1,001 matches
-
de poèmes inédits, pentru care Centre Național du Livre îi acordă o bursă. Se apropie și de creațiile altor poeți și, mai rar, de textele unor prozatori români, publicând studii, articole și tălmăciri în „Action poétique”, „La Quinzaine littéraire”, „Europe”, „Seine et Danube”, „MEET”, „Poésie”, „Missives”, „Cahiers Benjamin Fondane” (Israel), „Continuum” (Israel) ș.a. ori în reviste din România - „Apostrof”, „Poesis”, „Observator cultural”, „Vatra”. În decembrie 1997 s-a realizat la Théâtre-Poème din Bruxelles, în cadrul festivalului „Pour un symbolisme européen”, un spectacol
SERRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
ianuarie; Marta Petreu, Poeți români în limba franceză, APF, 2002, 9; Marie-France Ionesco, „Images et livres de France”, „Bulletin de la Société Paul Claudel”, 2002, 168; Gaspard Hons, Le Phi nouveau est arrivé, „Tageblatt”, 2002, decembrie; Daniel Pozner, Huit poètes roumains, „Seine et Danube”, 2003, 1; Gisèle Vanhèse, „Images et livres de France”, „Romantisme”, 2003, 119; O meserie minunată și ingrata în același timp. Odile Serre în dialog cu Gabriela Adameșteanu, „22”, 2003, 2. V.D.
SERRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
porté par l’homme aux formes insolites, c’est en quelque sorte l’introduction lointaine à l’art figuratif, mais plus encore c’est la premières de formes rencontrées dans la nature et particulièrement de celles qui șont sorties du sein de la pierre ou de la terre” (LeroiGourhan 1964, p. 70). M. Otte, exponent al unei alte generații, isi însușește interpretările lui A. Leroi-Gourhan și readuce în actualitate ipoteza „obiectelor” străine recoltate și transportate de omul de Neandertal care le conferă, împotriva
BIVALVE FOSILE DIN SPECIA CONGERIA (MYTILOPSIS) SUBCARINATA SUBCARINATA DIN STRATUL EPIGRAVETIAN DE LA POIANA CIREŞULUI (PIATRA NEAMŢ) ŞI SEMNIFICAŢIA LOR SIMBOLICĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
omul-persoană”. Persoana ca atare nu poate constitui un „obiect” de cercetare empirică întrucât noțiunea de persoană reprezintă substanța individuală unitară, trăită individual și neobiectivabilă în câmpul cercetării științifice. Știința creează un „obiect” sau un „lucru” (Dinge) și nu o „ființă” (Sein), susține M. Scheler. Dimpotrivă, corpul omenesc sau mai exact „trupul” (Leib) poate obiectiva Eul, dar o persoană nu poate fi considerată ca existență decât dacă se pot ratifica acțiunile ei în câmpul cunoașterii printr-un act de „înțelegere”. Din acest
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
-n casă c-o suveică/ De aur și cânta cu-atâta farmec”.) 24. Vezi, în acest sens, studiul lui Martin Heidegger „Despre doctrina adevărului la Platon” (în vol. Repere pe drumul gândirii, Editura Politică, București, 1987) și, bineînțeles, dezvoltările din Sein und Zeit (Ființă și timp) (în traducerile lui T. Kleininger și G. Liiceanu). Adevărul este și pentru Heidegger „ceea ce se devoalează”, „non-ascunderea” (Unverborgenheit), adică a)-lhvqeia (a-létheia). 25. Odiseea, cântul X, vv. 221-223 (textul original) și 305-307 (la Murnu). 26
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și continuă la care este obligat individul uman asaltat de lumea exterioară, de ființele și lucrurile ce îl înconjoară. Din această grijă esențială se nasc celelalte trăiri pe care le-a analizat Heidegger în Prolegomena zür Geschichte des Zeibegriffs și Sein und Zeit: „angoasa” (die Angst), „frica” (die Furcht), „starea de a fi azvârlit”/„starea de a fi aruncat” (die Geworfenheit)118 ș.a. Pedagogia fenomenologică este expresia generală a „grijii” (die Sorge; the thoughtfulness) omenești, a neliniștii interogatoare și a căutării
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și definitoriu umană, în sensul că ea este expresia acelei „griji” (die Sorge) heideggeriene care însoțește Dasein-ul, „ființa întrebătoare”, în lumea în care se simte, în același timp, das Ganzsein („faptul de-a-fi-întreg”) și das In-der-Welt-sein („faptul de-a-fi-în-lume”); dar și das Sein zum Ende („faptul de a fi întru sfârșit”) și das Sein zum Tode („faptul de a fi întru moarte”)129. Că fiecare elev și fiecare profesor reprezintă o manifestare a Dasein-ului constituie o evidență. Dar tot Dasein este și relația
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
die Sorge) heideggeriene care însoțește Dasein-ul, „ființa întrebătoare”, în lumea în care se simte, în același timp, das Ganzsein („faptul de-a-fi-întreg”) și das In-der-Welt-sein („faptul de-a-fi-în-lume”); dar și das Sein zum Ende („faptul de a fi întru sfârșit”) și das Sein zum Tode („faptul de a fi întru moarte”)129. Că fiecare elev și fiecare profesor reprezintă o manifestare a Dasein-ului constituie o evidență. Dar tot Dasein este și relația dintre ei, educația, cu înțelesul platonic de „paideia”, pe care Heidegger
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de a șasea Cercetare din prima ediție.” (Biemel, op. cit., p. 30) În anul 1923 Heidegger devine Extraordinarius (profesor netitular) la Universitatea din Marburg, unde a rămas până în 1928 - este perioada în care a elaborat opera sa capitală, Ființă și timp (Sein und Zeit). Iată aprecierea unuia dintre cei mai buni cunoscători români ai operei lui Heidegger, Gabriel Liiceanu: „Ființă și timp este una dintre cele mai ambițioase cărți ale filosofiei, ea nefiind egalată - prin miza ei și prin efortul de a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
închide cartea cu superioritatea celui care, de la nivelul bunului-simț, a hotărât că filosofia bate pur și simplu câmpii” („Câteva repere”, în M. Heidegger, Ființă și timp, traducere de G. Liiceanu și C. Cioabă, Humanitas, București, 2003, pp. XI-XV). Într-adevăr, Sein und Zeit nu este o carte oarecare, ci o construcție monumentală (neterminată, din păcate!) care nu ar putea fi asemănată decât cu piramidele - dar și acestea sunt infinit mai puțin semnificative decât Dasein-ul heideggerian, îndreptățind presupunerea că Heidegger este cel
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
patul de suferință și îi cerea iertare doamnei Husserl (vezi M. Heidegger, Interviu cu revista Der Spiegel la 23 septembrie 1966, traducere de A. Boboc, în Filosofie contemporană, Garamond, București, f.a., pp. 255-290). Este dificilă selecția unor „opere principale” (altele decât Sein und Zeit) la Heidegger din cauza faptului că toate creațiile sale sunt remarcabile. Ne mulțumim să le consemnăm, în ordine cronologică, pe cele care au influențat mai pregnant gândirea postmodernă: Antropologia filosofică și metafizică a Dasein-ului (Philosophische Anthropologie und Metaphysik des
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
trăite”) lansat de Wilhelm Dilthey în Die geistige Welt. Einleitung in die Philosophie des Lebens (1911), pe care l-a folosit și Husserl în Ideen zu einer reinen Phänomenologie und phänomenologischen Philosophie (1913), dar cu sensul conferit de Heidegger, în Sein und Zeit (1922), celebrei sintagme In-der-Welt-Sein, „faptul-de-a-fi-în-lume”. Van Manen ar fi putut folosi expresia being-in-the-wold, o corectă traducere în engleză a lui In-der-Welt-Sein, dar care pierde conotația de „lume trăită”, „experiență concretă de viață”, „viața însăși” pe care au avut
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la Heidegger, Ființă și timp (ed. cit.), capitolele 64 („Grijă și sineitate”) și 65 („Temporalitatea ca sens ontologic al Grijii”). Atât „grija” (Sorge), cât și „preocuparea” (Besorgen) sunt stări de conștiință și atribute ale Dasein-ului care se știe „a-fi-întru-sfârșit” (das Sein zum Ende) și „a-fi-întru-moarte” (das Sein zum Tode). 117. Heidegger consideră curiozitatea (die Neugier) un atribut fundamental al Dasein-ului: „Curiozitatea este peste tot și niciunde. Acest mod al faptului de-a-fi-în-lume dezvăluie un nou fel de a fi al Dasein-ului cotidian
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cit.), capitolele 64 („Grijă și sineitate”) și 65 („Temporalitatea ca sens ontologic al Grijii”). Atât „grija” (Sorge), cât și „preocuparea” (Besorgen) sunt stări de conștiință și atribute ale Dasein-ului care se știe „a-fi-întru-sfârșit” (das Sein zum Ende) și „a-fi-întru-moarte” (das Sein zum Tode). 117. Heidegger consideră curiozitatea (die Neugier) un atribut fundamental al Dasein-ului: „Curiozitatea este peste tot și niciunde. Acest mod al faptului de-a-fi-în-lume dezvăluie un nou fel de a fi al Dasein-ului cotidian, în care aflându-se, el se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
à peu d’exceptions) des phénomènes non situés, rompus d’un contexte spécifique, ils découvrent des lois du comportement social valables n’importe où et n’importe quand, mais ils ignorent souvent la réalité immédiate. A quelques exceptions près, au sein du Laboratoire de psychologie sociale de l’Université de Iași (et quelques livres publiés par des collègues), les chercheurs ne sont pas intéressés par ce sujet. On enregistre une véritable émulation dans la publication des «synthèses» de la littérature occidentale, mais
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
I went to say hello to Bouglé. Friday, 22 December [1933]/10-12 Vendryès./I received an invitation from Bouglé - for a lunch on Sunday, with his family at Bois de Boulogne. Sunday, 24 December [1933]/I was at Boulogne sur Seine. With sad eyes. (Circle - ‘Autour du monde’: Bouglé, his wife and daughter, two German Professors of Sociology, refugees - Salomon and ? -, Dupront, who had just come from Romania for several days. Saturday, 9 December [1933]/10 1/2: Rivet. I met
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1994, se înscrie în rândul puțin numeroaselor cercetări hermeneutice ale operei eminesciene. Autoarea încearcă o abordare a „neantului” introdus de Mihai Eminescu în literele românești, categorie indefinibilă și improbabilă rațional, ci numai aprioric, prin alăturarea „lumii” poetice eminesciene de Ființa (Sein) heideggeriană: nici Dumnezeu, nici temelie a lumii, apropiată dar și departe de om, „depărtare” - cum numește eseista „starea de neascundere”, despicătura din „lucru” - de găsit oriunde. P.-M. afirmă chiar că Eminescu a avut preștiința Ființei înaintea lui Heidegger, pentru că
PALEOLOGU-MATTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]
-
cuvintele lui Heidegger, limba este păstorul ființei. Cunoaștem tradiția prin limbă „interogându-ne ca un tu personal”. Acest tu idiomatic este rezultatul unui efort colectiv, întreprins pe parcursul mai multor secole, de a formula cele mai profunde idei ori stări sufletești. Sein, das verstanden kann, ist Sprache („Ființa care poate fi înțeleasă este limbă”) - acesta este corolarul hermeneuticii ontologice gadameriene, pentru care „moartea subiectului” rămâne imposibilă. Ergotc "Ergo" Dincolo de tradiție, vom putea descoperi în tăcere conturul propriilor mărginiri. Suntem întotdeauna parte a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de sus” este singura care ne poate conferi - sub specie aeternitatis - un nume pe măsura vocației noastre verticale. Ea ne eliberează definitiv de sub tirania determinărilor biologice, psihologice, istorice și sociale. Renașterea ne sustrage vidului interminabil al unei vieți întru moarte (Sein zum Tode), demascând neîmpăcata rușine a goliciunii bătrânului Adam. Descriind infernul catastrofei primordiale, somnolența muritorilor, pierderea amintirilor din petrecerea cu Domnul în paradis - centrul inimii noastre -, părintele Emilianos atinge dostoievskian cutele cele mai ascunse ale sufletului nostru. Cuvintele sale au
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Kant have been Utilitarian?”, în M.R. Hare, Sorting out Ethics, Clarendon Press, Oxford, 1997, pp. 147-148.) 2. Critica rațiunii practice, tradecere de Nicolae Bagdasar, Editura Știinifică, București, 1972, p. 118. 3. „Über den Gemeinspruch: Das mag in der Theorie richtig sein, taugt aber nicht in der Praxis”, în Immanuel Kant, Sämtliche Werke, Bd. VI, Karl Vorländer (ed.), Verlag von Felix Meiner, Leipzig, 1922, p. 83. 4. Întemeierea metafizicii moravurilor, pp.14-15. Citatele din această lucrare sunt date după traducerea lui Nicolae
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Metafizicii moravurilor. Chiar dacă fundamentele concepției kantiene asupra moralității, așa cum au fost prezentate ele în Imm și Crp, oferau resursele necesare pentru a rezista unei asemenea tentații. NOTE 1. Vezi Immanuel Kant, „Über den Gemeinspruch: Das mag in der Theorie richtig sein, taugt aber nicht für die Praxis”, în Op. cit., pp. 73-74. 2. Ibidem , p. 74. 3. Ibidem, p. 79. 4. Persoana cea mai apropiată de Kant, în ultimii ani ai vieții sale, Ehrgott A.Ch. Wasianski, consemna, în amintirile pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Imm. Kant, Critica rațiunii practice, ed. cit., p. 163. 10. Întemeierea metafizicii moravurilor, ed. cit., p. 14. 11 Religia în limitele rațiunii pure, ed. cit., p. 65. 12. Vezi Immanuel Kant, Über den Gemeinspruch: Das mag in der Theorie richtig sein, taugt aber nicht für die Praxis. 13. Vezi Metafizica moravurilor, ed. cit., p. 205. 14. Religia în limitele rațiunii pure, ed. cit., p. 226. Ce-i drept, Kant nu și-a afirmat în mod deschis dezacordul cu înțelegerea curentă a
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Höffe, Immanuel Kant, Verlag C.H. Beck, München, 1988, îndeosebi pp. 247-258. Vezi în această privință o remarcă scrisă de Kant pe o foaie separată, care se afla în păstrare la Universitatea din Königsberg, remarcă reprodusă în Fr. Paulsen, Immanuel Kant. Sein Leben und seine Lehre, Fr. Frommanns Verlag, Stuttgart, 1898, p. 48. Vezi I. Kant, Religia în limitele rațiunii pure, pp. 222-227. Judecata finală a filosofului cu privire la asemenea practici va fi una deosebit de aspră: „Tot ceea ce omul crede că poate să
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Ceea ce aici este viu și perisabil, va deveni dincolo, sau va continua să fie, viu și etern. Iată că problema destinului ne Întoarce la problema timpului, așa cum au menționat mulți filosofi și psihologi (C. Rădulescu-Motru, Timp și destin; M. Heidegger, Sein und Zeită. Orice destin este un timp care se Împlinește, dar această Împlinire, dincolo de scurgere, trebuie să fie și o realizare de sine a persoanei. Aici intervin două aspecte care se confruntă. Scurgerea timpului nu este În puterea omului. În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
oameni, toate cu-ncetul s-or topi; Va crește tot ce-n lume este menit să crească, Va bea pîn-în fund cupa, pân va vrea s-o sdrobească, Căci va muri când nu va avea la ce trăi. .......................................... Pe malurile Seinei, în faeton de gală, Cesarul trece palid, în gânduri adâncit; Al undelor greu vuiet, vuirea în granit A sute d-echipajuri, gîndirea-i n-o înșală; Poporul loc îi face tăcut și umilit. Zâmbirea lui deșteaptă, adâncă și tăcută, Privirea-i ce
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]