227 matches
-
1/5 tonuri. Diferența de 1.5 tonuri poate fi împărțită de un nou sunet în două feluri: (1/2, 1) sau (1, 1/2). Rezultă astfel două noi posibilități pentru poziția în octava a unui nou interval de un semiton. Astfel, alegerea celui de al 7-lea sunet pentru completarea unei octave determina două noi tipuri de hexacord. Dacă este ales sunetul Și, un hexacord cu structura (1, 1, 1/2, 1, 1) va începe cu sunetul Sol, va avea
Hexacord () [Corola-website/Science/317882_a_319211]
-
Astfel, alegerea celui de al 7-lea sunet pentru completarea unei octave determina două noi tipuri de hexacord. Dacă este ales sunetul Și, un hexacord cu structura (1, 1, 1/2, 1, 1) va începe cu sunetul Sol, va avea semitonul între notele numite astăzi Și și Do și se va numi "hexachordum durum". În al doilea caz, hexacordul va începe cu sunetul Fă, va avea un semiton între sunetele La și Și Bemol și se va numi "hexacordum molle". Notele
Hexacord () [Corola-website/Science/317882_a_319211]
-
1, 1, 1/2, 1, 1) va începe cu sunetul Sol, va avea semitonul între notele numite astăzi Și și Do și se va numi "hexachordum durum". În al doilea caz, hexacordul va începe cu sunetul Fă, va avea un semiton între sunetele La și Și Bemol și se va numi "hexacordum molle". Notele hexacordului au fost denumite după silabe din prima strofa a imnului "Ut queant laxis" din sec. VIII dedicat Sfanțului Ioan Botezătorul: Silaba "Ut" a fost înlocuită mai
Hexacord () [Corola-website/Science/317882_a_319211]
-
și Și Bemol și se va numi "hexacordum molle". Notele hexacordului au fost denumite după silabe din prima strofa a imnului "Ut queant laxis" din sec. VIII dedicat Sfanțului Ioan Botezătorul: Silaba "Ut" a fost înlocuită mai târziu de "Do". Semitonul poate fi între 3 perechi de sunete (notate astăzi Mi și Fă, Și și Do, La și Și Bemol) dar este "cântat întotdeauna" Mi-Fa (pentru detalii vedeți solfegiu). Astfel prima notă a hexacordului este cântată întotdeauna "Do", a doua
Hexacord () [Corola-website/Science/317882_a_319211]
-
ce cuprind 48 de Preludii și fugi, în toate tonalitățile treptelor gamei cromatice, constituind o demonstrație pentru acordarea clavecinului în sistemul egal temperat. Este meritul lui Andreas Werckmeister (1645-1706) de a fi realizat temperarea egală, prin împărțirea octavei în 12 semitonuri egale și neglijarea comei sintonice. Acordarea clavecinului în sistemul egal temperat permite modularea (transpunerea) la cele mai îndepărtate tonalități, ca și utilizarea modulației prin enarmonie, procedeu important în istoria limbajului muzical. Odată cu aplicarea sistemului egal temperat, termenul enarmonic își schimbă
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
devenit predominantă în muzică instrumentala în perioada clasică. Într-o scară sonoră egal temperata octava este împărțită într-un număr egal de intervale, numite secțiuni. În practică, acest număr este 12. În acest caz, o secțiune este egală cu un semiton. Un ton (ț) este egal cu o creștere a frecventei de formulă 1, sau 12.25%, sau 200 de sutimi. Un semiton (s) este egal cu o creștere a frecventei de formulă 2, sau 5.95%, sau 100 de sutimi. Un semiton
Temperament egal () [Corola-website/Science/317034_a_318363]
-
de intervale, numite secțiuni. În practică, acest număr este 12. În acest caz, o secțiune este egală cu un semiton. Un ton (ț) este egal cu o creștere a frecventei de formulă 1, sau 12.25%, sau 200 de sutimi. Un semiton (s) este egal cu o creștere a frecventei de formulă 2, sau 5.95%, sau 100 de sutimi. Un semiton este egal cu exact o jumatate dintr-un ton. Această rezultă într-un număr finit de note și în intervale adecvate
Temperament egal () [Corola-website/Science/317034_a_318363]
-
semiton. Un ton (ț) este egal cu o creștere a frecventei de formulă 1, sau 12.25%, sau 200 de sutimi. Un semiton (s) este egal cu o creștere a frecventei de formulă 2, sau 5.95%, sau 100 de sutimi. Un semiton este egal cu exact o jumatate dintr-un ton. Această rezultă într-un număr finit de note și în intervale adecvate pentru transpoziție și instrumente cu coarde cu bare. Cvinta perfectă în temperamentul egal de mai sus diferă de cvinta
Temperament egal () [Corola-website/Science/317034_a_318363]
-
Este egal cu 9/8=1.1250 sau 203.9 de sutimi. Tonul mic (ț) este diferența dintre o terță mare pură (5/4) și un ton mare (9/8), adică 10/9=1.111 sau 182.4 de sutimi. Semitonul diatonic (s) este diferența dintre o terță mare (5/4) și o cvarta pură (4/3), adică 16/15=1.0667 sau 111.7 de sutimi. Semitonurile cromatice sunt de 92.1 de sutimi (egal cu T-s, între secunde
Intonația naturală () [Corola-website/Science/317035_a_318364]
-
mare (9/8), adică 10/9=1.111 sau 182.4 de sutimi. Semitonul diatonic (s) este diferența dintre o terță mare (5/4) și o cvarta pură (4/3), adică 16/15=1.0667 sau 111.7 de sutimi. Semitonurile cromatice sunt de 92.1 de sutimi (egal cu T-s, între secunde/septime mici și mari) și 70.7 de sutimi (egal cu t-s, între terțe/sexte mici și mari). Folosind combinații de tonuri și semitonuri se poate
Intonația naturală () [Corola-website/Science/317035_a_318364]
-
de sutimi. Semitonurile cromatice sunt de 92.1 de sutimi (egal cu T-s, între secunde/septime mici și mari) și 70.7 de sutimi (egal cu t-s, între terțe/sexte mici și mari). Folosind combinații de tonuri și semitonuri se poate alcătui scară sonoră din tabelul de mai jos. Deoarece există două tonuri diferite există mai multe posibilități pentru intervale. De exemplu, secundă mare poate fi definită că M2=P1+Ț sau M2=P1+ț. Această schimba alte intervale
Intonația naturală () [Corola-website/Science/317035_a_318364]
-
Pann formată din 22 de secțiuni. Diferite moduri (sau glasuri sau ehuri) bisericești au diferite scări sonore. De exemplu, glasul 8 are un ton mare (Ț) egal cu 4 secțiuni, un ton mic (ț) egal cu 3 secțiuni și un semiton (s) egal cu 2 secțiuni (echivalentă din acest punct de vedere cu "ragă" indiană). Scară sonoră a glasului 8 (care este în modul diatonic) se obține prin trepte succesive de {4,3,2,4,4,3,2} de secțiuni. În
Intonația naturală () [Corola-website/Science/317035_a_318364]
-
o terță mare în descreștere. Un cor care cântă în intonația naturală cu cvinte, terțe mari și octave pure va ajunge la o notă finală cu o frecvență peste nota inițială de 21,5 de sutimi (aproape un sfert de semiton; pentru detalii vedeți calculul comei sintonice în intonația naturală de mai jos). Dacă o linie melodică separată menține o notă constantă în acest timp la înălțimea inițială, disonanța rezultată va fi puternică. Prin urmare, o compoziție polifonică este incompatibilă cu
Scară sonoră () [Corola-website/Science/317036_a_318365]
-
similare rămân nerezolvate. Temperamentul egal rezolvă toate posibilitățile unor astfel de disonanțe. O altă consecință este necesitatea introducerii continue a unor noi note. În exemplul de mai sus, nota finală și cea inițială sunt separate cu aproximativ un sfert de semiton, deci nota finală nu va coincide nu nici o notă „normală”. Astfel, notele nu formează un cerc închis, urmând mai curând un fel de spirală. Coma sintonică și a lui Pitagora exprimă cantitativ cât de incompatibile sunt octavele cu cvintele și
Scară sonoră () [Corola-website/Science/317036_a_318365]
-
4 comă rezultă într-o comă sintonică egală cu zero dacă terțele mari sunt egale cu 386.3 de sutimi. Deoarece terța mare este egală cu două tonuri, un ton este egal cu 193.2 de sutimi (11.8% creștere). Semitonul diatonic (sd) este diferența dintre cvinta de 696.6 de sutimi și trei tonuri de 193.2 de sutimi, egală cu 117 de sutimi (7.00% creștere). Diferența dintre un ton și semitonul diatonic este semitonul cromatic (sc) de 76
Temperament mezotonic () [Corola-website/Science/317037_a_318366]
-
193.2 de sutimi (11.8% creștere). Semitonul diatonic (sd) este diferența dintre cvinta de 696.6 de sutimi și trei tonuri de 193.2 de sutimi, egală cu 117 de sutimi (7.00% creștere). Diferența dintre un ton și semitonul diatonic este semitonul cromatic (sc) de 76 de sutimi (4.50% creștere). Temperamentul mezotonic cu "1/4 comă" face parte dintr-o familie de temperamente mezotonice. Temperarea cvintelor perfecte poate fi cu 1/3, 1/5, 1/6 etc. din
Temperament mezotonic () [Corola-website/Science/317037_a_318366]
-
sutimi (11.8% creștere). Semitonul diatonic (sd) este diferența dintre cvinta de 696.6 de sutimi și trei tonuri de 193.2 de sutimi, egală cu 117 de sutimi (7.00% creștere). Diferența dintre un ton și semitonul diatonic este semitonul cromatic (sc) de 76 de sutimi (4.50% creștere). Temperamentul mezotonic cu "1/4 comă" face parte dintr-o familie de temperamente mezotonice. Temperarea cvintelor perfecte poate fi cu 1/3, 1/5, 1/6 etc. din coma sintonică. De
Temperament mezotonic () [Corola-website/Science/317037_a_318366]
-
cu 1/3 din comă, devenind 386.3+21.5/3=393.5. Terța mică se poate afla din diferență dintre cvinta perfectă și terța mare. Un ton este, prin definiție, jumătate din terța mare adică 196.8 de sutimi. Semitonul cromatic este diferența dintre terța mare și mică egal cu 88.7. Semitonul diatonic este diferența dintre un ton și semitonul cromatic, adică 108.1 de sutimi. În același mod se pot obține valorile din tabelul de mai jos pentru
Temperament mezotonic () [Corola-website/Science/317037_a_318366]
-
Terța mică se poate afla din diferență dintre cvinta perfectă și terța mare. Un ton este, prin definiție, jumătate din terța mare adică 196.8 de sutimi. Semitonul cromatic este diferența dintre terța mare și mică egal cu 88.7. Semitonul diatonic este diferența dintre un ton și semitonul cromatic, adică 108.1 de sutimi. În același mod se pot obține valorile din tabelul de mai jos pentru alte sisteme. Știind semitonul diatonic și cromatic, se pot afla toate intervalele oricărui
Temperament mezotonic () [Corola-website/Science/317037_a_318366]
-
cvinta perfectă și terța mare. Un ton este, prin definiție, jumătate din terța mare adică 196.8 de sutimi. Semitonul cromatic este diferența dintre terța mare și mică egal cu 88.7. Semitonul diatonic este diferența dintre un ton și semitonul cromatic, adică 108.1 de sutimi. În același mod se pot obține valorile din tabelul de mai jos pentru alte sisteme. Știind semitonul diatonic și cromatic, se pot afla toate intervalele oricărui sistem de temperament mezotonic folosind relațiile dintre intervale
Temperament mezotonic () [Corola-website/Science/317037_a_318366]
-
dintre terța mare și mică egal cu 88.7. Semitonul diatonic este diferența dintre un ton și semitonul cromatic, adică 108.1 de sutimi. În același mod se pot obține valorile din tabelul de mai jos pentru alte sisteme. Știind semitonul diatonic și cromatic, se pot afla toate intervalele oricărui sistem de temperament mezotonic folosind relațiile dintre intervale din tabelul de mai sus. Din cauza comei lui Pitagora (care nu este egală cu zero în temperamente mezotonice, spre deosebire de cea sintonica), o cvinta
Temperament mezotonic () [Corola-website/Science/317037_a_318366]
-
parte din cauza folosirii în exces a melismelor, ucid piesa”. Melisma este divizată în patru categorii: tril, grupetto, fortis și mordent. Trilul () este un ornament muzical ce constă în alternarea rapidă intre două note adiacente, de obicei un ton și un semiton. Tactarea trilului se face de obicei împreună cu nota naturală ce urmează conform scării diatonice, iar mărimea intervalului dintre acestea depinde de armură. În muzica modernă, trilul este în general indicat de literele "tr" (sau se notează doar cu "t") puse
Melismă () [Corola-website/Science/317098_a_318427]
-
Pentru a putea prezenta efficient aceste sisteme de intonație, trebuie definite câteva noțiuni. Scară muzicală general prezentată mai sus este compusă din tonuri și semitonuri. Acestea sunt “ cărămizile “ cu care organizăm și construim interval, tetracorduri, game sau moduri. - Unisonul 1/1 este sunetul fundamental repetat - Octava perfectă 2/1 este intervalul cuprins între armonicele 1 și 2 - Cvinta perfectă 3/2 este intervalul cuprins între
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
15/8 este intervalul cuprins între armonicele 8 și 15 Aceste interval, care se regăsesc în armonicele unui sunet, formează un sistem de intonație numit sistem netemperat. - Așezând sunetele în ordinea aparentă, adică o succesiune treptată, ascendentă, de tonuri și semitonuri. - Utilizând succesiunea natural a sunetelor, adică lanțul de cvinte perfecte. Atât tonurile, cât și semitonurile pot fi diatonice sau cromatice. Semitonurile sau tonurile care se formează între două trepte alăturate, cu denumiri diferite, se numesc diatonice, iar semitonurile și tonurile
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]
-
în armonicele unui sunet, formează un sistem de intonație numit sistem netemperat. - Așezând sunetele în ordinea aparentă, adică o succesiune treptată, ascendentă, de tonuri și semitonuri. - Utilizând succesiunea natural a sunetelor, adică lanțul de cvinte perfecte. Atât tonurile, cât și semitonurile pot fi diatonice sau cromatice. Semitonurile sau tonurile care se formează între două trepte alăturate, cu denumiri diferite, se numesc diatonice, iar semitonurile și tonurile care se formează pe aceeasi treaptă, cu ajutorul alterațiilor, se numesc cromatice. - Sistemele de intonație netemperata
Sisteme de intonație () [Corola-website/Science/317608_a_318937]