci ea operează o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
al manierelor elegante la 1830. CÎntecele de lume, Spitalul Amorului. Smintirea, prăpădirea sufletului și trupului. Trecerea de la iatac la circiumă. 23. Pann și obsesia muierii rele. Elogiul vinului și contestația femeii (Îndreptătorul bețivilor). Calea de mijloc În educația erotică (Erotocritul). Seducerea prin verde și seducerea prin cîntec. Un salut d’amour. În mediul periferiei bucureștene. O eho-vorbire și contestația autorității paterne. Motivul Dalilei. Iarăși pățitul Anton Pann și adiatele lui. 24. O șezătoare la țară. Povestea vorbei și, din nou. portretul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
1830. CÎntecele de lume, Spitalul Amorului. Smintirea, prăpădirea sufletului și trupului. Trecerea de la iatac la circiumă. 23. Pann și obsesia muierii rele. Elogiul vinului și contestația femeii (Îndreptătorul bețivilor). Calea de mijloc În educația erotică (Erotocritul). Seducerea prin verde și seducerea prin cîntec. Un salut d’amour. În mediul periferiei bucureștene. O eho-vorbire și contestația autorității paterne. Motivul Dalilei. Iarăși pățitul Anton Pann și adiatele lui. 24. O șezătoare la țară. Povestea vorbei și, din nou. portretul femeii Îndrăcite. Figura conjugalității
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lideri na? ionali? ți din secolul al XIX-lea, Iorga a l? sat tineretul s?? i lunece printre degete. Era dezgustat de manifest? rile acestui �Nou na? ionalism� ? i de radicalizarea corpului studen? esc. Iorga scria �ntr? un editorial intitulat Seducerea tineretului: �S�nt unii p? rin? i care nu au mai mult bun sim? dec�ț copiii lor�. �n 1927, atunci c�nd au izbucnit tulbur? rile studen? e?ți de la Oradea, el scria: �Cine este de vin?? P? rin? îi�111. �n timpul tulbur
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
și evangheliile). De remarcat în mod special în conceptul său artistic este faptul că exercițiul spectacular este un mijloc și nu un scop, este coaja și nu miezul, este stratul din față, cum ar zice Nikolai Hartmann, care trimite prin seducere la stratul din adânc, adică la semnificație și la sens. Opera de artă în genere, idee pe care regizorul și-a însușit-o organic, nu e o soluție, cum s-ar putea crede la prima vedere, ci, așa cum spunea Eugen
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]