4,332 matches
-
Întrebă Vic. — Păi, tocmai asta era problema! exclamă Iuffo, bucuros că ofițerul Înțelegea În sfîrșit dificultățile cu care ei Înșiși se confruntaseră. N-avem infirmerie la depozit. Ar fi trebuit să mergem cu el la spital. Deocamdată se opriseră și sergentul privea tăcut În lungul țărmului, așteptînd să-i vină o idee salvatoare. PÎnă atunci, Întrebă cum s-a Întîmplat, iar Iuffo Începu să-i povestească aceleași lucruri pe care, o oră mai tîrziu, le va povesti lui Vic. Deodată sergentul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
sergentul privea tăcut În lungul țărmului, așteptînd să-i vină o idee salvatoare. PÎnă atunci, Întrebă cum s-a Întîmplat, iar Iuffo Începu să-i povestească aceleași lucruri pe care, o oră mai tîrziu, le va povesti lui Vic. Deodată sergentul ridică palma, oprindu-l. CÎnd Iuffo se Întoarse și privi În aceeași direcție, văzu ceva asemănător unei meduze mari, luminoase, care plutea la mică Înălțime deasupra apei, deplasîndu-se lent spre faleză, ca și cum ar fi fost trasă cu o sfoară invizibilă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
fără să știe măcar ce salariu primea aici. Și bineînțeles că nu avea idee unde ar putea găsi un asemenea loc de muncă. Deocamdată știa cu precizie doar un singur lucru: În alt cartier! — Iuffo, ce-o fi aia? Întrebă sergentul Pumpkin. Nu știu, domnule sergent, răspunse Iuffo, străduindu-se să pară cît mai sincer. În viața mea n-am mai văzut așa ceva. — Oh, Doamne, seamănă cu o meduză! remarcă inutil Pumpkin. E ca un sandviș argintiu. Seamănă cu un castravete
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
salariu primea aici. Și bineînțeles că nu avea idee unde ar putea găsi un asemenea loc de muncă. Deocamdată știa cu precizie doar un singur lucru: În alt cartier! — Iuffo, ce-o fi aia? Întrebă sergentul Pumpkin. Nu știu, domnule sergent, răspunse Iuffo, străduindu-se să pară cît mai sincer. În viața mea n-am mai văzut așa ceva. — Oh, Doamne, seamănă cu o meduză! remarcă inutil Pumpkin. E ca un sandviș argintiu. Seamănă cu un castravete pipernicit... — Și totuși, nu e
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
yards, o zbughi pe neașteptate În apă. Soldatul slobozi din proprie inițiativă o rafală de pistol automat pe urmele ei, apoi o luă la fugă și se adăposti după niște tufișuri, așa cum Învățase la ședințele de instrucție tactică. Iuffo și sergentul Pumpkin se aruncară și ei la pămînt, speriați. Pumpkin ridică doar puțin capul, pentru a Întreba: — Unde ești? — Aici, gemu soldatul ițindu-se de după mărăcini. — Măi boule, cine ți-a dat ordin să tragi? Nu avea dreptate, se aflau În misiune
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
deschide foc fără a primi ordin, iar a judeca iminența unui pericol rămînea, desigur, la latitudinea fiecăruia. Soldatul se ridică, se scutură de nisip și duse palma dreaptă la ureche, acolo unde ar fi trebuit să fie marginea chipiului. — Domnule sergent, permiteți să raportez... — Am să te bag trei zile la arest. Cum te cheamă? Întrebă Pumpkin ridicîndu-se și scuturîndu-se, la rîndul său, de nisip. Soldatul ar fi putut spune orice nume, deoarece purta cagulă. Dar, dintr-un motiv oarecare, preferă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Întrebă Pumpkin ridicîndu-se și scuturîndu-se, la rîndul său, de nisip. Soldatul ar fi putut spune orice nume, deoarece purta cagulă. Dar, dintr-un motiv oarecare, preferă să spună doar: — Bush. — Bine, luați cadavrul și duceți-l În curtea depozitului, hotărî sergentul Pumpkin. Era prima oară cînd Iuffo auzea spunîndu-se despre camaradul său Khapsek că e un cadavru, ceea ce păru să-l impresioneze În mod deosebit. Mai tîrziu, analizînd acțiunile și inițiativele sergentului, superiorii săi ajunseră la concluzia că avea el Însuși
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
luați cadavrul și duceți-l În curtea depozitului, hotărî sergentul Pumpkin. Era prima oară cînd Iuffo auzea spunîndu-se despre camaradul său Khapsek că e un cadavru, ceea ce păru să-l impresioneze În mod deosebit. Mai tîrziu, analizînd acțiunile și inițiativele sergentului, superiorii săi ajunseră la concluzia că avea el Însuși un coeficient de inteligență cu totul nesatisfăcător. Primul care trase această concluzie fu Vic, În timp ce-l interoga. Dincolo de toate contradicțiile ei, relatarea lui Pumpkin punea clar În evidență faptul că sergentul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
sergentului, superiorii săi ajunseră la concluzia că avea el Însuși un coeficient de inteligență cu totul nesatisfăcător. Primul care trase această concluzie fu Vic, În timp ce-l interoga. Dincolo de toate contradicțiile ei, relatarea lui Pumpkin punea clar În evidență faptul că sergentul ignorase mai multe reguli elementare. Era aproape uimitor cît de bine se pricepea să se Înfunde sigur, oferind de pe acum dovezi Împotriva sa pe care, În fața Tribunalului Militar, unde avea să ajungă fără Îndoială, nu le-ar mai fi putut
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
vorbi nu poate nici să tacă. — Martorii oculari descriu un obiect de formă semisferică sau elipsoidală, cu dimensiunile de aproximativ cincizeci, cel mult o sută de inches, care a planat cîtva timp În apropierea zonei unde s-a produs incidentul... Sergentul Pumpkin afirmă că un soldat a deschis focul asupra lui, fără nici un efect. — Probabil a tras pe alături, opină Jegg. Cei prezenți păstrară cîteva momente de reculegere, Încercînd să testeze mental posibilitatea evocată de căpitanul Jegg și consecințele ei. În
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Fenomenul OZN. Important e să găsești unghiul potrivit. Elicopterul a zburat la o altitudine suficient de mare, ca să nu atragă atenția. Machetele, făcute din carton și umplute cu nisip, au fost lăsate discret În jos, cu niște fire de undiță. Sergentul Pumpkin se jura că-s cele pe care le-a văzut acum trei zile lîngă depozitul de carburanți. A fost bine că le-a el văzut primul, eu m-am putut arăta surprins și sceptic. Îl luasem cu mine În
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
afișele decolorate și prost tipărite pe avizierul de deasupra. Miroase a dezinfectant din ăla puternic pentru instituții care ți se pare că e folosit pentru a masca mirosul de pișat, chiar dacă nui așa. O vacă bătrînă Îi face zile fripte sergentului de la recepție. Totuși e Sammy Bryce, iar Sammy e prea bun profesionist ca s-o lase să-l deranjeze. Înțeleg asta, zice el, dar dacă nu are număr de Înregistrare a infracțiunii nu putem face nimic. — Cum obții un număr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
să fiu complet acoperit de eczemă. O să-i spun și lui Rossi n pizda măsii. O să am informația asta Înainte ca vraciul ăla ineficient s-o obțină. Peste trei ani, patru luni, douășpe zile și șase ore jumate, pacientul tău, sergentul de poliție Bruce Robertson o să fie o mare coajă infectată. E oare o noutate? Îmi pui la Îndoială metodele de calcul? Metodele mele sînt metodele mele sînt metodele mele. Mă doare-n cur. Mă ridic și mă duc la fereastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
să-mi calmez nervii. Un pic mai târziu am luat cartea de telefoane de pe raftul din hol de sub carnețelul cu adrese al Dorei și am format numărul celei mai apropiate secții de poliție. Am auzit semnalele scăpărând În depărtare, dar sergentul de serviciu a răspuns abia Înainte să trântesc receptorul. Cam greu, dar mi-am dat seama de gravitatea situației. Cine m-ar fi crezut dacă aș fi pretins că sunt nevinovat? Dacă aș fi susținut că nu am văzut și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
spre discuții despre naționalism, judecând după invectivele lor. În ultimele două luni cele două tabere fuseseră angajate Într-o dispută care, cu cât trecea vara, cu atât părea să se Încingă mai tare. Cât despre Siegfried Vogelsang, acesta era un sergent pensionat cu viziuni clare despre legislație și vicii, dar cu un control defectuos asupra propriilor fluide corporale. — Am făcut, desigur, ceea ce mă rugase domnul Vogelsang, Încercând s-o țin pe Chérie ocupată, aruncându-i bețe cât mai departe de adulatorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Koch? Dar... — Din păcate, n-a mers prea strălucit. La Început Chérie a alergat Într-un arc larg, apoi, plictisindu-se de asta a Încercat să-mi ia bețele chiar din mână. După un timp m-am săturat și eu. Sergentul Vogelsang putea să-și rezolve problemele și singur. Eu aveam de gând să merg cu bicicleta până la restaurantul de lângă râu și să termin textul la care lucram. Dar când În drum am trecut pe lângă un muncitor la șantier care punea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
nici faptul că apartamentul era Încins ca o saună și că fiecare părticică a corpului mă durea, chiar și cele care până acum mi s-au părut inexistente. După ce m-am Întors de la toaleta pe care, Întâmplător, o Împart cu sergentul Vogelsang, m-am opărit cu apa de la robinetul din bucătărie. Măcar În această duminică, În prima zi oficială de vară a anului 1928, n-a trebuit să-mi Încălzesc apa de baie pe sobă. Ghemuit În cada de zinc, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
să ne vedem vinerea trecută. Dar, până la urmă, Întâlnirea noastră n-a mai avut loc (mi-am amintit plin de recunoștință de clipsurile de prins pantalonii, ascunse În ultimul sertar de acasă. ) Întâmplător, trebuia să termin un articol. Scuarul, Chérie, sergentul Vogelsang... — Dar sunt sigur că Inspectorul Wickert v-a relatat despre toate aceste - cred că le numiți circumstanțe - atenuante? Manetti nu părea nici acum mai impresionată. — Permiteți-mi să vă reamintesc, domnule Knisch, că investigăm o crimă - indiferent ce crede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Dora mi-o făcuse cadou. Poate n-o s-o deranjeze că stau Într-o clădire părăsită din est, fără Încălzire centrală, cu apă rece care curge cu fulgi de cupru, și o toaletă pe care o Împart cu un fost sergent. Când am sunat-o, Dora mi-a răspuns pur și simplu: — Niciodată n-am cerut asta, Anton. Dar asta nu Înseamnă că nu sunt interesată. Bineînțeles că mi-ar face plăcere să vin. I-am dat adresa. Înainte să ajungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
denumire mai bună n-aș fi găsit nici eu pentru ce mă aștepta la etajul patru. Ușa mea era Întredeschisă și tocmai mă pregăteam să intru, curios, când un tunet asurzitor tulbură toaleta dintre apartamentul meu și al vecinului. Fostul sergent de la garnizoana din Potsdam apăru imediat. Ținându-se c-o mână de pantalonii de pijama, cu cealaltă domnul Vogelsang Își mângâie ușor părul rar. L-am apucat de sub braț. Se sprijini de mine reținut, târșâindu-și picioarele spre locuința lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
și m-am spălat, ghemuit În cada mea zincată. Frecând cu grijă fiecare părticică dureroasă, am Încercat să mă conving că erau ale mele. Apoi, mulțumit, sau mai degrabă, nemulțumit că erau, m-am Îmbrăcat și m-am dus până la sergentul Vogelsang. Tot ce-a putut să-mi ofere a fost niște cafea veche, cu un miros vag de boabe prăjite, și niște covrigei tari ca piatra. Urmă un mic dejun Întârziat, timp În care m-am străduit să-mi mențin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Își spuse el, socotind cât i se trage din soldă pentru mâncare, cazare și Încălzire. — Maiorul este Înăuntru? Întrebă el când ajunse la postul de gardă și apoi bătu cu timiditate la ușă. Ar fi trebuit să transmită mesajul prin intermediul sergentului, dar acesta era plecat, și de fapt nu se știe niciodată când poate apărea ocazia de-a face un serviciu special, iar asta poate duce la o avansare, la o soldă mai mare, mai multă mâncare, o rochie nouă pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
cartea din mână și Încercând, fără prea mult succes, să-și ascundă curiozitatea și agitația. Voia să dea impresia că este În termeni intimi cu șeful poliției. Nu, domnule, omul din oraș n-a sosit Încă. — Câtă străduință. Unde e sergentul? — E plecat pentru moment, domnule. Maiorul Petkovici Își trase mănușile și le netezi. — Mai bine m-ai Însoți. S-ar putea să am nevoie de un curier. Știi să scrii? Foarte puțin, domnule. Ninici se temu că maiorul și-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
nimic. Și se poate vedea că și-a ras părul dintre picioare. Din acest loc îmi scriu astăzi povestea. De aici, dintr-un bufet de pe șosea, în timp ce discut cu martorii oculari din Welburn, New Mexico. Îl am alături pe dom’ sergent, un polițist irlandez bătrân și plin de riduri. Pe masa noastră e și ziarul local, în care se poate vedea un anunț care zice așa: În atenția clienților magazinelor de mobilă All Plush Interiors „Dacă ați găsit păienjeni veninoși în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
piese de mobilier tapisate pe care le-ați achiziționat recent, vă puteți constitui ca parte civilă într-o acțiune juridică colectivă“, zice anunțul. După care dă un număr de telefon unde puteți suna, dar degeaba. Pielea de pe gâtul lui dom’ sergent atârnă într-un asemenea hal, încât, dacă-l apuci de ea, când îi dai drumul, rămâne atârnând. Ca să și-o așeze la loc, ar trebui să se uite în oglindă. Și puhoaiele de oameni sosesc în continuare în oraș. Oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]