840 matches
-
subaltern, vei ști să fii bărbat, înfruntîndu-mă... Poate că nici n-o să-ți pese, ori poate că vei spune secretarei să nu mă primească. Sau, de ce nu?!, vei fi mirat: Cum, pleci?! Cînd noi te iubim, ești scriitorul nostru..." La separator, încep eu brusc, în tăcerea generală, s-a făcut doar montajul interior. Mai sînt de făcut legăturile electrice cu dispecerul central de la Secția utilități și de executat montajul exterior. Și cine trebuia să le facă?! intervine prompt Brîndușa. Cine ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
că pot cîștiga jocul. Ea știe mai bine decît mine că am soluția pornirii, dar nu vreau s-o dau. Așa să fie?! Zece-douăsprezece ore de funcționare în ritm normal cu gazele existente în rezervoare... Ce pot face eu la separator în orele astea?! E drept, am tresărit cînd am auzit cîte gaze mai sînt în rezervor, dar ce pot face eu?! Totuși, m-a străfulgerat un gînd: că aș putea forța lucrurile... Dar cum?! îmi trebuie soluția practică... Privirea mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
pe care am s-o transfer în rezervoarele proprii ale separatorului, voi simula: le voi amesteca, iar amestecul, aproximativ cu cel al aerului, dar format numai din componenții de care am nevoie oxigen, hidrogen și azot -, va fi băgat în separator și purificat. Astfel purificate gazele, vor fi trimise în rezervoarele separatorului, de unde vor fi luate iar și amestecate. În momentul cînd montajul exterior e gata, cînd voi avea și legătura cu gurile de aspirație a aerului de pe deal, din afara combinatului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
purificate gazele, vor fi trimise în rezervoarele separatorului, de unde vor fi luate iar și amestecate. În momentul cînd montajul exterior e gata, cînd voi avea și legătura cu gurile de aspirație a aerului de pe deal, din afara combinatului, creez suprapresiune în separator, arunc în atmosferă restul amestecului de gaze, închid ventilul spre rezervorul care a servit drept vas de amestec și deschid alimentarea cu aer. În primele minute voi avea o erupție a fazelor din separator pe conducta de alimentare cu aer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
deal, din afara combinatului, creez suprapresiune în separator, arunc în atmosferă restul amestecului de gaze, închid ventilul spre rezervorul care a servit drept vas de amestec și deschid alimentarea cu aer. În primele minute voi avea o erupție a fazelor din separator pe conducta de alimentare cu aer, pînă la echilibrarea presiunilor. După echilibrarea presiunilor, voi intra în flux continuu de purificare. Voi deschide ventilele spre rezervoarele combinatului și voi începe să trimit gaze purificate în ele. Cînd se termină legăturile cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
dominînd cu vocea sa atmosfera, propun ca tovarășul Vlădeanu să înceapă imediat pornirea separatorului. Mie mi-e clar tot ce a spus și am încredere în modul ăsta de lucru. Poate porni pe răspunderea mea! Paralel, pentru cazul că la separator s-ar ivi vreun neajuns, vom continua repararea turnurilor de purificare. De acord? Toți cei prezenți răspund printr-un da mai tare sau mai încet. Tovarășe Vlădeanu, mi se adresează directorul, spuneți cum vedeți organizarea muncii și de ce anume aveți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
mulțumesc, iau tabelul cu coeficienții, îmi arunc privirea peste el, apoi trag telefonul mai pe marginea biroului și formez numărul secretarei. Sărut mîinile! Sînt Vlădeanu, spun cînd aud vocea secretarei. Din cele trei exemplare ale dosarului cu documentația tehnică de la separator, dați unul tovarășului Vlad, unul tovarășului Dinu Zaharia, iar pe al treilea dați-l unui muncitor să-l aducă la intrarea în pavilionul administrativ. Am nevoie de el. Secretara îmi răspunde că a dat cele două exemplare lui Vlad și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
lui Dinu și mă asigură că îmi va trimite pe cel de al treilea exemplar. Tov Vlădeanu, îmi spune ea, a telefonat acum cîteva minute o doamnă din oraș, a spus că-i ceva urgent. I-am dat numărul de la separator, să telefoneze acolo. Foarte bine, mulțumesc! Mă îndrept spre ușă. Lidia, întorc eu capul din mers, află că-mi place cum arăți. Aproape că nu-mi vine să cred că eu am putut să am o idee așa bună. Dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
gol, ca într-o prăpastie. Stă așa și se gîndește aiurea. Te rog, îi spun eu, arătînd spre mîna ei cu care ține ușa, vreo mie cinci sute de salariați stau încă în combinat pentru că eu n-am ajuns la separator... Mergeți dumneavoastră, doamnă, și meditați în altă parte, într-un loc în care se poate cugeta în voie. De ce așa, Mihai? murmură Tamara, adunîndu-și privirea asupra mea. De ce să ne despărțim așa?!... De ce altfel și nu așa, Tamara?! o întreb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
muncă, să poată fi găsiți imediat dacă sînt căutați? Bine, lasă, știu, îi răspund. Am nevoie de tine, Petre... Atențiune, se aude brusc în difuzor, întrerupîndu-se programul transmis de la stația de radioficare a combinatului, tovarășul inginer Ștefănescu este așteptat la separator. Anunțul se mai repetă de cîteva ori, apoi difuzorul își reia programul postului de radio. Petre, îi spun eu lui Graur, trebuie să pornesc separatorul. Tu ai lucrat tot timpul cu chestii de termodinamică; vreau să mă ajuți să calculez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
arată el spre documentație. Cred că a cheltuit cîteva sute de mii numai pe sistemele electronice de siguranță... Domnul Luchian, care încă nu a terminat de verificat calculele, face semn să păstrăm liniște. Eu iau telefonul și formez numărul de la separator. Îmi răspunde Vlad. Vlad, îl întreb, au început mecanicii montajul? Da, îmi răspunde Vlad. Spune-mi, ce treabă ai cu macaraua? Scoți plafonul. E format din cinci grinzi de beton armat, acoperite cu carton gudronat. Pui cîțiva mecanici să tragă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
-i pe ceilalți din rîs, dacă scăpăm autobuzele, stăm mult și bine în stație; am de luat copiii de la grădiniță, de la creșă... Un moment! zice domnul Luchian, oprindu-ne pe toți lîngă ușă. Eu mă duc cu dom' Mihai la separator. Cine mai merge? Ce să facem?! se miră Graur. Dacă treaba se-ntinde, îl putem schimba pe dom' Mihai, ori pe Vlad, spune Luchian. Cum să-i înlocuiești?! se miră Graur. Nici n-ai văzut tabloul de comandă, nu știi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
grabă, le spun. Lucrați cît vreți de încet. Îi salut și mă îndrept spre Dinu Zaharia, care discută cu inginerul mecanic al secției montajul unor conducte de legătură. Salut! Aveți ceva neclar? îi întreb. Nu, răspunde Dinu. Du-te la separator, ești așteptat. Aici o să terminăm repede. Cînd terminăm, o să te anunțăm. La tunelul de alimentare cu aer o să fie mai mult de lucru. Deja am băgat o parte din mecanici să lucreze acolo, îmi arată inginerul mecanic spre una din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ne ajute, sau au venit să vadă? întreabă el, uitîndu-se spre cei trei care mă însoțesc. Rămînem dacă-i nevoie, răspunde Lupu. Unde-s mai mulți ochi, scade posibilitatea de-a greși, spune Dinu. Am să vin mai tîrziu pe la separator, hotărăște Luchian, făcîndu-mi semn că rămîne și el. Bine, mulțumesc! le zic și plec. Pe aleea dinspre separator mă întîlnesc cu directorul general, însoțit de vreo cinci-șase ingineri, grăbindu-se spre platforma rezervoarelor. Cum merge la rezervoare, tovarășe Vlădeanu? mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
-i nevoie, răspunde Lupu. Unde-s mai mulți ochi, scade posibilitatea de-a greși, spune Dinu. Am să vin mai tîrziu pe la separator, hotărăște Luchian, făcîndu-mi semn că rămîne și el. Bine, mulțumesc! le zic și plec. Pe aleea dinspre separator mă întîlnesc cu directorul general, însoțit de vreo cinci-șase ingineri, grăbindu-se spre platforma rezervoarelor. Cum merge la rezervoare, tovarășe Vlădeanu? mă întreabă directorul. Bine. Dacă mai e nevoie de forțe, să-mi spui. Nu, că unde-s prea mulți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
am amintit că, după ce a studiat documentația, Vlad mi-a spus: "vezi să pornești pe zi cu soare", dar am crezut că-i vreuna din glumele lui. Așa-i, zic, presiunea aerului n-o să învingă, la momentul trecerii, contrapresiunea din separator... Pierdem toate gazele cu care-am lucrat pînă atunci... Ai vreo propunere? Da, zice Vlad, așezîndu-se în scaun. Sînt două soluții: ori scoatem barometrul din funcțiune, ca aerul să treacă direct, dar atunci va intra apă prea multă în separator
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
separator... Pierdem toate gazele cu care-am lucrat pînă atunci... Ai vreo propunere? Da, zice Vlad, așezîndu-se în scaun. Sînt două soluții: ori scoatem barometrul din funcțiune, ca aerul să treacă direct, dar atunci va intra apă prea multă în separator și dăm totul peste cap; ori mergem la cacealma: ascultă-mă, am o poftă nebună să-l păcălesc pe Dumnezeu! șuieră Vlad printre dinți. Lucrăm așa cum ai propus tu pînă la trecerea pe aer. Cînd ajungem acolo, trimitem gazele în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
dar cu aspirine. Comenzile sună sec, monosilabic. După ce terminăm de umplut rezervorul cu cantitatea de hidrogen calculată în birou la Graur, ne dăm seama că am transpirat amîndoi de teama vreunei suduri greșite, ori necurățate. Și-acum, să intrăm pe separator, spun eu după cîteva clipe în care ne-am tras răsuflarea, așteptînd să ne treacă senzația de transpirație. Doi-doi-zero deschis! Te mai doare spatele? mă întreabă Vlad, arătînd cu privirea spre marginea pupitrului, de care m-a lovit. Azot în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
spatelui, cred că fac gripă, îi răspund. Ți se pare. Așa am pățit și eu cînd am pornit Sinteza. Tensiune în filtre? Zece mii. Și la mine tot zece mii. Încep amestecarea. Vlad dă comenzile pentru amestecarea gazelor și introducerea lor în separator. Eu le preiau purificate de separator și le bag înapoi în rezervor, imediat după ce Vlad a trimis în amestecător o nouă cantitate de gaze. Să meargă așa și cu aer!... exclamă Vlad după cîteva cicluri încheiate, arătînd spre cadranele indicatoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
răspund. Ți se pare. Așa am pățit și eu cînd am pornit Sinteza. Tensiune în filtre? Zece mii. Și la mine tot zece mii. Încep amestecarea. Vlad dă comenzile pentru amestecarea gazelor și introducerea lor în separator. Eu le preiau purificate de separator și le bag înapoi în rezervor, imediat după ce Vlad a trimis în amestecător o nouă cantitate de gaze. Să meargă așa și cu aer!... exclamă Vlad după cîteva cicluri încheiate, arătînd spre cadranele indicatoare. O să meargă, mormăi eu. Mi s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Graur, deși nu cred -, dar nu putem să-l ascultăm, așa că lovesc brusc clapa de închidere, lăsîndu-l să cîrîie înfundat. Cînd terminăm comenzile de pilotare a unui ciclu, deschid interfonul. Sînt Graur, aud în interfon. Mihai, spune-mi relația de la separator dintre tensiunea în filtrare și cîmpul electromagnetic. Ce te-a apucat, Petre?! mă mir eu. Nu ești la film? Ei, film... Am văzut vremea asta umedă și mi-am dat seama că, dacă-ți intră uscătoarele de rezervă în circuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
mai sînt vîrtejuri. Vlad își lasă capul pe spate, privește îndelung cerul, apoi oftează, cu gîndul departe: Vîrtejuri... Hm!... Stop hidrogen! Presiune de lucru. Doi-doi-doi deschis. Debit minim de oxigen. Deschide ventilul mai tare că nu crește deloc presiunea. Start separator! Ce speri să cîștigi la cacealma? Să dau ceasul înapoi. Fii atent la tensiune: are fluctuații; parcă văd că ne trăsnește un scurtcircuit. Te-o fi auzit Cel-de-Sus și ne trage el nouă o cacealma... Să intrăm pe stabilizatoare: start
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
amintirea unui vers din Omar Khayyam. Încă două-trei comenzi și intrăm pe aer... Dacă reușesc, înseamnă că am băut din cupă, acea cupă umplută dar niciodată plină ochi! de zîmbetul senin al multor femei blestemul meu cel bun... Presiunea în separator crește continuu. Pun degetul pe butonul de deschidere a supapei prin care voi arunca azotul în atmosferă. Tensiunea în filtre s-a stabilizat la valoarea dictată de Graur. Vlad schițează un zîmbet, semn că a scăpat de trăsnet. Aer! anunță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
serviciu. N-ați plecat? Acum. Am trecut să las cheia de la clădire. Tehnicianul ia cheia și-o pune în dulap, agățînd-o într-un cui liber, sub care scrie cu pixul: SEPARATOR. "Aici se încheie munca mea și a celorlalți la separator", mă înfior eu, fericit că s-a isprăvit cu bine. Îl salut pe tehnician, mai arunc o privire spre parametrii de pe tabloul de comandă, apoi mă îndrept către ieșire. Afară, simt miros greu, de la Secția Reziduuri, pe lîngă care am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
generației noastre se vor ridica niște... Îmi las bărbia în piept și-mi înăbuș un căscat, acoperindu-mi gura cu mîna în care țin mănușile. Aici, la combinat, ce faci? mă întreabă Fulvia. Pînă azi, m-am ocupat de un separator, spun, căscînd din nou. Scuză-mă! Sînt tare obosit... "Separator"?! se miră Fulvia. Ia stai: care-i numele tău? Vlădeanu. Fulvia începe să rîdă: Ca să vezi! Cu tine m-am certat azi, deci... Pentru separatorul tău trebuie să mă scol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]