215 matches
-
soiuri tolerante. 3.2.2. Mozaicul sfeclei Beet mosaic virus Viroza cunoscută sub numele de mozaicul sfeclei a fost descrisă în 1915 și în prezent este răspândită în toate zonele cultivatoare de sfeclă, producând pagube mai mari în cultura de seminceri, unde până în toamnă 80 % din plante pot fi bolnave (V. Ciochia și col., 1980), iar în cultura obișnuită pentru rădăcini reduce esențial producția și procentul de zahăr al acesteia cu 7-18 % (I. Pop și col., 1968). Simptome. Frunzele tinere mozaicate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ca: știr, lobodăn, nemțisor și rocoțea. Procentul plantelor infectate crește odată cu zborul ridicat al insectelor pe parcursul perioadelor secetoase ale anului. Prevenire și combatere. Întrucât virusul în primăvară este transmis de afide de la plantele însilozate, se recomandă distrugerea acestora, utilizarea materialului semincer sănătos și arderea resturilor înainte ca insectele să înceapă zborul. Parcelele cu sfeclă pentru sămânță se vor amplasa la distanță de cel puțin 500 m față de cultura de spanac, ce poate avea plante virotice încă din toamnă. Un rol deosebit
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
transparente, apoi pe frunze apar zone decolorate între nervuri. Frunzele încep să se îngălbenească de la vârf spre bază și de la margini spre nervura principală. Țesuturile frunzelor sunt îngroșate cu suprafața lucioasă, iar în final apar puncte brune (fig. 59). La semincerii infectați se observă frunze mici îngălbenite îngroșate și casante. Simptomele pot fi confundate cu cele produse de lipsa de magneziu, la care îngălbenirea este limitată la spațiul dintre nervurile în lungul cărora rămân zone late verzi. Cercul de plante gazdă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
verzi. Cercul de plante gazdă a virusului este larg: spanac, știr, lobodă, mac, pătlagină, troscot, spălăcioasă, rocoțea, punguliță. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului este asigurată de Cuscuta și de mai multe specii de afide. De la un an la altul virusul rămâne în semincerii de sfeclă, în spanacul semănat toamna precum și în buruienile multianuale. Prevenire și combatere. Izolarea spațială a culturilor pentru sămânță față de cultura de spanac este obligatorie, iar întreținerea culturilor de sfeclă seminceră, sfeclă roșie sau de zahăr este un factor important
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Peronospora farinosa f. sp. betae În primăvarile reci și umede, în zonele de mare cultură a sfeclei, poate apărea această boală care produce pagube însemnate, de până la 15 %, la producția de rădăcini și de 25 % la conținutul de zahăr. Butașii seminceri infectați putrezesc în timpul păstrării lor în silozuri. Simptome. Boala se poate instala pe sfecla abia răsărită, când pe acestea se observă o îngălbenire asociată cu formarea unui puf cenușiu violaceu pe partea lor inferioară. În această primă fază de atac
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în evidență doar la vigna, pepeni și plante spontane, însă el rezistă în plantele perene, în special în cele de Stellaria media (rocoină). Prevenire și combatere. Culturile de câmp trebuie amplasate corect, respectând o izolare spațială față de speciile ornamentale perene, seminceri de legume (spanac), sau leguminoase perene. În cultură se va distruge rocoina. Se va folosi numai sămânță ce provine din culturi sănătoase sau sămânță tratată termic. În culturile din seră ca și în cele de câmp, se vor face stropiri
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
brune, iar pe guliile furajere și napii de miriște se observă o încrețire accentuată a limbului foliar și diferite desene brune. Transmitere-răspândire. Virusul poate fi transmis de la plantă la plantă de insecte. De la un an la altul virusul rezistă în seminceri și în plantele perene. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire se referă doar la izolarea culturilor semincere de culturile de consum și distrugerea resturilor vegetale. În ceea ce privește combaterea, se recomandă distrugerea insectelor prin stropiri repetate ce se aplica la culturile semincere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în sol și nu se transmite prin semințe, practic, toate terenurile unde s-au cultivat legume au și această bacterie Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală se impun după eliberarea terenului de culturi atacate. În timpul depozitării, se vor alege semincerii sănătoși, iar în depozite se va asigura o aerare corespunzătoare pentru a se evita ridicarea temperaturii. Temperatura optimă de păstrare a verzei este de +1șC. În culturile semincere, trebuie să se respecte epoca de plantare, eliminarea resturilor de frunze vechi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apare un puf cenușiu, apoi petele se întind, se unesc și dacă vremea este umedă, sunt distruse suprafețe mari din frunzele, ce putrezesc sau se usucă (fig. 123). Când atacul are loc mai târziu, se pot semnala chiar căpățâni putrezite. Semincerii atacați au frunzele de culoare cenușie sau cu pete brunii; fructele sunt și ele pătate și conțin semințe depreciate.Atacul acestei ciuperci pe conopidă, împiedică formarea inflorescenței iar la gulii, ridichi și napi porcești, se poate vedea o infecție generalizată
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
conopidă, împiedică formarea inflorescenței iar la gulii, ridichi și napi porcești, se poate vedea o infecție generalizată. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă peste iarnă sub formă de spori de rezistență sau ca miceliu de rezistență în rădăcinile culturilor semincere. Semințele obținute de la semincerii bolnavi, pot fi infectate și transmit ciuperca. În timpul vegetație, pe vreme umedă, cu ploi frecvente sau ceață, ciuperca se răspândește foarte ușor prin sporii apăruți pe miceliu. Prevenire și combatere. Măsurile de igienă culturală contribuie la limitarea pagubelor. Dezinfectarea solului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prin sucul adus de afide. Transmiterea de la un an la altul se face prin bulbii de arpagic și butașii pentru sămânță, transmiterea prin sămânță nefiind confirmată.Virusul atacă și narcisele. Prevenire și combatere. La înființarea culturilor de arpagic, bulbi sau seminceri, trebuie să se respecte o izolare spațială între ele de minim 500-1000 m, precum și față de culturile din anul precedent de unde ar putea apărea plantesamulastră. Izolarea spațială este necesară și față de grădinile cu narcise. . Culturile semincere se vor înființa numai cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de afide. Transmiterea de la un an la altul se face prin intermediul plantelor reținute pentru cultura seminceră. Din cercul de plante gazdă fac parte: prazul, hajme și ceapa. Prevenire și combatere. Culturile semincere de praz se vor înființa numai cu material semincer sănătos și li se vor asigura izolari spațiale de minim 500 m. La aceste culturi se vor face stropiri repetate cu insecticide pentru distrugerea speciilor de afide. Micoplasmoze 8.6.3. Proliferarea și aspermia cepei Onion proliferation Proliferarea cepei a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
alte plante:usturoiul, hajma, ceapa ciorească etc. Prevenire și combatere. Igiena culturală este obligatorie și va fi urmată de arături adânci pentru încorporarea resturilor vegetale posibil infectate. Rotația de cel puțin 4 ani se impune, ca și plantarea de material semincer sănătos în terenuri drenate. Tratamentele recomandate pentru prevenirea și extinderea atacului de mană, sunt bune și împotriva alternariozei. Soiurile de ceapă Romito și Django F1 avizate în 1999 și respectiv 1998, manifestă o toleranță ridicată față de acestă ciupercă. Soiul de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se recunosc ușor datorită taliei reduse și datorită deformărilor frunzelor. Acestea prezintă decolorări ale nervurilor și pete sau inele de decolorare pe limb. Transmitere-răspândire. Virusul se transmite în natură prin afide, iar de la un an la altul, virusul rezistă în seminceri. Prevenire și combatere. Culturile de rădăcinoase, în special cele pentru semințe, vor fi tratate cu uleiuri minerale ce le protejează de atacul afidelor. Se recomandă prașile repetate pentru distrugerea buruienilor ce fac parte din cercul de plante gazdă al virusului
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Într-o fază mai avansată, frunzele se îngălbenesc în totalitate și se brunifică. Chiar dacă nu au pierit în toamnă, plantele virotice vor muri în timpul iernii. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului este asigurată de la plantă la plantă de către afide, spanacul infectat în toamnă, semincerii de sfeclă și unele buruieni perene, asigurând transmiterea de la un an la altul. Prevenire și combatere. Se recomandă însămânțarea spanacului de primăvară, la distanțe cât mai mari de semincerii de sfeclă și de culturile de plante ce fac parte din
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
asigurată de la plantă la plantă de către afide, spanacul infectat în toamnă, semincerii de sfeclă și unele buruieni perene, asigurând transmiterea de la un an la altul. Prevenire și combatere. Se recomandă însămânțarea spanacului de primăvară, la distanțe cât mai mari de semincerii de sfeclă și de culturile de plante ce fac parte din cercul de gazde al virusuluii. Stropirile cu insecticide împotriva afidelor se pot face numai toamna sau în culturile semincere. Alte virusuri ce pot produce simptome pe spanac: Beet mosaic
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
an la altul, virusul se transmite în proporție de 3-10 % și prin sămânță. Prevenire și combatere. Se recomandă folosirea de sămânță provenită din loturile semincere sănătoase. În cultură se vor distruge buruienile ce pot fi gazde ale virusului și pentru seminceri se va respecta o izolare spațială față de cultura de mazăre sau șofran. Plantele se vor stropi săptămânal, cu insecticide pentru combaterea afidelor sau preventiv cu uleiuri minerale 3 %. La salată se poate instala și virusul mozaicului castraveților. Bacterioze 8.9
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
plantând arbori, adică făcând ceva oarecum invers decât a făcut altundeva natura, dar cu aceeași finalitate. După ce stuful Își va lua În primire domeniul pe deplin și va realiza epurarea, naturalizarea râului, acești arbori, chiar tânjind până atunci, vor deveni semincerii viitoarei lunci regenerate. Evident, amintindu-mi de capitolul trecut, să plantăm arbori autohtoni, din aceia pe care-i vedem mai bătrâni - deci adaptați - Într’o luncă naturală, căci și stuful pe care-l ajută să se instaleze e autohton. Digurile
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
11126 219 1,97 25 126 20 48 10907 98,03 VII Pepeni 1027 52 5,06 49 1 2 975 94,94 VIII Plante nutreț 30997 4410 14,23 165 529 40 2448 1228 26587 85,77 IX Semințe / seminceri 133 110 82,71 10 40 0 45 15 23 17,29 plante tehnice 25 25 100,00 25 0,00 culturi horticole 17 12 70,59 12 5 29,41 plante nutreț 91 73 80,22 10 3 45
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
copacul care convine e tăiat fără milă; arbori tineri și bătrâni cad sub securea țăranului, fie pentru încălzit, fie pentru lucrat o șaretă, o sanie, un plug. Nu se fac provizii de lemn de construcție; nu există puieți, crânguri sau seminceri. E adevărat că statul folosește pădurile mănăstirești pentru a construi edificiile publice; nu are de făcut decât cheltuielile de tăiere. Cât privește pădurile Carpaților, acestea conțin resurse inepuizabile, suficiente ca să se lucreze flote întregi și să se alimenteze mari arsenale
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
a informat că, după ce în recenta ședință a Consiliului pentru Dezvoltare Regională a fost prezentat stadiul proiectului și s-a aprobat statutul „Tehimpuls”, la începutul lunii mai, acest centru regional va deveni operațional. LILIANA SCRIPCĂ Donație din Franța l Material semincer pentru Foeni și Uivar Recent, au sosit, ca donație din Franța, semințe de porumb și de floarea-soarelui pentru însămânțarea a 150 de hectare de teren, destinate localităților afectate de inundații. Donația provine din regiunea franceză Alpes Maritimes, cu care județul
Agenda2006-13-06-general2 () [Corola-journal/Journalistic/284898_a_286227]
-
localitate, ocazie folosită de poet pentru a cere și a obține - pe baza a două mesaje care susțineau legitima apărare a poetului, unul, din partea protectorului său, G. de Villon și un al doilea, de la avocatul întocmit de acesta, Pierre Fournier („Semincerul” - 165, „Testamentul” - 1030) - o scrisoare de grațiere cu care s-a putut reîntoarce în Paris (Pinkernell lansează și supoziția unei posibile inervenții a "Coquillarzilor"), de unde a trebuit să fugă din nou după ce a participat la jefuirea Colegiului Navarre Conform cu Gert
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
protecția dezamâgitului său tutore și binefăcător după o omucidere și un jaf) poetul a renunțat în 1456 la numele său de familie pentru a-l împrumuta pe cel al protectorului său, devenind "François Villon". Schimbarea de nume apare în poemul "Semincerul" ("Le Lais"), împreună cu alte flatări <poem> "(...)Je laisse, de par Dieu, mon bruit" "À maistre Guillaume Villon," "Qui en l’honneur de son nom bruit," "Mes tentes et mon pavillon." (Le Lais, octetul IX) </poem> care, s-ar părea, nu
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
l’appel de Villon), 1462.], pedeapsa i-a fost comutată la exilarea din Paris pe o perioadă de zece ani. Pe 5 ianuarie 1463, la vârsta de 31 de ani François Villon a părăsit Parisul și a dispărut definitiv. Deși „Semincerul” ("Le Lais") este considerat ca poemul său de debut, Pinkernell consideră că Villon a scris după revenirea sa la Paris, în anul 1456, prima sa operă databilă, „Balada adevărurilor false” (), o parodie ironică la o baladă moralistă a poetului Alain
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]
-
el, mentalitatea neoclasică franceză, pentru această uitare: „În cele din urmă Malherbe a învins. Am încetat să-l citim și să-l imprimăm pe Villon ... și iată-ne în plin romantism. Villon a revenit în biblioteci și antologii” (). Începând cu „Semincerul” ("Le Lais") Villon a cunoscut succesul imediat. De la publicarea acestuia și până pe la mijlocul secolului al XVI-lea Madeleine Lazard a numărat 34 de reeditări ale operelor sale. Celebritatea sa a creiat dar, s-a și bazat pe Legenda villoniană, care
Opera lui François Villon () [Corola-website/Science/331553_a_332882]