242 matches
-
și sintaxă (deplasarea verbului). În continuare, prezentăm pe scurt rezultatele din Schifano (2015a), preluând, de asemenea și o parte din materialul prezentat spre exemplificare pentru alte limbi decât româna; limbile romanice discutate în Schifano (2015a) sunt româna, franceza, italiana (varietatea septentrională), portugheza europeană și spaniola, ilustrând tipologia cu patru termeni a deplasării verbului (înaltă / medie / joasă/ foarte joasă) în limbile romanice propusă de autoare. După cum am anunțat, ne vom ocupa de formele sintetice (ca și Schifano 2015a), urmând ca în §3
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Sergio (confunde) siempre confunde estos poemas. (spaniolă) 'Sergiu confundă mereu aceste poezii' b. Sergio contestabien (*contesta) las preguntas. (spaniolă) 'Sergiu răspunde bine la întrebări' Reprezentarea din (76) rezumă discuția de mai sus: (76) franceză, română probabil(MOOD) > franceză, română, italiană (septentrională) deja(T)>franceză, română, italiană (septentrională), portugheza europeană (ASP înalt) >mereu spaniola (ASPinferior) >bine (vP) În concluzie, distribuția verbului prin raportare la adverbele folosite pentru a determina deplasarea verbului în interiorul domeniului flexionar indică faptul că româna (alături de franceză) este o
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
spaniolă) 'Sergiu confundă mereu aceste poezii' b. Sergio contestabien (*contesta) las preguntas. (spaniolă) 'Sergiu răspunde bine la întrebări' Reprezentarea din (76) rezumă discuția de mai sus: (76) franceză, română probabil(MOOD) > franceză, română, italiană (septentrională) deja(T)>franceză, română, italiană (septentrională), portugheza europeană (ASP înalt) >mereu spaniola (ASPinferior) >bine (vP) În concluzie, distribuția verbului prin raportare la adverbele folosite pentru a determina deplasarea verbului în interiorul domeniului flexionar indică faptul că româna (alături de franceză) este o limbă cu deplasare înaltă a verbului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
noi nu o vom putea auzi. Adesea circulă părerea potrivit căreia categoriile sintactice ar fi avut o anume predominanță în funcție de răspîndirea geografică a culturilor muzicale tradiționale. în virtutea acestei ipoteze, la o evaluare grosso-modo, se manifestă o oarece predilecție a lumilor septentrionale pentru omofonie, o afinitate a populațiilor din zonele temperate pentru polifonie, a celor sudice pentru monofonie și eterofonie. Un lucru e cert: dintre toate cele patru categorii de fenomene sonore fundamentale, cea mai recent cercetată și sistematizată a fost eterofonia
Stringendo by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11592_a_12917]
-
lui Luchian, în grija lui pentru puritatea tonului și pentru strălucirea tusei, se poate găsi o rîma subtilă cu mecanismele intime ale picturii lui Van Gogh. Numai că aici, în lumea carpato-danubiană apăsata de melancolii și ostilă strigatelor destructurante, dramele septentrionale pot fi lesne convertite în aleanul unui fatalism locvace și, de multe ori, de-a dreptul fastuos. La începutul anului 1892, pictorul se intoarce iarăși în țară, de data aceasta întoarcerea fiind prilejuita de pierderea mamei. Cu cei opt mii
Stefan Luchian (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13881_a_15206]
-
lor natal - Maramureșul. Sonoritățile și ritmurile cântecelor și dansurilor acelei zone evocă o ancestralitate preromană, lăsând să se întrevada înrudiri cu manifestări similare de sorginte celtică. Trăsături ce nu puteau trece neobservate într-o țară precum Portugalia, ale cărei provincii septentrionale conservă puternice tradiții celto-iberice. Iza ne-a oferit, și de această dată, adevărate "relicve vii" ale unei spiritualități transmise organic, de la o generație la alta. Nu mai vorbesc de farmecul personal al celor cinci interpreți: Ioan Pop, liderul trupei, poliinstrumentist
Evenimente muzicale românești la Lisabona și Viena by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9171_a_10496]
-
plus Ungaria. Savantul a vorbit despre bazele comune trace și ilire ale popoarelor acestei regiuni, ale căror urme trăiau în moștenirile ulterioare ale grecilor, bulgarilor, sîrbilor, românilor, turcilor și despre caracterul comun al acestor popoare de influență occidentală, orientală și septentrională. Și totuși, la noi, repet, nu se vorbește, acum ca și mai ieri, de balcanism și balcanizare, ci se preferă, în mediile academice, termenul de sud-europenism. Asta, în timp ce în fosta Iugoslavie balcanismul servește pentru susținerea caracterului croat, sîrb, macedonean etc.
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
corect, după părerea mea - caracterul de act cu premeditare pe care Gabriela Melinescu îl insuflă, de la un volum la altul, seriei sale de Jurnale suedeze. Supuse unui proces cel puțin dublu de rafinare, frazele încărcate de poezie ale memorialisticii acesteia septentrionale nu depun, în ciuda unui anumit fundal suprarealist, mărturie asupra vreunor exerciții de spontaneitate. Arareori consecutive, zilele trecute în pagini de Gabriela Melinescu sunt, în mod neîndoielnic, decupaje dintr-un calendar de notații sensibil mai consistent. Ca să nu mai spun că
Frecvențe de emisie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7968_a_9293]
-
Altfel aș fi vrut să fie:/ alb dintr-odată să mă aflu/ aidoma mocanilor culcați în cîmp/ trezindu-se la ziua în cea dinții ninsoare" (Alb). Luminii și căldurii mediteraneene, halou al stării de spirit mitologizante, li se alătură negurile septentrionale, temperaturile scăzute, obturînd nu doar umoarea eclatanta a certitudinii, ci și vederea: "Navală nordului se abătu/ fără durere, cum ceruseși tu:/ în brazi ea coborî că o povară/ dorită și-aș-tep-tată de cu vară,/ tot ce mișcă încetini treptat.// în nevedere
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
primelor camaraderii literare, mai ales după ce, la nici 29 de ani, devine redactor-șef al revistei Steaua. De atunci dăinuie în scrierile sale obsesia turnului gotic și, la fel ca I. D. Sîrbu, va purta nostalgic permanența unui ținut sufletesc septentrional. Începuturile îi stau sub semnul jurnalisticii. ,Vreme de șapte ani - scrie Al. Piru în Poezia românească contemporană - poetul a compus reportaje, mici povestiri, ode". După o îngroșare de voce în unele versificări ocazionale, pentru tînărul aspirant la grația cuvîntului adevărata
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11580_a_12905]
-
astăzi vama prinși în colivii.// Și dacă ieși tîrziu înspre colina/ Armuri și toamnă auzi cum cad/ Tu crede că ții locul unui strigat/ Că mult deajuns îți este acel văd" (Cîntecul acesta). Temperatura este scăzută în sufletul acestui elegiac septentrional: "Fumega iarnă pe spinări de miei" (O vrabie tresare...). Sau:"Iarbă crește că un frig" (Lied). Simțindu-se "osîndit de praf și stele", poetul cîntă increatul, "pădurea ce nu s-a nascut", ori visează o lepădare de teluric, o contopire
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
riscuri. În carantină culturală în care erau ținuți, există totuși, cu aprobări speciale, posibilitatea abonării la reviste literare, cu bani puțini. În mod paradoxal, acum, nu se mai poate: "Acum mulți intelectuali români din Cernăuți, ca și din întregul segment septentrional al provinciei, ar vrea să facă acest pas. Chiar și cu riscul de a cădea în dizgrație. Dar nu pot din alte motive. Abonamentele pentru revistele din străinătate șunt atat de scumpe, incat aflându-le prețul raman blocați. Bieții profesori
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
mai mică din lista invitaților de pînă azi ai venerabilului Tîrg de carte și, totuși, cea care a reușit, inteligent și neofensiv, să repună în drepturi, în vremuri tulburi, arta povestirii și patima lecturii. În curbura acestui arc de cerc septentrional, prezența și intervențiile Hertei Müller la Göteborg au ritmat programul tîrgului, iar seminariile dezbateri, la care autoarea a apărut la scenă deschisă, au fost literalmente luate cu asalt, dar cu o admirabilă stăpînire de sine și disciplină, de către public. Cu
Pe drumul cărții - De la Göteborg la Frankfurt pe Main by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/5173_a_6498]
-
Petean se dedă la atari orori (să remarcăm, nici ele cu totul "sărite din țîțîni", căci e respectat un canon biblic). Mai adesea ochiul său se îndreaptă spre mediul proxim, pe care-l măsoară cu "răceală", cu reticența unei fibre septentrionale. Compensația unei astfel de "răceli" e ironia ce impune o autoritate pe care sentimental refuză a și-o aroga. Iar "cumințenia" conștiinței se contrabalansează prin fantezia grotescă. Avem a face cu un grotesc șugubăț, de sorginte poporană, care, înrudit cu
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
introdus în paginile samaritene de care ne ocupăm este Mihai Niculescu, poet trăitor în Anglia, "om al distilării gîndurilor, dar solar", care "părea un prinț indian, atent unde calcă și spre ce îndreaptă privirile", "un rajah, trăit însă în neguri septentrionale, printre enigmatice dolmene și menhire, care-i transmiseseră rezerva și pacea lor de mormînt" (de remarcat somptuozitatea stilistică acoperind o statură modestă în ordinea recunoașterii publice). Ca și un alt poet pe care l-a cunoscut și subsemnatul, în zona
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
pune în scenă un autor nordic aproape necunoscut pe atunci, Strindberg. Piesa acestuia, Dansul morții, va fi dansul de celebrare a nașterii unui regizor! Gide, Cocteau, Paulhan, Artaud însuși au cuvinte de laudă pentru spectacol. Mediteraneeanul Vilar își găsește în septentrionalul Strindberg primul său aliat. De altfel, el se va întoarce deseori la această dramaturgie nordică de care Parisul nu știa mai nimic și o va explora cu o reală pasiune. Paulhan îi prezice un viitor strălucit „atunci când îți vei găsi
Jean Vilar, o legendă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/4342_a_5667]
-
nord, românfone) cum se numeau? Ce se considerau ei a fi? Mai întâi, trebuie specificat că aceste comunități trăiau repliate asupra lor înseși, închise, într-un colectiv social-familial sui-generis. Vorbitorii se autodenumeau Rumâni, atât la nordul Dunării, chiar în Carpații septentrionali (Rumuni), cât și în sud (Aromâni; în Istria, Rumëri) etc. Câteodată - există și asemenea cazuri! - își însușeau etnonimul generic �străin" Vlah (Meglenoromânii, românofonii din bazinul Dunării, își spun �Vlași"; cf. Vlașca, Pădurea Vlăsiei în Muntenia), iar, în nordul Carpaților, Huțuli
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
nu se simțea unul dintre ei. Așa încât nu numai că el refuză, cum am văzut, să-și expliciteze modelele (prilej de ezitare pentru critici ca Răzvan Voncu și ca mine), dar, mai mult, se ferește, de acolo, din marginalitatea lui septentrională, de orice eventuală adeziune la logica generațiilor. Un deceniu și ceva mai târziu, când va ieși în lume cu Ieudul fără ieșire, Pop va fi nevoit să accepte, cu mai mică sau mai mare plăcere, rolul de „nouăzecist” (pe care
Din noaptea timpului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3088_a_4413]
-
Galiile, aceste regiuni, în mare parte, erau deja scoase de multe decenii de sub puterea romană. Frontiera renană, întradevăr, fusese călcată de barbari încă din 406: vandalii, alanii și alemanii năvăliseră în provinciile romane, ajungând chiar până la Peninsula Iberică și Africa Septentrională, devastând totul în calea lor și făcând astfel începutul perioadei din urmă - și cea mai tristă - a Imperiului de Apus. Roma însăși, jefuită de goți în 410, își pierduse demult rolul de capitală, rol încredințat acum cetății mai bine apărate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
acum în căutare de alimente - au venit și au cumpărat, la marginea de nord și vest a satului Rădiu (Fălciuă, un rest de moșie rămas neexpropiat. Pe acest teren, în suprafață de cca. 200 hectare, și au întemeiat la marginea septentrională a vechiului sat Rădiu, o mică mahala - mahalaua bucovineni. Aici șiau construit gospodării după chipul și asemănarea celor pe care le avuseseră în satele lor de munte: case și grajduri cu pereții de bârne și cu acoperișul în două ape
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Carol al XII-lea, reprezintă fundamentul filosofic al iluminismului pentru construirea Europei de Est (Almaș, Banciu, 1994, 26-34). Dacă până în secolul al XVIII-lea Europa era privită de la Sud spre Nord, umaniștii italieni având un sentiment de condescendență față de popoarele septentrionale, Voltaire a deschis o nouă perspectivă geografică despre Europa, ea fiind privită de la Est spre Vest. Ca lider incontestabil al iluminismului, Voltaire concepe Europa de Est ca aflându-se pe scara progresului, într-un proces de trezire de la barbarie spre civilizație. El
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
cred Într-o Întâlnire printre ruinele de la Montségur, dar secta nu-i moartă, există o Întreagă geografie a catarismului ocult din care iau naștere până și Dante, Stilnoviștii, secta Adepților lui Amor. A cincea Întâlnire e pe undeva prin Italia septentrională sau În Franța meridională.” „Și ultima Întâlnire?” „Păi care-i cea mai străveche, cea mai sacră, cea mai stabilă dintre pietrele celtice, sanctuarul divinităților solare, observatorul privilegiat din care ajunși la finele planului, descendenții templierilor din Provins pot să confrunte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
magnații calvini din Transilvania, acum autonomă, au ridicat de multe ori armele ca să pună ei mîna pe acele teritorii, ca pretinși urmași legitimi ai marelui Regat Ungar. Pe acest fundal, s-a detașat figura unui nobil provenit Însă din Panonia septentrională, Imre Thököly, cu cetele sale de „curuți“. Termenul, cu Înțelesul de „cruciat“ din care și provine, desemna un luptător nu pentru eliberarea Sfîntului Mormînt, ci cu țelul reinstituirii “regatului autentic, nobiliar, etern, sacru etc.“ al adevăratei Ungarii. Cei dintîi care
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
a se vedea „bătălia“ cu avioanele (planoarele!) de hârtie dintre spectatori și instrumentiști, la jumătatea show-ului... La Mike Oldfield am admirat de la bun început chitara. Un sunet unic, nu interesează cum obținut, ce dă senzația de puritate, de lumini septentrionale, de pajiști pustii din Scoția, de ghețuri verzi din Islanda. Folosesc intenționat metafore și sintagme impresioniste, fiindcă orice termeni tehnici, de așa-numită critică de specialitate, n-au nici un rost alături de partituri atât de bine făcute, încât a vorbi „tehnic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
corect disciplinată, frumoasa simfonie autentic națională și neaoșă. Inteligența lui S. Paparrigópulos era clară, în primul rând clară, de o transparență miraculoasă, fără nebulozități sau confuzii de niciun fel. Gândea într-o castiliană precisă, fără nicio insinuare de cumplite neguri septentrionale sau de urme ale unor decadentisme de bulevard parizian, într-o castiliană curată, și așa se face că gândea, temeinic și profund, pentru că o făcea cu sufletul poporului care-l hrănea și căruia îi datora propriul spirit. Cețurile hiperboreene i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]