461 matches
-
analizate, dar angajate, de această dată, în sisteme de acțiune concretă. Ni se pare că perspectiva autorilor francezi este similară cu aceea a lui Erving Goffman: spațiul organizațional este văzut ca un spațiu microsociologic, în care membrii săi utilizează capacitățile semnificante, pe care le au la dispoziție sau pe care și le creează, dar nu numai într-un joc de "imagini ale sinelui", ca în teoria lui Goffman, ci într-unul cu finalitate concretă. Este important sa subliniem că teoria sistemelor
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
sau sistem central și al elementelor periferice (Abric, 1994). Vom reveni asupra acestor concepte în capitolul următor. Să subliniem pentru moment faptul că Abric descrie și el RS-urile în con-textualizarea lor discursivă, socio-economică și culturală. Le vede ca "organizări semnificante, dependente de factori contingenți [...] și de contextul social și ideologic [...], ca sisteme de interpretare a realității care reglementează relațiile dintre indivizi și mediul lor [...], ghiduri pentru acțiuni" sau "construcții sociocognitive, conduse de propriile lor legi", permițînd o precodare a realului
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
pentru a distinge elementele SP și cele ale NC este sursă de incertitudini în interpretarea rezultatelor care descriu supraactivarea schemelor periferice (Flament in Guimelli, 1994, p. 103; Guimelli, 1995). Un element supraactivat este o cogniție periferică, ce formează o substructură semnificantă, căpătînd, pentru moment și din motive de adaptare la context, o mai mare importanță în practicile unui grup (exemplu: învățători în pedagogia "inovatoare", mutați în zona de educație prioritară, trebuind să practice o formă mai tradițională/autoritară de relaționare cu
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și practicile, interconectate, formează o entitate semnificativă, cvasi-rituală, apropiată de noțiunea de credință, impregnată de afecte și de elemente de memorie a unui grup. Sistemele de acțiune și grilele de lectură ale realității sînt astfel reunite și organizate în "practici semnificante" sau "acțiuni reprezentaționale", ca să reluăm o expresie sugerată de Moscovici (in Jodelet, 1989b, p. 25), surse de conduite, de luări de poziție și de opinii corespunzătoare. Se înregistrează și un al treilea tip de caz. Este vorba despre schimbările sub
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
confunda "figură", care implică construcția activă a unui sens analogic și reprezentațional, și "imagine", a cărei formă este pasivă, mimetică. Interacțiune: proprietate definită printr-o suită de acțiuni reciproce, de comportamente, relații și schimburi mai mult sau mai puțin simbolizate, semnificante, simetrice sau complementare, de schimbări și influențări între indivizi și grupuri diverse. Posibilitatea de retroacțiune și aptitudinea de a metacomunica (a vorbi despre actul de comunicare în curs de realizare și folosirea de semne abstracte pentru a evoca altele, de
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
îi permite obiectului să fie comunicat, schimbat, reformulat, iar în privința elaborării identității, să formuleze o informație despre obiect, să găsească o orientare pentru acțiunea sa și o explicație a situației. Ritual și practică socială: o practică socială trimite la acte semnificante relaționate între ele de o finalitate și o logică funcțională, simbolică și adaptativă. Un ritual este o practică socială, mai conotată în raportul ei cu sacrul, organizată în funcție de un cod sau de mituri, implicînd o reinvestire corporală și mentală a
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
dar care, prin fenomene de condensare, constrângere, atrofie sau reducție provoacă noi fractali, adică nimic altceva decât noi limbaje, ca structuri autorepetitive, la nivel de: consonantism; avocalism; atenuare a distincției limbaj nonverbal paraverbal verbal; atenuare a distincțiilor semn semnificație sens semnificant. (C4') Perpetratorii semiotici devin și purtători de semnificație, deci semantici. (C5) Catalimbajul reprezintă o nouă formă de alfabetizare. Noul catalimbaj reprezintă așadar una dintre pietrele de temelie pentru apariția unor fenomene de turbulență comunicațională la nivel global, nu numai prin
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
face lucruri absurde", cum ar fi, de exemplu, de "a se ucide pe sine" [Kolakowski, 1993:19, 30]. 9 Rolul de excepție al analizatorului vizual în generarea unei reprezentări de tip "hologramă cerebrală" (semnificat) pe care complexul sonor al cuvîntului (semnificant) îl poartă face obiectul de interes al unei lucrări de sine stătătoare, prefigurată deja în ideile sale majore [Stănciulescu, 1996:44-46]. 10 O dată mai mult, vom înțelege că tot ceea ce omul a descoperit ca fiind valabil pentru timpurile actuale, se
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în suveranitate principiul constitutiv. Statul este conceput prin analogie cu omul suveran ca dat aprioric, ca entitate limitată care intră în relație cu alte prezențe suverane. Conform lui Jenny Edkins și Véronique Pin-Fat (1999: 6), suveranitatea se comportă ca "marele semnificant". Atât "Omul" cât și statul se află în prezența suveranității, contrastând cu relațiile internaționale ce sunt marcate, în mod violent, de absența ei (sau, altfel spus, de prezența mai multor suveranități). Pe scurt, atât teoria cât și practica relațiilor internaționale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ideologia rămâne prezentă în sfera științelor care construiesc teorii asupra acestei realități. Recunoaștem însă în cazul ideologiei și o acută latură acțională, care se insinuează în câmpul praxisului politico-social: "Fenomenul ideologic apare în toată originalitatea lui tocmai la nivelul caracterului semnificant, mutual orientat și socialmente integrat al acțiunii"135. Având în atenție acest aspect, Paul Ricoeur sugera, în cazul analizei ideologiei și a relației acesteia cu știința, aplicarea tezei aristotelice a pluralității nivelurilor de științificitate, care presupune să luăm în considerare
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
procentuale de impunere aplicate, fie că se optează pentru cote progresive de calculare a impozitelor, fie că se folosesc cotele procentuale proporționale, respectiv cota unică. 412 În cazul aplicării variantei cotelor progresive de impozitare a veniturilor pe tranșe, există diferențieri semnificante Între statele membre UE, ale nivelurilor acestor cote, În anul 2003, după cum se poate observa și din tabelul următor: Tabelul nr. 5.4 Niveluri de impozitare a veniturilor persoanelor fizice În varianta cotelor progresive În state ale Uniunii Europene Nr.
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
denivelări de text semnificative). Legătura dintre jurnale o realizează practic scrisorile. Precizăm că relația erotică ce-i apropie pe protagoniști nu apropie și textele lor. Acestea comunică strict la nivel intertextual, În actul lecturii. Procedeul ține de o anume practică semnificantă În roman, producătoare de autenticitate. Dar denivelarea textuală despre care vorbeam continuă prin „vocea naratorului“ și „vocea lectorială“ introduse deliberat În roman. Dacă scrisorile au același registru stilistic ca „Jurnalul lui A.“, vocile ni se par identice cu „Jurnalul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
relatate din unghiuri diferite. Cu adevărat, procesul textualizării de-abia de aici capătă consistență, restul nefiind decât niște preparative. Dar, Întrucât nu atât calitatea informației pusă În joc interesează, cât metamorfozele celor două texte În drumul lor spre roman, practica semnificantă, adică, nu e de mirare că cele mai bune pagini le dă Marin Mincu În capitolele teoretice („Un posibil Început de roman“ și „Un posibil sfârșit de roman“), În care naratorul se autosupraveghează, ironizând toate clișeele consacrate ale genului, dând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
1929, nr. 19. . Tudor Arghezi - fierar al cuvîntului, în Integral, 1925, nr. 3. . Gramatică, loc. cit. . Ibidem. . Gramatică, loc. cit. . Cicatrizări (Poezia nouă), în Integral, 1925, nr. 1. . Marin Mincu notează: „Numai procesul textualizării transformă o grămadă de semnificați și semnificanți (semnele literare) într-un sistem coerent, ce poate fi decodat apoi în semnificația lui globală care nu depinde de cutare sau cutare «sens» dat cuvintelor luate separat. În cadrul textului poetic, «sensurile» parțiale se metamorfozează într-un hipersemantism instituit de autonomia
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
aluzive de la cumetrii și zicalele populare (Nașul vede Întâi miresei, Înaintea ginerelui trece nașul, O dată vede nașul finei) ridică problema controversată a inițierii finilor de către nași În vederea procreării. Faptul că, Încă din primul episod al evenimentului, pețirea, mărul este obiectul semnificant și atestator al legământului care se Încheie, rămâne grăitor. Scoate unul de sub suman o ploscă de rachiu, iar celălalt un măr și le pun pe masă mărul se deosebește mult de alte mere. În el sunt băgați de regulă, vro
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Este evidentă limitarea semnificației cuvântului la anturajul lingvistic al unei entități lingvistice considerate, la co-text; semnificația privea, În special, actul de producere a semnificației unei entități lingvistice de ordin superior. Uzul a mutat Însă accentul de la producerea unor unități lingvistice semnificante, la interpretarea acestora, la determinarea modului În care o entitate lingvistică Își capătă semnificația din circumstanțele În care ea a fost produsă <ref id = "8">Dilley 1999, p. 4 </ref>. În Webster’s Encyclopedic Unabridged English Dictionary of the English
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
de regulă este - Însoțit de semne non verbale (gesturi, mimică); În operă, textul propriu-zis (libret-ul) este Însoțit de textul muzical, de gesturi, de mimică, de costumație, de lumini etc. 3) semnul, Înainte de interpretare, se instituie Într-o relație diadică (semnificant - semnificat) În timp ce În procesul de interpretare (În calitate de text) el intră Într-o structură triadică (al treilea element fiind referentul). Autorii propun următoarea definiție a textului: „un sign-act prin intermediul căruia cineva [un emițător] se adresează altcuiva [receptor] despre ceva cu ajutorul uneia
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
un anumit act de comunicare față-În-față (amplitudine, vizibilitate, grad de conformitate cu convențiile ș.a.), ele Însoțesc enunțul și sunt generatoare de semnificație: direcția privirii locutorului este semnificativă indiferent unde este Îndreptată; orice expresie a feței, sau lipsa unei expresii este semnificantă; lipsa gesturilor este de asemenea semnificantă ca și poziția corpului, oricare ar fi ea. Componenta pasivă a CL se referă la acele semne care aparțin locutorului dar care nu sunt produse În relație cu actul rostirii și nu au o
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
amplitudine, vizibilitate, grad de conformitate cu convențiile ș.a.), ele Însoțesc enunțul și sunt generatoare de semnificație: direcția privirii locutorului este semnificativă indiferent unde este Îndreptată; orice expresie a feței, sau lipsa unei expresii este semnificantă; lipsa gesturilor este de asemenea semnificantă ca și poziția corpului, oricare ar fi ea. Componenta pasivă a CL se referă la acele semne care aparțin locutorului dar care nu sunt produse În relație cu actul rostirii și nu au o legătură directă și nemijlocită cu propoziția
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
a Întreținerii și a oricăror servicii de care mulți beneficiază gratuit). Ceea ce poate contribui la explicarea atitudinii conversaționale a fiecăruia dintre cei doi parteneri. Pentru Tatiana Slama-Cazacu, actul de limbaj are o natură complexă; el nu reprezintă nici o simplă combinație semnificantă de cuvinte considerată În afara contextului, dar nici un fragment izolat al vieții psihice: „orice manifestare de limbaj presupune activitatea Întregului organism și a tuturor aspectelor vieții psihice, organizată În atitudinea de limbaj, al cărei efect exterior este expresia” (sublinierea aparține autoarei
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
geostrategice care să convingă statul rus că este în propriul său interes să devină un stat națiune european postimperial și cu adevărat democratic - un stat puternic angajat în comunitatea transatlantică.”<footnote Zbigniew Brzezinski , op. cit., p. 99; footnote> Un alt element semnificant în relațiile Est-Vest este caracterizat de relațiile Federației Ruse cu Uniunea Europeană. „La nivel global, relațiile comerciale dintre UE și Rusia reprezintă 140 miliarde de euro, U.E. atrăgând 47% din comerțul exterior al Rusiei (50%, după 2004), în timp ce comerțul cu țările
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
aceste probleme au fost puse înainte de căderea comunismului în Europa de Est, eveniment ce nu putea fi preconizat sau așteptat în viitorul apropiat. Pierderile economice pe care S.U.A. le suportă în condițiile de asumare a rolului de țară emitentă a sancțiunilor este semnificant pentru economia americană, chiar și așa demersurile sunt realizate cu succes și încă o dată politicul domină economicul în era Războiului Rece. Anii 1980 nu au fost ușori pentru relațiile dintre Statele Unite și națiunile din Vestul Europei. N.A.T.O. rămâne divizată
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
Securitate al Națiunilor Unite se reunește de urgență, membrii iau măsuri economice și contestă independența noului stat. În prima etapă, sancțiunile economice asupra Rhodesiei au avut efectul așteptat, dar după ce Africa de Sud se implică cu investiții majore, economia înregistrează o creștere semnificantă. Însă Rhodesia nu va reuși să își mențină guvernul de majoritate albă, dar este destul de dificil de stabilit cât de mult sancțiunile economice au contribuit la răsturnarea regimului alb. Statul a rezistat stării impuse de comunitatea internațională 15 ani, această
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
Benveniste o surprinde prin termenul de enunțare. În timp ce enunțarea este „un act individual de utilizare a limbii” și prin acesta un „eveniment istoric”, produs într-un anumit loc și într-un anumit moment, enunțul este rezultatul acesteia. Enunțul, ca „structură semnificantă”, reprezintă un element „static” al activității discursive, având un „caracter procesual”.(Bidu Vrânceanu,1997:185). Rostul intrării în scenă, pe lângă termenul de enunț, suficient oarecum din punct de vedere logico-semantic, și a celui de enunțare, este acela de a pune
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
de receptare care constă în diminuarea intenționată a competențelor cognitive dublată de o accentuare a celor sensibile. Efectul este, în accepția ei, de devalorizare a dimensiunii iconice a enunțului vizual și de accentuare a dimensiunii plastice, care devine astfel, puternic semnificantă. Problema care intră în discuție aici este a relațiilor intersenzoriale aflate în strânsă conexiune cu interogația fenomenologică enunțată deja de Erwin Straus în Du sens des sens. Contribution à l’étude des fondements de la psychologie: „În ce fel și prin
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]