1,062 matches
-
ADOLESCENȚĂ? Dacă luăm în considerare criteriile DSM putem spune oare că episodul maniacal sau hipomaniacal prezintă particularități în adolescență? Dacă ținem cont de abordarea non-developmentală a DSM, răspunsul nu poate fi decât negativ, ceea ce necesită totuși o „traducere” a acestei semiologii în comportamentul copilului sau al adolescentului. Este ceea ce propun Geller și Luby (1997) și ce vom rezuma noi pe scurt, dat fiind implicațiile teoretice ale acestor descrieri. Autorii atrag mai întâi atenția asupra faptului că este mai dificil de a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ei decât vidul pe care l-a creat. Are uneori dorința de a se răzbuna, de a-i distruge pe ceilalți, dar este copleșită de teama de propria sa capacitate distructivă și de un sentiment de vinovăție insuportabil. Alături de această semiologie depresivă sunt constatate, de asemenea, unele manifestări care exprimă oscilații și/sau incertitudini privind limitele proprii: Christine declară că îi este frică de toate, de ceilalți. Are impresia că se vorbește despre ea, că cineva vrea să-i facă rău
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
unui tratament medical coerent în aceste cazuri de tulburări bipolare în adolescență: într-adevăr, înclinațiile naturale ale adolescenței spre oscilații ale dispoziției, spre idei extreme, spre o oarecare impulsivitate însoțită de treceri la acțiune par să indice o asemănare cu semiologia proprie acestei afecțiuni. Raționalizările secundare atât ale adolescentului cât și ale părinților, recuperarea adesea foarte satisfăcătoare dintre episoadele critice, ezitările ce pot fi înțelese în ceea ce privește stabilirea diagnosticelor inițiale, toate acestea explică pauzele frecvente în ceea ce privește aplicarea unui tratament timoregulator după cum s-
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
prescrierii de timoregulatori în cazul formelor pentru care tratamentele cu antidepresive au putut fi suspectate de a fi favorizat apariția ciclurilor rapide și a formelor rezistente (Akiskal și colab., 1985). Totuși, problemele privind tulburarea bipolară nu se pot rezuma la semiologie și nosografie ignorându-se orice abordare psihopatologică. Putem desigur să considerăm că un episod hipomaniac survenit după un episod depresiv reprezintă un semn sigur al unei afecțiuni genetice și biologice clare. Dar, putem considera, de asemenea, că travaliul psihic al
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și o soră a mamei. Constatându-se starea clinică, a fost propus un diagnostic semiologic de melancolie delirantă și s-a aplicat un tratament care să asocieze un antidepresiv (clomipramină) și timoregulator (valpromidă). Evoluția va fi foarte satisfăcătoare, incluzând atenuarea semiologiei melancolice, reluarea relațiilor corecte, reimplicarea în activitatea școlară organizată în spital, urmată de discuții cu părinții pentru a accepta puțin câte puțin o separare terapeutică (într-un IME) acceptat de adolescentă. După o perioadă de diminuare a simptoamelor de șase
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
defensive că nimeni nu poate nici să-i înțeleagă nici să-i ajute... Dacă aceste două pericole sunt comune tuturor psihoterapiilor cu adolescenți, ele sunt în mod sigur și mai importante atunci când este vorba despre adolescenți deprimați (în sensul unei semiologii depresive). Altfel spus, trebuie să ne preocupe terapiile bi sau plurifocale așa cum le recomandă Jeammet (1992). ABORDĂRI PSIHOTERAPEUTICE: TERAPIE DE GRUP, PSIHODRAMĂ, RELAXARE Aceste abordări nu prezintă particularități în raport cu problema depresiei. Grupul este fie deschis fie de preferință închis (aceeași
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
după ce au elaborat împreună un scenariu în prezența unuia sau a doi terapeuți). Relaxarea individuală sau într-un grup mic reprezintă adesea o bună prescripție atunci când adolescentul nu pare a fi pregătit să se angajeze într-o psihoterapie, sau atunci când semiologia este dominată de tulburări cu manifestări somatice însoțite de distonie, de suferință corporală dificil de prelucrat mental... TERAPII COGNITIV-COMPORTAMENTALE Cadrul psihoterapiilor tinde să se diversifice pe măsură ce referințele teoretice utilizate se multiplică. Putem astfel cita: - terapiile comportamentale ce cuprind programe de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și Procter, W. (1984). Beyond the relaxation response. New York: Times Brooks. Bergin, A.E., și Garfield, S.L. (1994). Handbook of psychotherapy and behavior change. New York: John Wiley. Birk, L. (1973). Biofeedback: Behavioral Medicine. New York: Grune și Stratton. Boloșiu, H.D. (1990). Semiologie medicală. Cluj-Napoca: Medex. Bonnano, G.A. (2004). Loss, trauma and human resielience: How we underestimated the human capacity to thrive after extremely aversive events? American Psychologist, 59, 20-28. Brehm, J.W. (1966). A Theory of Psychological Reactance. New York: Academic Press
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
de acomodare la mediu. O altă caracteristică a acestor copii o reprezintă tulburările metabolice și de termoreglare. Se consideră că la originea acestor tulburări stau factori genetici. Din punct de vedere clinic, diplegia ataxică se prezintă ca o asociere între semiologia cerebeloasă și cea piramidală. Predomină tulburările de echilibru, dismetria, cocontracția (dissinergia musculară), după cum se mai poate întâlni hipotonia membrelor superioare cu spasticitate la nivelul membrelor inferioare. Tratamentul kinetoterapeutic în infirmitate motrică cerebrală este considerat ca fiind de bază, cu condiția
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
Obrașcu, C., Recuperarea bolnavilor cardiovasculari prin exerciții fizice, Ed. Medicală, București, 1986. Păunescu, C., Mușu, I., Recuperarea medico-pedagogică a copilului handicapat mintal, Ed. Medicală, București, 1990. Pease, A., Limbajul trupului, Ed. Polimark, București, 1995. Pendefunda, Gh., Ștefanache, F., Pendefunda, L., Semiologie neurologică, Ed. Contact Internațional, Iași, 1992. Piera, J.B., Grossiord, A., La marche, Encyclopédie Médico-Chirurgicale, Kinésithérapie, vol. I, 26013 A10, 1991. Plas, F., Hagron, E., Kinetoterapia activă, Ed. Polirom, Iași, 2001. Ringel, S., Neuromuscular Disorders, Raven Press, New York, 1987. Robănescu, N.
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
în concret și în hiperfacticitate, astfel încât le vine greu să-l înțeleagă pe gânditorul francez. Foucault i-a încurcat pe politicienii discursului și ai cunoașterii. Concepția lui Foucault despre cunoaștere se întemeiază pe unele idei nietzscheene, pe unele precepte din semiologie, din semiotică, din psihanaliză, pe experiența sa "literară" și intelectuală, dar cel mai mult pe munca dură, istovitoare în "arhivele lipsite de glorie". Experiența sa de arhivist al limbajului și al cunoașterii, de "arheolog" al decriptării practicilor discursive și enunțiative
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Aici vom da credit deconstrucției lui H. White, istoric care i-a încurcat pe realiști, pozitiviști, hermeneuți, semiologi. Ceea ce White desemna drept emplotment (stilistică și mod particular, intrigant de a exprima ceva) se află în miezul tuturor hermeneuticilor și al semiologiilor care se pot altoi pe istorie. Acest concept nu poate fi confundat cu o simplă descriere sau intrigă, sau amândouă, ci constă în modul în care istoricii, dar și ceilalți, își reprezintă figurativ realitatea din trecut. Istoria din perspectiva semnificațiilor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
sau amândouă, ci constă în modul în care istoricii, dar și ceilalți, își reprezintă figurativ realitatea din trecut. Istoria din perspectiva semnificațiilor și a semnificanțiilor este un joc semiotic, la fel cum a interpreta trecutul istoric devine un joc hermeneutic. Semiologia a fost definită de gânditorul francez drept "ansamblul cunoștințelor și tehnicilor care ne permit să distingem unde sunt semnele, să definim ceea ce le instituie ca semne, să le cunoaștem legăturile și legile după care se înlănțuie"210. E o definiție
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
tem că ea dă tot într-un sens. Un sens general al lucrurilor care ne arată ceea ce nu am mai vrea să ni se arate: cursul istoriei și utilizarea acestuia în luptele puterii-cunoaștere, în jocurile politice dintre grupurile umane. Această semiologie se transfomă într-o mare teorie de factură hermeneutică, iar aceasta din urmă, într-o doctrinologie... Iată cum semiologia se poate îndrepta spre o hermeneutică, iar aceasta spre posibilitățile unor elaborări doctrinare care sunt folosite de politicieni pentru a fi
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
mai vrea să ni se arate: cursul istoriei și utilizarea acestuia în luptele puterii-cunoaștere, în jocurile politice dintre grupurile umane. Această semiologie se transfomă într-o mare teorie de factură hermeneutică, iar aceasta din urmă, într-o doctrinologie... Iată cum semiologia se poate îndrepta spre o hermeneutică, iar aceasta spre posibilitățile unor elaborări doctrinare care sunt folosite de politicieni pentru a fi la putere. Vremea modernă a doctrinelor și a reprezentanților acestor teze și idei dogmatice a murit. Fără sensuri și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a murit. Fără sensuri și fără semnificații (ca metode de a privi și a trata materialul istoric), nu cred că istoria scrisă ar deveni incoerentă sau absurdă. Istoriile de discurs ale Analelor au anumite limite epistemologice, provenite nu atât din semiologie sau din hermeneutică, cât din însăși ideea de discurs, raporturile acestuia cu enunțul și cu arhiva seriilor enunțiative. Ar fi destul de monotom și reducționist ca toate istoriile noastre să fie "de discurs". Ce este un discurs istoriografic în structura sa
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
destinului omenirii; 7) anticipare în privința viitorului; 8) promisiune a unei reîntoarceri 231. Istoria comportă și alte funcții: 1) schimbarea prezentului pe o gândire a trecutului; 2) dezvoltarea unor domenii de analiză din cunoașterea empirică, de tip istoric (hermenutica, semiotica, psihanaliza, semiologia, semantica etc.); 3) istoria ca relație între arte (cele din Renaștere), științe (fizică și matematică în secolele XVII-XVIII) și discipline socio-umane (secolele XIX-XX); 4 ) dezvoltarea raționamentelor din fizică, matematică dintr-o cunoaștere empirică, de tip istoric, cunoaștere preluată pe filieră
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
veleitarismul, reveria protocronistă, furtul de idei, imobilismul, lipsa de vlagă și onestitatea în a-și impune valorile la scară universală. În contra acestui tip de comoditate conservatoare, Marian Mincu și-ar fi lansat metoda ce îmbină teoria telquel-istă a textului cu semiologia italiană și tematismul, totul fiind profetizat în Textul barbian". Deținând prioritatea introducerii unor termeni ce au modificat limbajul critic (textualism, experimentalism, autenticitatea scriiturii etc.) Marin Mincu nu are cum să nu fie revendicat ca proprietarul de drept al propriilor idei
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
scopul fixării de structuri gramaticale duce inevitabil spre un idiolect aflat la limita francezei virtuale, atemporală, aseptică. Timide deschideri spre eseul contemporan, palide încercări de a integra fenomenologia în prezentarea literaturii contemporane, pledoarii în deșert pentru o perspectivă sistemică prin semiologie... La asta contribuie și vârful acelui iceberg numit Hexagon în care băștinașul "a grandi dans l'idée que la sardine est née pour la boîte et le mot pour le dictionnaire" (Alain Schifres, Les Hexagons, 1994, 278). O lume ușor
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Kristeva atinge prin ipoteza intertextualității socialul și istoricul, elemente inaccesibile dispozitivului produs de dihotomia semnificant/semnificat (Pierre-Marc de Biasi, ibidem, 372). Istoricii conceptului nu au ezitat să puncteze slăbiciunile definirii kristeviene a intertextului. Situându-și discursul critic pe coordonatele unei semiologii care consideră textul ca o producere/transformare 13 și care va căuta să formalizeze mai curând structurarea (s.a.) decât structura, Julia Kristeva stabilește funcția ideologemului. Vom numi ideologem funcția comună care leagă o structură concretă (să spunem, romanul) de alte
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
mă privește, eu cred că, sub pretextul acesta al interși multidisciplinarității, se fac și multe excese. În multe cărți și articole, unele publicate chiar de colegi de la Universitate, găsești un amestec nedigerabil de ingrediente diverse, multe incompatibile între ele, de la semiologie la psihanaliză, esoterisme orientale și alchimie, istorie "secretă" și teologie etc. În fond, nu trebuie să uităm că nu orice îi este permis oricui și în orice împrejurare. Eu aș zice că interdisciplinaritatea s-a aflat de fapt dintotdeauna la îndemâna
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Un asemenea autor a fost Drăgănescu, primul președinte postdecembrist al Academiei Române, prototip, după părerea mea, al imposturii proliferante astăzi. E.S.: Aveți dreptate în ceea ce privește acest amestec, lipsit de măsură, de tot felul de discipline și terminologii. Să știți că, de altfel, semiologia trebuie folosită în discursul literar-umanist cu mare măsură și cu prudență. Când apelezi la instrumentarul de acest fel, trebuie să ai mare grijă cum procedezi, ca să nu distrugi esența însăși a textului literar, mai ales când e vorba de poezie
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
asigurată de analiza ce ține seama nu numai de cadrul propriu-zis postmodern, ci de întreaga "atmosferă culturală a epocii", de influența mișcărilor universitare, de contestarea metodelor, a discursurilor, a disciplinelor, de influența formației de germanist, de influența marxismului și a semiologiei, adică aspecte la care cineva caracterizat de o atât de puternică voință de schimbare nu putea să nu reacționeze. Toate acestea i-au furnizat temele lucrărilor sale consumul, schimbul simbolic, cultura, hiperrealitatea, mass-media, seducția, toate sunt examinate din perspectiva strategiilor
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de asemenea, pentru latura semnificantă, latura semnificată însăși"242. În acest sens, Derrida susține existența nu doar a unei scriituri literare, ci și a uneia cinematografice, coregrafice, muzicale, sculpturale, atletice, militare sau politice. Dintr-o poziție similară, în direcția unei "semiologii a scriiturii" se accentuează problemele conceptuale pe care le-a ridicat de-a lungul timpului studiul scriiturii. Astfel, scriitura a fost confundată, în general, fie cu funcțiile ei, fie cu resursele sale materiale. În plus, istoricii au asimilat-o cu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
un alt raport al locutorului cu inconștientul. Să concludem cu Barthes, înaintea lui Derrida! că vorbirea este întotdeauna în urma scriiturii. Dacă în lucrările anterioare se favorizează una dintre noțiunile de text, scriitură sau literatură, în Lecția inaugurală a Catedrei de Semiologie literară de la Collège de France (7 ianuarie 1977) se pune semnul identității între ele. Textul este conceput ca o țesătură de semnificanți ce compune opera, iar literatura este practica scriiturii sau graful ei complex de unde reiese că scriitura nu este
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]