5,850 matches
-
care nu vrea să rămână la locul repartiției, gata de ducă sau abandon, și jurnalul profesoarei de franceză Viorica Vrabie, implicată în transformarea mentalităților învechite. Între ei se înfiripă o poveste de dragoste, iar romanul interesează mai mult prin diagrama sentimentală a acestei apropieri. În 1966, narațiunea a putut cuceri prin intimismul temei iubirii, care se substituia temelor oficiale, impuse de propagandă. Dar și aici e una anunțată de investigația socială: condiția intelectualului la țară. Prozatorul nu se conformează însă schemelor
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
aceea ireal. Pe când Despre dragoste face mult mai mult, fiindcă amestecă tandrețea, gingășia și grația cu cele mai cotidiene situații cu putință. Nu-ți dă pe tavă niște personaje ciuntite și neplauzibile, cărora le stă capul doar la viața lor sentimentală. Ci te educă să descoperi frumusețea "din mers", să te uiți mai atent în jur pentru că poți fi surprins chiar și de un act banal, cum ar fi vopsirea unei biblioteci cot la cot cu o cunoștință. Și mai cred
B-Est, cât de bine se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11752_a_13077]
-
sînt personajele lui H.Bonciu: copii trecuți din "copt", care știu (și regretă...) totul, deși n-au apucat să trăiască mai nimic, părelnic rubiconzi și sangvinici, de fapt deșirați și subțiri ca nălucile. O mahala de multe feluri, Ersatz urban, sentimental, de (peri)ferie vieneză, de București din Mitteleuropa trăiește în gesturile lor largi și moi, de fanți obosiți, cu daraveri și boccele. E lumea chiriașilor clorotici, sub stratul de pudră, visînd la proprietărese încă "bine", la amoruri aseptice și mecanice
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
Nicolae Magnificul", Lucian Vasiliu ilustrează o retragere, un reflux intimizant. D-sa trece pe portativul avangardist poezia delicată a lucrurilor, ŕ la Petre Stoica. Rezultă un melanj de insolențe și timidități, de avînturi și căderi în sine, conturînd fizionomia unui sentimental și introspectiv ce-a apucat, în mod imprevizibil, pe calea hazardului: "stam pe o bancă în parc miram lumea dansam puțin cu cîte o femeie/ întrețineam public noțiunea de primăvară mă lăsam mirosit/ scriam despre tine cu creta poeme pe
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
indispensabil în interpretarea unor scriitori, ca E.A.Poe, unde spațiul este ambiguu, ne facilitează o mai clară înțelegere a unor genuri (specii) sau etape. De pildă, ,epopeea medievală, romanul cavaleresc sau literatura de călătorie lucrează cu mari spații deschise. Drama sentimentală burgheză și romanul secolului XVIII descoperă spațiul domestic." Autorul stabilește tipuri și subtipuri ale spațiului, remarcă numeroasele sale semnificații și marea lor diversitate de forme, diferențialele acestuia, cum le numește. Valeriu Cristea a citit cărțile unei imense biblioteci, notând impresii
Informații false și false informații by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12868_a_14193]
-
cartea Dv. rămânând mereu la loc de cinste în primul rând pentru valoarea să incontestabila, ca mărturie sinceră și spontană confesiune emoționantă și în același timp călăuza pentru alți și alți nou veniți, si, în al doilea rând, pentru valoarea sentimentală, fiind, cum am spus, una dintre primele cărți pe care le-am adus cu noi în Canada. Buclă destinului, care a început să se traseze acum mai bine de zece ani, cănd soțul meu a pus această carte în valiză
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
convorbirile personale interurbane erau stabilite prin telegrame prealabile. Reacția mea neîntîrziată a fost cea de reporter. M-am hotărît să mă duc la Sucre să scriu despre cele întîmplate, dar la ziar mi-au interpretat decizia ca fiind un impuls sentimental. Și astăzi înțeleg acest lucru, căci încă de pe atunci noi, columbienii, ne omoram unii pe alții pentru orice motiv, iar uneori le născoceam ca să ne omorîm, însă crimele pasionale erau rezervate ca ceva de lux pentru cei bogați de la orașe
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
țara tuturor posibilităților ucigași plătiți. Ca toate personajele lui Dumitru Radu Popa, ei trăiesc în două lumi paralele. Pe de o parte, în relațiile dintre ei se păstrează ceva din naturalețea și umanul relațiilor de acasă, cu mici alunecări în sentimental, pe de altă parte însă ei se adaptează la noua lor situație, devenind ucigașii cinici, profesioniști, așa cum apar ei în filmele americane. Nu lipsesc nici descinderile în lumea psihiatrilor americani (mulți dintre ei de origine europeană și chiar est-europeană), laitmotiv
Proza de laborator by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12999_a_14324]
-
vastă cultură literară...”. Partea cea mai vie, însă, din carte o reprezintă fragmentele de jurnal, cele autobiografice și scrisorile lui Emil Cioran. Stîngăcia se pierde pe măsură ce amintirile copilăriei sale curg și cu toată autocenzura, nu-și poate opri o tresărire sentimentală cînd vorbește, cu tot vechiul tipic al evocărilor familiale, de originea, formarea și viața mamei sale. Extraordinară este și descrierea vechii Constanțe și a atmosferei de la întîlnirile în familie. Unică savoare în a cărei căutare pleacă de fapt în acest
Potestas clavium by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/13083_a_14408]
-
un decor pustiu, eu zac mototolită în cel mai jalnic colț,// aștept să se deschidă ușa, cu fascicolul orbitor de lumină și vocea mult așteptată să spună: e timpul, hai!” (Povestiri despre nimic). Repoetizarea se petrece pe muchia dintre obiectivitatea sentimentală a realului și subiectivitatea estetică a irealului care n-ar putea lipsi din nici un text cu semnificație literară. Izgonirea unor clișee poetice nu înseamnă izgonirea poeziei. E doar o reechilibrare a limbajului poetic care, tentat de-o progresivă derealizare, s-
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
o viață de neîncetata luptă, aventură istorică, suferință, Încântare poetică, monahism vijelios și creație literară neistovita. Bartolomeu Își Îndeplinește misiunea de arhiepiscop cu elanul și dibăcia fermă a unui conducător de oaste. În politica Bisericii poetul acesta nu este un sentimental, nici măcar un amator de diplomație. Spiritul luptător prevalează asupra Înmlădierilor sensibilității. O conduită nespecific româneasca a acestui mare și fervent român” (Întrezăriri - Itinerarii Istorice și Metaistorice, vol. I, București, 2010, p. 253). L-am mai vizitat o dată pe Bartolomeu Anania
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
așa, dintr-odată, când viscolul nămețește În pagina amintirii degerătura de foc a clepsidrei? Cum și de ce În acest anotimp al pierzaniei se ofilesc În camera de chihlimbar florile mele strânse de cu vară, de cu toamnă, În acest ierbar sentimental, inventat pe furiș? Cum și de ce dimineți de opal Îmi adună În pumni sufletul rătăcit de uimire? Plop am sa fiu Într-o altă viață. Cu sorcova voi veni la ușa ta, iubire ultimă, și-n crivățul inimii ghinda statorniciei
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
nu le permite să fie și altceva decât băieți simpatici, mucaliți, haioși). Din însuși faptul că rigida mască nu le îngăduie și alte roluri. De unde, bovarismul dramei la comicii prin excelență. Un Nenea Iancu, de exemplu, ce se dă drept "sentimental", - în nu mai știu ce situațiune. Or, după D'ale carnavalului, să zicem, Năpasta e de-a dreptul o "năpastă". Nu prea te ia nimeni în serios când nu mai ești ce-ai fost: un neserios. Seriozitatea unui comic constă
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
obsesive. În micul roman de debut, Singuri, 1968, autorul introduce, în condițiile obișnuite ale defazării literaturii române, de clivaj sporit și datorită noii societăți orientate antioccidental, o poetică a romanului existențialist, bizar, absurd, enigmatic și patetic, în universul minor și sentimental al prozei provinciale, cu puternice urme rurale, regionale, ardelenești. O umanitate de o semnificativă insignifianță și de o anumită distincție, în lipsa ei de anvergură și omogenitate, alcătuită din mărunți meseriași, comercianți sau intelectuali bovarici, are ca particularitate generică neputința de
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
nefinalizate au pretexte culturale. Totul se desfășoară într-un lanț al slăbiciunilor tragice. Fostul universitar și politician burghez Herescu, în timp ce este căutat de profesorul Nicu Dauer, nu poate da, în București, de urma culturnicului comunist Mierlă. Ei ratează profesional și sentimental. Sfârșesc prin autodizolvarea conștiinței în manie individualistă și nebunie clinică, pentru că bovarismele lor au alte temeiuri ale gândirii, sleindu-le personalitatea, decât utopia întemeiată în realitate. Disoluția vieții devine în cazul lor disoluția gândirii și a ideilor mortificatoare. Victimele n-
Proza lui Aurel Dragoș Munteanu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/9724_a_11049]
-
lipsește atunci Vanessa Ligata? E un secret savant. Altul este legat de venirea prințului Șerban Pangratty în Vladia. În mod curent se credea că vizitele sale se datorează dragostei pentru K. F. Ar fi fost un secret banal, de ordin sentimental, la îndemâna tuturor. S-ar părea însă că el suferă de morbul lui Lampers, care riscă să-i înțepenească degetele, ceea ce ar fi dezastruos pentru un aviator. El vine vara în Vladia pentru că atunci racii sunt cei mai gustoși, un remediu
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
nici un pătimaș.” Iubirea ? “Este singură sursă care ne definește. Nu trebuie redusă doar la instinct. Oamenii trebuie să și exerseze iubirea, nu să o mimeze. Trebuie să-ți cunoști propriile limite că și pe ale celorlați.” Și dă, este un sentimental. La lumea de astăzi, îl fascinează, dar și îl nemulțumește, în aceeași măsură, “grabă” cu care coboară: “Mă tulbură cât de repede se decide de toate achizițiile de civilizație și cultură de dragul economicului, eficientului, neștiind că eficiența pe moment înseamnă
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
povestea lui", îmi spune doamna, îngrjind meticulos un pandantiv de un albastru electrizant, decorat cu elemente florale. Acela e pandantivul unei domnișoare, primit cadou din moși-strămoși, cum s-ar spune, tocmai de la străbunica ei. „Sunt unele obiecte cu o valoare sentimentală impresionantă, să știți. Iar oamenii țin la ele ca la niște ființe dragi". Strălucirea enigmatică a pandantivului îmi fură privirea. „Cele mecanice, în special, au o rezonanță și un farmec aparte". Ca și cum timpul a uitat să mai lase riduri în
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
ca relația cu liturghia să fie controversată, personalitățile muzicale cele mai celebre creând mari tensiuni, cum ar fi Hector Berlioz cu Grande Messe des Morts (1837) și Te Deum (1849, pentru 1000 de executanți). Un alt caracter puternic, îndreptat spre sentimental și misticism a fost Charles Gounod (1818-1893), a cărui muzică religioasă se adaptează unui misticism modern, dar în același timp teatral, operistic: Recviem, Te Deum, două Misse scurte, Imn, cantatele Redemption (1882) și Mors et Vita (1885). Dezinteresul pentru muzica
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
clare, binecunoscute de presă: veșnicul politician abil și corupt, interlopul descurcăreț, care se vrea respectat, deși e capabil de orice, medicul imoral, aventurierul internațional, cocota cu aspirații de vedetă tv, toate devenind personaje de televiziune. - Sunteți un romantic sau un sentimental, domnule Nicolaescu? - Sunt și romantic, și sentimental. Dar măsurat. Atât cât e nevoie. În filmele mele obișnuiesc să amestec duritatea și acțiunea cu sentimentalul și romanticul. Poate că de asta mă și iubește publicul. Filmul meu despre comisarul Moldovan la
“Urmaşii mei rămân doar filmele făcute” [Corola-blog/BlogPost/93868_a_95160]
-
și corupt, interlopul descurcăreț, care se vrea respectat, deși e capabil de orice, medicul imoral, aventurierul internațional, cocota cu aspirații de vedetă tv, toate devenind personaje de televiziune. - Sunteți un romantic sau un sentimental, domnule Nicolaescu? - Sunt și romantic, și sentimental. Dar măsurat. Atât cât e nevoie. În filmele mele obișnuiesc să amestec duritatea și acțiunea cu sentimentalul și romanticul. Poate că de asta mă și iubește publicul. Filmul meu despre comisarul Moldovan la bătrânețe, este chiar romantic... - Ce vă atrage
“Urmaşii mei rămân doar filmele făcute” [Corola-blog/BlogPost/93868_a_95160]
-
cocota cu aspirații de vedetă tv, toate devenind personaje de televiziune. - Sunteți un romantic sau un sentimental, domnule Nicolaescu? - Sunt și romantic, și sentimental. Dar măsurat. Atât cât e nevoie. În filmele mele obișnuiesc să amestec duritatea și acțiunea cu sentimentalul și romanticul. Poate că de asta mă și iubește publicul. Filmul meu despre comisarul Moldovan la bătrânețe, este chiar romantic... - Ce vă atrage la o femeie? - Frumusețea, în primul rând. Așa mi-am ales și actrițele pentru filmele mele. Apoi
“Urmaşii mei rămân doar filmele făcute” [Corola-blog/BlogPost/93868_a_95160]
-
vîrstei mature este "aerul de provizorat" la care "țineam ș...ț așa cum țineam la corpul meu, cu familiaritate, cu repulsie, cu obișnuință". Roman despre formarea (și, pînă la un punct, într-o replică subtil asumată la modelul flaubertian, despre educația sentimentală a) unei femei unic, în această privință, în literatura română, umbrit (pe nedrept) de concurența pe care i-o face Dimineață pierdută, capodopera scrisă de Gabriela Adameșteanu, Drumul egal al fiecărei zile este o carte care, atît prin calitatea artistică
Un roman fără vîrstă by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Imaginative/11978_a_13303]
-
însumi. Un singur om, ea, mă poate apăra de mine însumi). Să fiu salvat? Ce merită să fie salvat în mine? Chemările, febrele, frămîntările astea, mă justifică oare?... De fapt, îmi dau seama, pun toate lucrurile astea, greșit, pe planul sentimentalului. Afectivitatea asta e planul care cade. Are să domine lumea, o ordine intelectuală, de știință și luciditate. Eu n-o ajung. Cad, împreună cu lumea veche, afectivă și religioasă. Lumea de mîine e de metal mai tare. 13 Iunie. Sunt patru zile
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
un cronicar de neprețuit. De o longevitate aproape egală cu veacul abia încheiat, Alexandru Baciu s-a identificat până la autodistrugere, de-a lungul a trei decenii, cu instituția numită Secolul 20. Aparținea unei lumi în extincție: a fair-play-ului, gentileții, a sentimentalului prevalând asupra pragmaticului: o lume guvernată de un cod al onoarei a cărui cheie de boltă, împărtășită cu insistență tinerilor ce pășeau pragul redacției, era "dialogul cu tine însuți". Se mândrea că fusese studentul lui Iorga și că-și luase
Cu bine, Domnule Baciu! by Alina Le () [Corola-journal/Imaginative/12162_a_13487]