104,273 matches
-
românești. Volumul la care ne referim prezintă tocmai un asemenea caz, de emul al lui Gaster, Agnes Kelly. Până la apariția unui articol al lui Mircea Anghelescu, Un folclorist necunoscut. Agnes Kelly Murgoci (în „Transilvania”, 1984, nr. 4), s-a mai semnalat un singur articol despre aceasta, acela al lui Iuliu Moisil, Doamna Agnes Murgoci (în „Natura”, 1930, nr. 6). Originară din Scoția, însă născută în Adelaide (Australia), Agnes Kelly a revenit în Scoția, a studiat la London Bedford College for Women
Mozes Gaster în cultura română by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/13157_a_14482]
-
metalepsa cu punerea în abis și efectul de specularitate; un loc deosebit îi revine „ekphrasis-ului” ca descriere metaleptică a unui tablou real sau imaginar asumată de un text literar. Datorată, desigur, unei priviri democratice asupra domeniilor și genurilor, este de semnalat prezența unor referiri la transgresiuni și intruziuni operate de televiziune prin emisiuni binecunoscute precum Real TV, prin foiletoane kitsch precum cunoscutul și la noi Dallas, dar și prezența unor cazuri de figuri metaleptice din domeniul cotidianului (reacția telespectatorului care și-
Între figură și ficțiune by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13175_a_14500]
-
Caragiale rămâne unul dintre cele mai asiduu frecventate de comentatori, aproape nici unul nu abordează Inspecțiune din perspectivă estetică, interesul cvasiunanim focalizându-se obsesiv pe dimensiunea sa de enigmă sau de „ghicitoare”, ca să preiau formularea lui Paul Zarifopol, primul care a semnalat-o ca atare. Motivația gestului suicidar al bizarului casier îi preocupă în egală măsură pe Ibrăileanu, Călinescu, Șerban Cioculescu, Valeriu Cristea, Silvian Iosifescu, Vicu Mândra, Mircea Tomuș, Mihai Gafița, B. Elvin ori, mai recent, Ion Vartic, fiecare dintre ei plasându
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
căci poezia pare să fi trecut în planul secund. Volumul lui de proză scurtă, Cheta la flegmă, apărut în 1999 (Premiul pentru debut în proză al Uniunii Scriitorilor), a avut ecouri critice foarte bune, mai toți cronicarii care l-au semnalat atunci vorbind despre un prozator autentic și de anvergură. Cum la noi cărțile, mai ales cele apărute la edituri mici din provincie, sunt ca și inexistente, Dan Lungu s-a gândit bine să reediteze acel volum. Adăugând câteva proze noi
Viața cu amănuntul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13183_a_14508]
-
Laura Pavel Într-o discuție despre hermeneutica literară a ultimelor decenii, Ștefan Borbely semnala, în cadrul criticii noastre postbelice, prezența unei linii ideatice neomanieriste, care se revendică de la Panovsky și Hocke. Ea ar fi identificabilă “pe coordonata Edgar Papu - I. Vartic - Marta Petreu”, ca și în eseurile și exegezele ce țin de “echinoxismul speculativ”. Ion
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]
-
Omului”. Altfel spus, dacă această privatizare se va dovedi făcută fără respectarea principiului proprietății, vom plăti și pentru ea, din bani publici, ca și pentru alte imobile care au fost vîndute ignorînd că aveau proprietari de drept. * Săptămîna trecută vă semnalam că există preoți care fac politică în PRM. În această săptămînă aflăm că în comuna Telești, din Gorj, preotul local e și primar dar și șef peste organizația locală a PSD. Cu ăsta ce va face B.O.R.?
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13179_a_14504]
-
amenințarea era mai limitată” (Interacțiunea 42). Prin expresiile imprecise se transmite în genere ideea că informația omisă este neinteresantă, neimportantă pentru înțelegerea mesajului. Oricum, sînt destule exemplele în care nu mai e vorba nici măcar de o schiță de enumerare: nu știu ce semnalează dezinteresul pentru detaliile povestirii - „spre sfârșitu zilei, eram obosiți, nu știu ce, și acolo mergea televizoru” (CORV 141) - , extins și asupra temei: „dați drumu la scandal cum spune opoziția, firul roșu nu știu ce..., afacerea Costea” (Interacțiunea 162); „urma să plece pentru aproape o
„Nu știu ce” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13193_a_14518]
-
canonice de la noi), ceea ce ar trebui să ne pună în gardă contra extrapolărilor abuzive. Articolul dlui George face parte dintr-o serie polemică, ținta fiind un studiu al dlui Ciprian Șiulea dintr-o carte (Retori, simulacre, imposturi) pe care am semnalat-o eu însumi într-un editorial de anul trecut. Între altele, dl Șiulea are meritul de a dovedi eroarea celor care au tras concluzia că, respingîndu-le ca forme goale, Maiorescu a fost contra formelor europene, mai exact, occidentale, împrumutate de
„Formele fără fond” sau prima bătălie canonică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13204_a_14529]
-
că nu poate să impresioneze prin ceea ce are de spus, autorul încearcă s-o facă, disperat, prin felul în care o spune. Acest lucru nu este valabil, de altfel, doar pentru limbajul licențios. Cu mulți ani în urmă, Alex Ștefănescu semnala că există în literatură forme de șantaj sentimental - de la alegerea subiectului (vezi Puiul, de Al. Brătescu-Voinești) pînă la limbajul lacrimogen, care este imposibil să nu miște o mare masă de cititori (și pe atunci nu aveam telenovele, nici Surprize, surprize
Unde se termină literatura? by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/13206_a_14531]
-
ale acestei imagini. Sper că bibliografia mea - care cuprinde cîteva sute de titluri - va fi de folos și pentru alte direcții de cercetare. - Unii v-au reproșat totuși fie o anumită „indulgență”, trecerea cu vederea a unor defecte ale românilor, semnalate de autorii germani, alții v-au reproșat, dimpotrivă, „severitatea”. Știu că la noi s-a încercat, s-a propus traducerea lucrării dumneavoastră înainte de 1989 și au fost niște indicații venite de sus, deci, pe plan politic, încît cartea n-a
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
ca) să prindem spectatorul tînăr”. Cel care navighează pe Internet. Dacă însă e vorba să-l atragem la teatru cu aproximații, inexactități și elogii aduse autocraților, mai bine să-l lăsăm să navigheze unde-i place lui. * O problemă interesantă semnalează revista Litere în numărul din nov.- dec. 2003. Referindu-se la un articol al Nicoletei Sălcudeanu din Vatra, semnatarul rubricii din Litere își arată uimirea în fața scepticismului cu care N.S. privește orice dezbatere despre, să zicem, Adrian Păunescu și emisiunea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
Din nou, la ani buni de la căderea comunismului, prin pivoți precum d-nii Katz și Florian, se instituie politica dublului limbaj și a dublului standard. Dar toate acestea nu au deloc de-a face cu problema, reală și serioasă, așa cum am semnalat-o și eu în multiple rânduri, a antisemitismului în România. La mijloc e doar încercarea iresponsabilă a unor funcționari de a semăna confuzie, de a crea tensiuni, de a mânji persoane și de a surpa reputații cu unicul scop de-
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
să-l scoată la vedere pe Saddam Hussein, ras tuns și frezat, iar acesta să ofere suficiente detalii din care să reiasă, fără putință de tăgadă, că el e cel cu pricina * Mai nou, în presa centrală din România se semnalează că au dispărut documentele procesului Ceaușescu. Fără doar și poate că există destule persoane care au tot interesul ca documentele procesului să dispară. Dar dacă ziarele n-au făcut o greșeală căutînd unde nu trebuia, și documentele cu pricina s-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13292_a_14617]
-
același număr de revistă, aceea a dlui Mac Linscott Ricketts. * În revista Spiritul critic („revistă cu volum și periodicitate variabile”), numărul 4, descoperim un Nicolae Breban în ipostază de critic literar: O viziune a presentimentelor la Nichita Stănescu. Dl Breban semnalează cîteva poezii în care marele poet și-a presimțit, în mod frapant, sfîrșitul. * La Bistrița, apare o nouă revistă, Litera Nordului. Numărul 1, anul 1 din 2003 promite, ca să zicem așa.Așteptăm urmarea. Un primar bătăuș “PNL-PD se va reînscrie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]
-
pe sine și ușor de intimidat. Libertatea de după 1989 nu pare, vai, ireversibilă, cum ne-am închipuit la început. Exemple destule din lunile din urmă vin în sprijinul pesimismului nostru. N-am să le repet. Sînt bine știute. Am să semnalez doar unul, cel mai grav dintre toate. Purtătorul de cuvînt al PSD, un ins care a încercat să-și clădească faima de reformator plantînd palmieri la Mamaia și aducînd spiritul kitsch al lui Dracula în vecinătatea zidurilor medievale ale Sighișoarei
„Europa liberă“ nu mai este by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13308_a_14633]
-
strop de intimitate, se plînse Pépin. Nici n-am fost încoronat și-am ajuns să nu mai am o secundă de liniște. Cît despre dumneata, trebuie să spun că nu prea îți iei în serios obligațiile ereditare. Mi s-a semnalat că ai dat la iveală o mansardă plină cu tablouri de Boucher nesemnate. - Trebuie să trăiesc și eu, spuse unchiul său. Dar nu care cumva să-ți treacă prin cap că te-am părăsit. M-am pus în locul tău și
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
ale fenomenului sînt destul de vechi. Ambiguitatea mărcii se manifestă mai întâi în Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu: unde în vorbirea personajelor țigani apar formele hălui, hăl, ahele, ahasta, ahăla, ahaia; „ha clipită”, „ha mai grea”, „hastă-arătare” etc. Particularitatea de pronunție e semnalată și chiar explicată în note: Chir Simplițian constată că „de cînd au început țiganul Drăghiciu a vorbi, cu totul altă voroavă sau chip de-a vorbire întrebuințază, precum: ahaia, ahastă, hie ș.a.”. Mitru Perea îl lămurește: „de vreme ce arată cum au
„Hasta” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13347_a_14672]
-
comuniștilor. „Notele asupra ediției” abundă de exemple, modificări operate în text de lectorii prin mâna cărora a trecut manuscrisul și efortul scriitorului de a convinge editurile de stat, între anii 1950-1960, să-i publice opera. Editorii de azi urmăresc și semnalează cu acribie secționările, eliminările, înlocuirile, ilustrează natura eliminărilor și a modificărilor, cât și intervenția lui Victor Iova de a copia din „Gazeta literară” pentru a le introduce în romanul pregătit pentru editare (Prăbușirea), lipsind aproape șapte pagini de manuscris, rătăcite
Ineditele Agârbiceanu by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13344_a_14669]
-
prea multe Întrebări. Iată cum ideația și simbolistica unui poem redactat pe o formulă prozodică de tip clasic afișează modernitatea, caracterizând un stil și un om. Asemenea transferuri - cu dus / Întors - găsim și În poemele: Gândurile mele, Portocala. Mai sus, semnalam cantabilitatea unor poezii, a căror metrică vine de la Alecsandri, Eminescu, Coșbuc, Goga și a imitatorilor - cel puțin la acest nivel, nu și al tematicii, al vocabularului folosit. Bunăoară, Rugă se alătură fericit unor poeme semnate de Grigore Vieru: „Hoarde roșii
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
Rodica Zafiu Celebra intervenție maioresciană (din O cercetare critică...) în „cestiunea diminutivelor” rămîne actuală, în măsura în care semnalează o tensiune permanentă între tendințele limbii (ușurința cu care în română se formează diminutive), universaliile comunicării (nevoia vorbitorilor de a-și exprima afectivitatea) și atitudinile culturale (diminutivele condamnate ca „decadență limbistică”, „forme de copii nevîrstnici”, „efeminare”, „spirit de miniatură”, „manie
„Spirit de miniatură” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13400_a_14725]
-
la opiniile scriitorilor. O întrebare care se punea prin 1935-1936, când Liga Națiunilor devenise ineficientă, era: va fi pace sau război? Nu se dă un răspuns în carte, cum nici nu era posibil. Dar anumite orientări politice semnificative ne sunt semnalate. Camil Petrescu publică un articol dur despre Lenin și „domnia bolșevismului”, echivalată cu „domnia semidoctismului”. Și mai explicit este economistul Ernest Ene. El vorbește în 1934 despre „ferocitatea de care dă dovadă Stalin”. Dar poate cel mai direct se dovedește
Călătorie în timp by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13383_a_14708]
-
e penibil că o opoziție cu pretenții la câștigarea viitoarelor alegeri a înghițit cu nonșalanță hapul. Poate urnele mobile au făcut minuni, poate Daciile scoase la mezat și mititeii sfârâind i-au scos din bârlog pe români. Miile de neregularități semnalate de organisme ale societății civile arată, însă, altceva: că s-a umblat în draci la liste, ca s-a bifat în prostie în dreptul morților și-al dispăruților. Că PSD-ul e încântat să domnească peste o Românie virtuală, alcătuită doar
România: andrisant necunoscut by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13393_a_14718]
-
a satului, o istorie a țiganilor robi. În fine, povești, snoave și o Mioriță interbelică a Partidului Țărănesc. Nu pot comenta în nici un fel cartea. Nu știu în ce cheie anume poate fi ea citită. Tot ce vreau e să semnalez existența acestui tip de document de istorie orală. Copilăria și adolescența altădată - volum îngrijit de Mirela-Luminița Murgescu și Silvana Rachieru, Editura Do-minoR, Iași, 2003, 224 p. Narcisa Alexandra Știucă - Transcrieri infidele, File din istoria orală a unui sat, Editura Corgal
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
Varia, Brâncuși (2003) etc. Două trăsături fundamentale par a se desprinde din exegeza brâncușiana de la începutul veacului XXI: pe de o parte, o adevărată revelație față de redescoperirea unei personalități artistice depline cum a fost cea a lui Brâncuși (sunt de semnalat, de pildă, preocupările pentru "aforismele" sau pentru artă fotografică a sculptorului român), iar, pe de altă parte, insistența de a sublinia modelul pe care viziunea brîncușiană îl poate oferi postmodernității, în special în ceea ce privește integrarea profundă, creatoare a tradițiilor (ontologice, culturale
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
aforismele" sau pentru artă fotografică a sculptorului român), iar, pe de altă parte, insistența de a sublinia modelul pe care viziunea brîncușiană îl poate oferi postmodernității, în special în ceea ce privește integrarea profundă, creatoare a tradițiilor (ontologice, culturale, folclorice). Pentru exemplificarea acestora, semnalam în continuare șapte recente repere ale exegezei brâncușiene, care reconfirmă, cu asupra de măsură, posteritatea vie, în continuă efervescenta reinterpretativă și reevaluatoare, a personalității și operei sculptorului român în secolul XXI. Brâncuși inedit. Însemnări și corespondență românească Ediție de Doina
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]