581 matches
-
de materii Cuvînt înainte.................................................................................. 7 PARTEA ÎNTII. SEMIOTICĂ GENERALĂ. CONCEPTE ȘI MODELE FUNDAMENTALE..................................................... 17 1. SEMIOTICA ÎN CONTEMPORANEITATE. PROFILUL EPISTEMEI CONTEMPORANE.................................................. 19 1.1. Noua paradigmă a cunoașterii științifice ................................. 19 1.2. Rolul structurilor de limbaj ........................................................ 22 1.3. Semiotică/semnificare/comunicare ........................................... 24 1.4. Semiotică generală/vs/ semiotici regionale .............................. 31 1.5. Semiologie sau semiotică .......................................................... 33 1.6. Domeniile semioticii .................................................................. 35 2. STRUCTURALISM ȘI SEMIOTICĂ .......................................... 39 2.1. Structuralismul. Teorie sau metodă? ......................................... 39 2.2. Noțiunea de structură și demersul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
se consideră că forța narativă a verbalizării pare inegalabilă, sensuri ale narațiunii pot fi plenar sau parțial evocate și în pictură, film, pantomimă, muzică, fenomene digitale sau multimedia și că semnul lingvistic, departe de a constitui un mod singular de semnificare, este doar un tip de semn, printre multe altele. Ryan se ocupă în acest studiu de rolul diagramelor în analiza unor structuri narative, considerate suporturi vizuale ale naratologiei clasice la Claude LĂvi-Strauss în dispunerea tabelară a temelor mitologice, la Algirdas
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
ca mișcare care-și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și despre verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Acest demers semnalează faptul că naratologia nu se limitează la analize ale discursului verbal și că verbalizarea nu constituie singurul mod de semnificare, ci este doar un tip de semn printre altele, picturale, cinematografice, pantomimice, muzicale, digitale sau multimedia. Din această perspectivă, diagramele din analiza structurilor narative la Claude LĂvi-Strauss, careul semiotic la Algirdas Julien Greimas sau diagramele arborilor decizionali la Claude Bremond
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
mai este înțeleasă ca o simplă subramură a structuralismului, ca mișcare care și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și se limitează la analize ale discursului verbal. Favorizează perspectivele în care verbalizarea narativă nu mai constituie un mod singular de semnificare, ci este doar un tip de marcă, urmă sau semn, printre multe altele, cinematografice, pantomimice, digitale, muzicale sau picturale. În contextul acestor notații se pune întrebarea dacă imaginea, care este și nu este un text, adică este înrudită, prin scriitură
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
se consideră că forța narativă a verbalizării pare inegalabilă, sensuri ale narațiunii pot fi plenar sau parțial evocate și în pictură, film, pantomimă, muzică, fenomene digitale sau multimedia și că semnul lingvistic, departe de a constitui un mod singular de semnificare, este doar un tip de semn, printre multe altele. Ryan se ocupă în acest studiu de rolul diagramelor în analiza unor structuri narative, considerate suporturi vizuale ale naratologiei clasice la Claude LĂvi-Strauss în dispunerea tabelară a temelor mitologice, la Algirdas
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
ca mișcare care-și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și despre verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Acest demers semnalează faptul că naratologia nu se limitează la analize ale discursului verbal și că verbalizarea nu constituie singurul mod de semnificare, ci este doar un tip de semn printre altele, picturale, cinematografice, pantomimice, muzicale, digitale sau multimedia. Din această perspectivă, diagramele din analiza structurilor narative la Claude LĂvi-Strauss, careul semiotic la Algirdas Julien Greimas sau diagramele arborilor decizionali la Claude Bremond
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
mai este înțeleasă ca o simplă subramură a structuralismului, ca mișcare care și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și se limitează la analize ale discursului verbal. Favorizează perspectivele în care verbalizarea narativă nu mai constituie un mod singular de semnificare, ci este doar un tip de marcă, urmă sau semn, printre multe altele, cinematografice, pantomimice, digitale, muzicale sau picturale. În contextul acestor notații se pune întrebarea dacă imaginea, care este și nu este un text, adică este înrudită, prin scriitură
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
se consideră că forța narativă a verbalizării pare inegalabilă, sensuri ale narațiunii pot fi plenar sau parțial evocate și în pictură, film, pantomimă, muzică, fenomene digitale sau multimedia și că semnul lingvistic, departe de a constitui un mod singular de semnificare, este doar un tip de semn, printre multe altele. Ryan se ocupă în acest studiu de rolul diagramelor în analiza unor structuri narative, considerate suporturi vizuale ale naratologiei clasice la Claude LĂvi-Strauss în dispunerea tabelară a temelor mitologice, la Algirdas
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
ca mișcare care-și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și despre verbalizare ca suport privilegiat al narațiunii. Acest demers semnalează faptul că naratologia nu se limitează la analize ale discursului verbal și că verbalizarea nu constituie singurul mod de semnificare, ci este doar un tip de semn printre altele, picturale, cinematografice, pantomimice, muzicale, digitale sau multimedia. Din această perspectivă, diagramele din analiza structurilor narative la Claude LĂvi-Strauss, careul semiotic la Algirdas Julien Greimas sau diagramele arborilor decizionali la Claude Bremond
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
mai este înțeleasă ca o simplă subramură a structuralismului, ca mișcare care și definește programul prin aplicarea modelelor lingvistice și se limitează la analize ale discursului verbal. Favorizează perspectivele în care verbalizarea narativă nu mai constituie un mod singular de semnificare, ci este doar un tip de marcă, urmă sau semn, printre multe altele, cinematografice, pantomimice, digitale, muzicale sau picturale. În contextul acestor notații se pune întrebarea dacă imaginea, care este și nu este un text, adică este înrudită, prin scriitură
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
orice tip de identitate este o identitate socială. Într-o minimă accepțiune, aceasta se referă la "modurile / felurile în care indivizii și colectivitățile se disting în relațiile sociale de alți indivizi și alte colectivități. E un mod de stabilire și semnificare între indivizi / colectivități a relațiilor de simililitudine și diferențiere" (Jenkins, 1996:3). El face distincție între definirea externă și cea internă a identității. Dacă definirea e internă, vorbim mai mult de identitate de grup, iar dacă e externă vorbim mai
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
efectelor (Sfez [1988] 2000: 99), perspectiva pe care o vom folosi va fi cea semiotica. Această abordare teoretică se sprijină pe următoarele trei argumente: a) Semiotica poate fi asociată conceptului de metamorfoza datorită dublei sale valente (Eco [1976] 2003): semiotica semnificării (o teorie a codurilor, văzute că sisteme de semnificare care cuplează unități prezente cu entități absențe) și semiotica comunicării (o teorie a producției de semne, unde interlocutorul joacă un rol important). b) Producția discursiva a obiectului semiotic se obține printr-
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
vom folosi va fi cea semiotica. Această abordare teoretică se sprijină pe următoarele trei argumente: a) Semiotica poate fi asociată conceptului de metamorfoza datorită dublei sale valente (Eco [1976] 2003): semiotica semnificării (o teorie a codurilor, văzute că sisteme de semnificare care cuplează unități prezente cu entități absențe) și semiotica comunicării (o teorie a producției de semne, unde interlocutorul joacă un rol important). b) Producția discursiva a obiectului semiotic se obține printr-o continuă și permanentă interferență între conceptele peirceiene de
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
într-un text, trebuie căutat de asemenea ceea ce se spune, independent de intențiile autorului sau. Semioticianul italian merge mai departe, afirmând faptul că trebuie căutat în text ceea ce autorul spune în raport cu propria-i coerentă contextuala și cu situația sistemelor de semnificare la care se raportează. Trebuie căutat în text de asemenea ceea ce destinatarul găsește în el prin raportarea la propriile-i sisteme de semnificare și/ sau raportat la propriile-i dorințe, pulsiuni sau criterii arbitrare. Orice text este construit din enunțuri
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
trebuie căutat în text ceea ce autorul spune în raport cu propria-i coerentă contextuala și cu situația sistemelor de semnificare la care se raportează. Trebuie căutat în text de asemenea ceea ce destinatarul găsește în el prin raportarea la propriile-i sisteme de semnificare și/ sau raportat la propriile-i dorințe, pulsiuni sau criterii arbitrare. Orice text este construit din enunțuri care devin date empirice a caror funcție, potrivit lui Michel Foucault ([1969] 1999: 107), intersectează un domeniu de structuri și unități posibile și cărora
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a vorbi (și trăi) autentic, câtă vreme literatura, incapabilă de a mai atribui existenței un sens, se mulțumește să-i prescrie doar niște reguli. Poetica romanului lovinescian se bazează, după convingerea Ligiei Tudurachi, pe exploatarea posibilităților de expresie și de semnificare ale clișeului, clișeu care nu e doar o prezență ubicuă în spațiul narativ, ci se constituie și ca sursă genetică a romanului însuși 233. De aceea, în marea lor majoritate, personajele lovinesciene nu ating treapta afirmării de sine, preluând "cuvântul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
inconștientul, posibilitățile de surprindere a lumii. Românii publică mai întâi în ziare, în limba maternă, exersând românismul în afara țării. Fiecare individ își construiește universul cunoașterii cu ajutorul unor experiențe transmise prin limbaj, iar limbile naturale sunt "sisteme istorice de simbolizare (de semnificare), reunind ca trăsături caracteristice istoricitatea și totodată capacitatea simbolică alături de cea sistematică"160. Fiecare scriitor se poate regăsi într-o altă limbă, întâmplător sau voit. Vocația poetică are limite lingvistice ce pot fi depășite. În exil, scriitorii trebuie să se
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în ce alt fel ar putea. Augustin: Este așadar greșit ce ai spus adineauri că, atunci cînd se caută ce înseamnă chiar a învăța, lucrul se poate arăta fără semne - de vreme ce vedem că nici aceasta nu se poate face fără semnificare, chiar dacă ai recunoscut că una este a semnifica, alta a învăța. Iar dacă sînt deosebite - cum este vădit - și faptul de a învăța nu poate fi arătat decît prin celălalt, reiese că în nici un fel nu se arată prin sine
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
creează propriul referent imaginat, în raport mimetic sau nonmimetic cu lumea fizică, cu universul uman; - literalitatea - caracteristică indusă prin funcția predominant poetică a comunicării artistice, prin finalitățile estetice - constă în degrevarea limbajului de scopurile pragmatice și constituirea nivelurilor multiple de semnificare; se manifestă ca reunire a nivelului expresiei cu cel al semnificațiilor, generând un sistem de semne complex. Textele nonliterare se caracterizează prin referentul real, prin dominanta logică, rațională, prin limbaj preponderent denotativ, prin expresie obiectiv impersonală (texte științifice sau oficial
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
vocabularului, toate variantele spațiotemporale sau socioprofesionale (arhaisme, regionalisme, argou, jargon, neologisme etc.), selectând mai ales termeni polisemantici care creează ambiguitatea, dezvoltând sensuri conotative; - nivelul morfosintactic se constituie ca un „spațiu intern al limbajului“ (Gérard Genette, Figuri) cu mare putere de semnificare a textului liric, în primul rând. Frecvența anumitor părți de vorbire este variabilă, determinată de rațiuni artistice diverse. Sintaxa poetică reliefează cuvintelecheie prin structuri topice neobișnuite în limbajul comun, prin inversiuni, inserții sau dislocări, prin elipse ori „împletiri“ inedite de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
scriitor (chiar și în cazul scriiturii „de grad zero“, cum numește Roland Barthes sti lul neutru/nonstilul). Figurile de stil sunt cele mai importante mijloace de expresie, dar finalitățile estetice sunt realizate și prin procedee artistice de construcție și de semnificare, prin elemente ale viziunii artistice. 5. REGISTRELE STILISTICE Pentru ași adecva mesajul la circumstanțele variate ale comunicării, vorbitorii unei limbi dispun de mai multe registre stilistice. Acestea sunt subcoduri lingvistice selectate conștient sau spontan în interiorul unei comunități, în scopul adecvării
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
PREVĂZUTE ÎN PROGRAMA DE EXAMEN 1. OPERA LITERARĂ Opera literară este o categorie specifică literaturii (populare sau culte), este o creație artistică prin care se instituie un univers ficțional. Ea este organizată ca structură textuală complexă, cu straturi multiple de semnificare. Sintagma opera literară denumește și totalitatea creațiilor artistice ale unui scriitor. Caracteristicile operei literare Funcția definitorie a textului literar este funcția poetică/funcția stilistică. Aceasta conferă textului atributul literalității, constând în capacitatea limbajului artistic de a sem nifica altceva decât
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de simboluri/motive/metafore pe care se structurează viziunea artistică (ex.: simbolurile și motivele thanatice în Plumb de G. Bacovia sugerează tema eșecului existențial/tema morții). Motivul literar este o componentă a imaginarului artistic, un element de structurare și de semnificare a textului literar, prin care se concretizează tema operei. Motivul este o structurală minimală a discursului artistic și poate reprezenta: - elemente ale naturii: izvorul, lacul, marea, codrul, muntele, luna, soarele, steaua, ploaia, zăpada, floarea, copacul etc./elemente primordiale: apa, focul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
exprimă ideea că valorile familiei (liniștea colibei tale) sunt mai presus decât valorile materiale, în timp ce cugetarea finală face trimitere la conceptul de predestinare. Mesajul artistic are în vedere cea mai profundă semnificație a operei literare, ideeaforță care unifică palierele de semnificare ale textului, sintetizând temele, motivele, simbolurile centrale, „punctele cardinale“ ale viziunii artistice. Uneori, mesajul este susținut prin multiple elemente structurante: tipar compozițional, temă, laitmotiv, rețea de imagini emblematice, aspectualizarea unor nuclee narative, câmpuri semantice etc. De exemplu, mesajul piesei lui
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
simbolism original). Prima dramă de idei a lui Camil Petrescu fixează încă din titlu simbolul central, Jocul ielelor, figurând ideile absolute ce îl prind pe Gelu Ruscanu în vârtejul lor halucinant, distructiv. Odată impus, simbolul schimbă perspectiva de interpretare/de semnificare a întregului context stilistic. Fiindcă modifică valoarea logică a contextului, el este considerat o figură de gândire (metalogism). 2.5. Compoziție și structură Reprezentând un mod de organizare internă a textului literar, compoziția (fr. compo sition, „asamblare a părților unui
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]