201 matches
-
Diaconescu, cel care ți-a dat rețeta, mi-a făcut o surpriză, care mi-a produs sentimente amestecate. Poate că mata știi despre ce e vorba 594. Ai văzut, cred, din ziare, că În alte orașe se serbează cu fast semicentenarul școlilor și că Însuși tov. Ceaușescu le trimite mesagii calde de salut. La noi lucrează Încă... oculta 595. Salutări de la ai mei. Arată sărutări de mâini doamnei matale. Cu toată prietenia și prețuirea, V. Tempeanu 47 Bft., 2 noiembrie 1972
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cel mai important efect în reconsiderarea criticului „Junimii”. Autorul aduce în sprijinul său articole ale lui Lenin despre Tolstoi, dar își ia drept model reconsiderarea lui Caragiale, amintind în context „marile manifestări desfășurate, din inițiativa partidului și guvernului [...] cu prilejul semicentenarului morții sale”. Precaut, folosește, mai corect spus strecoară, o serie de fraze-șablon, des întâlnite până atunci, precum și citate din Gorki, Engels (amintit de mai multe ori), Marx: „Din punct de vedere politic, Maiorescu a fost un reacționar inveterat, fruntaș al
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Bisericii de rit oriental”, condus de episcopul Vasile Cristea. în deceniul opt, contactele între oficialii Sfântului Scaun și autoritățile politice sau ecleziastice de la București s-au intensificat, dar asperitățile au ieșit și mai mult la lumină. La festivitățile prilejuite de semicentenarul Patriarhiei Române și împlinirea a 90 de ani de la recunoașterea autocefaliei, care au avut loc la 1 noiembrie 1975, au participat, pe lângă celelalte culte din România, reprezentanți ai Bisericilor Ortodoxe și reprezentantul Sfântului Scaun, cardinalul Jan Willebrands, președintele Secretariatului pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Muntele vrăjit, Casa Buddenbrock... La München anul jubiliar culminează cu o expoziție consacrată ,clanului Mann", în special copiiilor scriitorului: Klaus, Erika, Michael, Monica, Golo și Elisabeth. Această avalanșă de manifestări comemorative reconfirmă teza monumentalizării excesive a lui Thomas Mann. Oficializarea semicentenarului Thomas Mann de către politicieni pare ea însăși cam suspectă, dă de înțeles ziarul berlinez Tageszeitung, care întrevede în zelosul omagiu adus scriitorului și, implicit, culturii, o modalitate de a umple vidul actual de sensuri morale creat de supremația economicului. Și
Comemorare - Posteritatea lui Thomas Mann by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11375_a_12700]
-
al Teatrului „Regina Maria” de pe chei, pe lângă care trecea tramvaiul zăngănind și descurajând vocile mai slăbuțe. Doar așa poate fi înțeles impactul avut asupra ansamblului și a fanilor operei instalarea într-un sediu propriu, adecvat. Renovat recent, el își serbează semicentenarul cu un look împrospătat și confortabil. Toate acestea și multe altele se pot afla din volumul semnat de Mihai Cosma, Opera națională din București. 50 de stagiuni în actuala clădire. El oferă un testimoniu asupra a ceea ce s-a petrecut
O jumătate de secol by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13118_a_14443]
-
Articolul 1 Pentru finanțarea acțiunilor de marcare a semicentenarului "Nicolae Titulescu" se aloca suma de 2.000.000 din rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. Articolul 2 Ministerul Finanțelor va suplimenta cu suma de de 2.000.000 lei bugetul de cheltuieli al Ministerul Afacerilor Externe pe anul 1991. PRIM-
HOTĂRÂRE nr. 57 din 22 ianuarie 1991 privind finantarea unei acţiuni din rezerva bugetară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199624_a_200953]
-
(în ) este una din cele mai însemnate unități de învățământ agricol din România. Insitituția funcționează într-o clădire istorică construită după planurile transilvaniste ale lui Károly Kós. În anul școlar 1992-1993, a fost sărbătorit semicentenarul școlii. Inițial, colegiul a fost înființat în 1942 ca “Școală medie de agricultură”. În 1945 s-a transformat în "Liceul Tehnic Agricol Tg. Mureș", pentru ca în anii să se numească 1946 - 1947 Școala Medie de Agricultură. În anii 1947 - 1948
Colegiul Agricol din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/307044_a_308373]
-
său, regele Mihai I. În 1921, are loc la Peleș, nunta principesei Ileana, una dintre surorile lui Carol al II-lea, la care participă o mulțime de personalități ale vremii, inclusiv Nicolae Iorga. Doi ani mai târziu au loc serbările semicentenarului castelului Peleș (50 de ani de la începerea lucrărilor). Castelul a rămas reședință a familiei regale până în 1948, când a fost confiscat de regimul comunist. În 1953 Peleșul a devenit muzeu, dar trebuie spus că el putea fi vizitat, încă de pe
Castelul Peleș () [Corola-website/Science/302059_a_303388]
-
reparații la biserică în 1896. Noi lucrări de restaurare au fost efectuate în perioada 1910-1911, la inițiativa Comisiunii Monumentelor Istorice. În octombrie 1911, lucrările au fost finalizate, iar mănăstirea a putut fi vizitată de delegații universităților străine veniți la sărbătorirea semicentenarului Universității din Iași. În aceeași zi, aviatorul Aurel Vlaicu a zburat deasupra orașului Iași cu avionul construit de el, făcând mai multe virajuri în jurul dealului și Mănăstirii Cetățuia. La 30 septembrie 1911 s-a pus piatra de temelie la chiliile
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
sentimentală și pornea de la ideea că Oscar Han, născut în 1891, ajunsese la o vârstă destul de înaintată și exista probabilitatea ca aceea să fie ultima lui lucrare reprezentativă. Astfel că în 1968, la Alba Iulia, în fața Palatului princiar, cu ocazia semicentenarului unirii Transilvaniei cu România, nu a fost dezvelită statuia propusă de Marius Butunoiu, ci Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Alba Iulia, realizată de sculptorul Oscar Han. Pentru că Butunoiu ajunsese într-un stadiu destul de avansat cu lucrarea, tot Ceaușescu
Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazu din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/303682_a_305011]
-
Constanța la Baku - U.R.S.S.. - Salonul republican de acuarelă și gravură - București. - Expoziția artiștilor plastici tulceni - Tulcea. - Deschide cea de a patra expoziție personală la sala Amfora - București. - Expoziția interregională de artă plastică - Constanța. - Expoziția republicană de artă plastică dedicată semicentenarului P.C.R.- București. - Expoziția anuală de grafică - București. - Expoziția colectivă de artă plastică - Constanța. - Se inființează Cenaclul U.A.P. - Tulcea și este numit secretarul acestuia. 1972 - Prima expoziție județeană a Cenaclului U.A.P. Tulcea. - Inițiază și participă la expoziția “17 artiști
Constantin Găvenea () [Corola-website/Science/312640_a_313969]
-
nou album asemănător celui din 1919, pe care intenționa să-l ofere oficialităților acelei vremi. De asemenea, cu banii primiți de la muzeu, și-a achiziționat un aparat de fotografiat performant, cu care dorea să realizeze mai multe fotografii cu ocazia semicentenarului Unirii. Aceste lucruri nu au mai fost posibile, întrucât Mârza a murit la data de 19 decembrie 1967 din cauza unei boli incurabile. A fost înmormântat în cimitirul Maieri din Alba Iulia. În anul 2003 la mormântul său a fost înălțat
Samoilă Mârza () [Corola-website/Science/311689_a_313018]
-
Netoliczka (pentru partea germană). Publicatia își propune “să creeze o legatură între trei etnii diferite în esență, dar unite în nobile interese comune ”. Printre colaboratorii revistei se numără: Octavian Goga, Nicolae Iorga, Sextil Pușcariu (Impresii de la Liga Națiunilor), Ioan Lupaș (Semicentenarul morții lui Andrei Șaguna), precum și poetul maghiar Ady Endre, George Vâlsan, George Oprescu și alții. Fără a reprezenta o continuare directă a publicației interbelice clujene, revista "Cultura" își reia apariția în 2003 în cadrul Institutului Cultural Român, înlocuind în structura ICR
Cultura (revistă) () [Corola-website/Science/314721_a_316050]
-
Metafizică (adresa Facultății de Litere și Filosofie din București, nr. 259, 12 iunie 1929). În noiembrie deschide cursul de "Teoria cunoștinței" (predat până în mai 1926) și cel de "Metafizică", cu tema " Problema salvării în „Faust” al lui Goethe". În Cartea Semicentenarului, Nae Ionescu apare cu art. "Filosofia românească". La 1 ianuarie 1926 este numit conferențiar definitiv de Istorie a logicii și Metafizică (adresa Ministerului Instrucțiunii nr. 8667, din 1926). 24 ianuarie - conferința "Misticii italieni" (aula Fundației Universitare "Carol I", ciclu organizat
Nae Ionescu () [Corola-website/Science/296579_a_297908]
-
director până în 1934, când s-a pensionat. În timpul său gimnaziul a devenit liceu cu clasele V-VIII, el fiind primul său director. În timpul său s-a definitivat construcția actualului local, s-au amenajat laboratoarele și sala de sport. Cu prilejul semicentenarului în 1920 a publicat prima monografie a gimnaziului. A fost căsătorit cu Iolanda, n. Robotin, casa sa fiind locul de întâlnire al intelectualității din Brad. Între 1892-1918 a jucat în diferite piese de teatru, în beneficiul fondurilor „Masa studenților” și
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
lor la Spitalul CFR. Foștii “U”-ști, jucători foarte experimentați, nu reușesc, însă, să readucă trupa feroviarilor în prima divizie. În ‘57, CFR-ul, antrenat de fostul celebru internațional Ștefan Dobay evoluează penibil, retrogradând în Divizia C în chiar anul semicentenarului clubului. Deși surclasată în campionat, CFR-ul ajunge în divizia secundă, beneficiind de o redimensionare a numărului de echipe din B. Promovarea e dublată pentru CFR-iști, în 1960, de bucuria câștigării Cupei Congresului al VIII-lea al PCR, trofeu
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
1033, este repartizat la Batalionul 3 Vânători de Munte Brașov. Aici își arată aptitudinile militare, primind aprecierea comandantului batalionului, lt. col. Gheorghe Constantinescu. În 25-26 septembrie 1933 face parte, ca ofițer din garnizoana Sinaia, dintre cei invitați la serbările prilejuite de semicentenarul Castelului Peleș, ocazie cu care primește Medalia comemorativă Peleș. În 1934 devine comandantul plutonului „mitraliere”, iar la manevrele din toamna aceluiași an a comandat pe rând plutoanele de pușcași, mitraliere și mortiere, primind aprecieri elogioase. Dorind să se perfecționeze, în
Alexandru Șerbănescu () [Corola-website/Science/315210_a_316539]
-
P.G.”, 1996 (312 pagini cu exemple din Prahova). 10. "Din istoria social-democrației în Valea Prahovei - Epoca Modernă", Ploiești Editura “Prahova”, ediția I în anul 1996 și ediția II în anul 2001 (276 pagini). 11. "Universitatea Petrol-Gaze. 1948-1998", monografie, publicată la semicentenarul instituției, Editura “Universității din Ploiești”, 1998 (coautor, 245 pagini). 12. "Nicolae Iorga și Prahova. Documente: 1889-1948", culegere de documente, București, Editura “Silex”, ediția I, 1998 și Cerașu, Editura “Scrisul Prahovean”, ediția II, 2000 (coautor, 500 pagini, 962 documente din arhive
Ion Ștefan Baicu () [Corola-website/Science/320613_a_321942]
-
, amplasată în fața palatului princiar din Cetatea Alba Carolina, cu o înălțime de 8,46 metri, din care soclul măsoară 2 metri, a fost realizată în bronz de sculptorul Oscar Han și inaugurată la 28 noiembrie 1968, cu ocazia aniversării semicentenarului Unirii Transilvaniei cu România. La ceremonia de inaugurare au participat și secretarul general al PCR Nicolae Ceaușescu, prim-ministrul Gheorghe Maurer și șeful Departamentului de propagandă al Comitetului Central al PCR Ion Iliescu. Statuia este înscrisă în Lista monumentelor istorice
Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Alba Iulia () [Corola-website/Science/322448_a_323777]
-
sentimentală și pornea de la ideea că Oscar Han, născut în 1891, ajunsese la o vârstă destul de înaintată și exista probabilitatea ca aceea să fie ultima lui lucrare reprezentativă. Astfel că în 1968, la Alba Iulia, în fața Palatului princiar, cu ocazia semicentenarului unirii Transilvaniei cu România, nu a fost dezvelită statuia propusă de Marius Butunoiu, ci aceea realizată de sculptorul Oscar Han. Pentru că Butunoiu ajunsese într-un stadiu destul de avansat cu lucrarea, tot Ceaușescu a propus, în compensație, ca acest al doilea
Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Alba Iulia () [Corola-website/Science/322448_a_323777]
-
a hotărât să se întoarcă la corul Casei de Cultură a Studenților, dar la rugămințile maestrului Gheorghe Kulibin care era grav bolnav, acceptă să lucreze în continuare cu corul Operei pentru un important turneu al operei bucureștene, invitată la sărbătorirea semicentenarului Teatrului des Champs Elysees, celebra sală de spectacole din Paris. Cu acest prilej au fost alese titluri reprezentative din repretoriu, cântate de cei mai buni soliști ai momentului. S-a cântat din nou în capitala Franței, după aproape trei decenii
Stelian Olariu () [Corola-website/Science/326783_a_328112]
-
cel mai mare machetator de mărci și înscrisuri poștale care au o tematică marină. El a realizat între anii 1931 - 1961, un număr de 108 mărci poștale ce au semnătura lui. Astfel, câteva din ele sunt mărcile apărute cu ocazia "Semicentenarului Marinei Române" din 10 mai 1931: Mărcile au fost realizate prin tehnica heliogravurii filigranate P.T.T. cu un tiraj de 200.000 de serii.
Dimitrie Știubei () [Corola-website/Science/334695_a_336024]
-
abia aproape de pensionare, în 1936. Arcadie Dugan-Opaiț se înscrie în Junimea încă de la debutul studenției, desfășurând, începând cu anul 1912, o amplă activitate în cadrul acestei asociații academice, fiind prezent în toate momentele importante ale perioadei interbelice a existenței acesteia: sărbătorirea semicentenarului Junimii, înființarea Căminului Studențesc al Junimii, reuniunile administrative și ale diverselor comisii, așa cum arată documentele din arhive. Contribuie împreună cu fratele său, Ilie Dugan-Opaiț, la apariția revistei umoristice "Hacu", a cărei existență se întinde până în 1938. După mutarea la Cernăuți, urmare
Arcadie Dugan-Opaiț () [Corola-website/Science/335865_a_337194]
-
la Cernăuți, urmare a evenimentelor tragice care i-au marcat parcursul sucevean, Arcadie Dugan se dedică unei intense activități în Junimea. Deși nu mai era membru activ în societate, el își alcătuiește un amplu plan de lucru pentru pregătirea sărbătoririi semicentenarului. Astfel alcătuiește "Memorandumul membrului emeritat Arcadie Dugan", referitor la reformele ce aveau să se realizeze în cadrul societății studențești. Îi vine ideea de a scrie o cronică a Junimii, alcătuind "Șematismul cu membrii societății". Declanșarea Primului Război Mondial face ca activitatea Junimii să
Arcadie Dugan-Opaiț () [Corola-website/Science/335865_a_337194]
-
bucovineni, prin cabinete de lectură, prin spectacole de teatru și operă, apărarea tricolorului și a valorilor naționale românești, prin susținerea presei naționale în Bucovina, prin răspândirea literaturii și a cunoștințelor de istorie națională în provincie, sprijinirea tinerilor. Cu ocazia sărbătoririi semicentenarului Arboroasei (28 februarie 1926) și a semicentenarului Junimii (25-27 octombrie 1928), sunt expuse, în cadrul expoziției Junimii, cele patru volume ale Albumului Mare, Albumul Profucșilor, Cartea Jertfelor. (cf. Rodica Șcraba) Arcadie Dugan-Opaiț este numit membru "onorar", ca recunoaștere a meritelor sale
Arcadie Dugan-Opaiț () [Corola-website/Science/335865_a_337194]