17,843 matches
-
Cartea propune, pe lîngă documente inedite (pentru lectorul francez, mai ales), o interpretare dură a "tăcerii" celor trei. Nu această carte va fi discutată aici. Voi spune doar că ea are meritul de a fi declanșat în România o dezbatere serioasă, o dezbatere care ar fi trebuit să aibă loc cam acum 10 ani. După '89, editorii s-au repezit să exploateze o mare lacună în cultura română și au publicat în tiraje foarte mari Cioran și Eliade. Un lucru de
Depinde de hermeneutică? by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15151_a_16476]
-
1935) Postfața volumului din 1936, și Prefața scrisă de G. Călinescu pentru versiunea din 1947. Esența lor poate fi concentrată astfel: la noi, în anii care preced al doilea război mondial, sporirea cantității de literatură pune pe critic în dificultăți serioase, fiind obligat de împrejurări să citească tot ce apare nou și să-și spună părerea la modul cel mai obiectiv posibil. De unde nevoia scrierii, într-o țară în deplină desfășurare culturală, a unei istorii a literaturii române. Iar pentru a
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
al scrierilor dumisale" (timisoara.com/ newmioc); "a dumisale academiciană analfabetă" (virtualarad.net/ news/ 1999); "el își vede bine-mersi de treburile dumisale" (horoscop 2001.profesionist); "intervențiile dumisale sînt voit ciufute și oarecum tendențioase" (atelier. liternet.ro) etc. Există totuși și folosiri "serioase", de pildă în scrisoarea unui cititor: "am luat legătura cu dl. P. (îi mulțumesc, pe calea aceasta, și minunatei dumisale soții)" (formula-as.ro). Pronumele pare să-și fi păstrat valoarea de politețe în registrul colocvial al generațiilor mai în
"Dumneasa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15175_a_16500]
-
a neamțului și pe credulitatea incurabilă a elvețianului care, deîndată ce vor răsfoi pliantele cu un Neptun invadat de palmieri va țâșni direct la aeroport și nu se va opri decât în brațele primitoare ale d-lui Agathon. Să fim serioși! Dacă străinii vin în România, vin din cu totul alte motive decât umbra discutabilă a palmierilor ciupiți în vârf ai rubicondului ministru al turismului. Palmieri autentici poate găsi - ba chiar la prețuri mai mici - pe Coasta de Azur, în Canare
Inșii-petardă stau la umbra palmierilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15165_a_16490]
-
Cătălin Constantin Există cîteva motive serioase pentru care românii refuză, constant și cu sentimentul frustrării, numele de balcanici. Atitudinea aceasta nu e una recentă iar cauza primă e evidentă: imaginea sumbră care însoțește regiunea de-a lungul istoriei și pe care Occidentul continuă să o aplice
O revistă europeană despre Balcani by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15189_a_16514]
-
de revelații simbolistice și deducții aberante. Există, de pildă, trei foarte interesante capitole, răspîndite în carte și intitulate Puzzle. Ele sînt un fel de colecție de notații personale, un fel de jurnal de călătorie în lumea operei lui Creangă. Cînd serioase și erudite, cînd speculative, intime, sau umoristice, piesele acestui puzzle, aparent mult mai puțin "tari" decît capitolele cu cap și coadă, arată o foarte personală și interesantă relație cu autorul comentat. O mare diversitate de stiluri se prefiră cu această
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
puzzle, aparent mult mai puțin "tari" decît capitolele cu cap și coadă, arată o foarte personală și interesantă relație cu autorul comentat. O mare diversitate de stiluri se prefiră cu această ocazie și lejeritatea aparentă a acestor notații, în interiorul unei "serioase" monografii, sparge tiparul și cîștigă cititorul. Apar astfel tot felul de amănunte captivante, cum ar fi istoria numelui lui Creangă. Scriitorul s-a vrut întotdeauna Ioan, Călinescu l-a botezat cu obstinație Ion. De ce? Iată o explicație care-i va
O monografie spectaculoasă by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15169_a_16494]
-
de care profită de decenii bune miliarde de oameni mi se pare inacceptabilă. Iată motivul care m-a determinat să-ți scriu, deși interimatul în care te afli mă face să cred că vei dispărea curînd din paginile unei publicații serioase ca aceea pe care părerile dumitale o compromit. Posed televizor de la începutul anilor '60. Primul a fost un Rubin de origine sovietică, o cutie solidă și fără moarte, pe care l-am schimbat totuși, din simț patriotic, cu un Luchian
Scrisoare deschisă () [Corola-journal/Journalistic/15181_a_16506]
-
întâlnim pretutindeni: în lucrările simfonice și în cele camerale, în macrostructură și în microstructură. Este, în fapt, expresia concentrată a aspirației creatorului către integralitate. Creația Asemenea omului, muzica lui Ștefan Niculescu este clară, unitară și luminoasă. Așezată constant sub semnul seriosului și sacrului, ea posedă o gravitate specifică. E, altfel spus, o muzică de viziune. Blocurile sonore pregnante, alăturate întru o dramaturgie pulsatorie, creează vaste întinderi expresive cu aspect monolitic. Din interiorul acestor blocuri se degajă o forță vitală și o
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
faptul că mica bijuterie a Feliciei Mihali dezvăluie, în premieră românească, incredibila, chinuita condiție a unui jurnalist cultural de la un cotidian de mare tiraj. Cel mai amărât dintre toți ziariștii Din aceste motive și din multe altele, foarte puțini scriitori serioși lucrează în presa de cotidian. În primul rând, e o muncă de sacrificiu: șeful de secție stă zilnic, de dimineață până la orele 17, după ultima ședință de sumar, iar în privința redactorilor, nimeni nu face vreo distincție între secția Cultură și
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
Tot în Apostrof-ul de pe aprilie, dl Ion Vartic demontează, cu maliție, o legendă pusă în circulație, cu încîntătoarea lui naivitate, de Mircea Zaciu pe seama postumității lui Mircea Eliade și pe care JURNALUL LITERAR, prin Aristarc-Florescu, o retratează cu tot seriosul și ridicolul de rigoare. * În "periodicul de atitudine culturală" CARTEA (nr. 1) de la Bacău, semnalăm un interviu amplu cu poetul Ion Tudor Iovian (la cincizeci de ani!), despre anii formației sale la aceeași Filologie bucureșteană unde s-a aflat, cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
succes pentru generațiile anterioare, dar prea puțin relevante pentru fenomenul literar actual. Criticii "bătrîni" în general s-au retras [...]. Generația optzeci, autoarea unei foarte eficiente critici de tip propagandistic, ajunsă acum pe scena principală, se lovește de o incapacitate critică serioasă." Etc. etc. Praful și pulberea, cum se zice, se aleg de toată critica noastră. Mai rămîne ca autorul acestei sumbre descrieri, dl Poenar, să ne ofere și soluția groaznicei situații în care am ajuns cu toții. Ce e de făcut? Ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
adică și al normelor morale care trebuie să guverneze societatea, justifică prin sofisme puerile gestul incalificabil al ministrului Sănătății! Așa se face că asistăm la apariția unui tratat academic de istorie a României cu capitole întregi plagiate, fără nici-o reacție serioasă și europeană din partea celei mai importante instituții culturale a țării, în fond unul din simbolurile naționale. Și, se pare că plagiatul a devenit un soi de sport național, judecând după dezvăluirile presei. Impunitatea plagiatorilor era un atribut al României socialiste
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
le ești fidel și nu revii (cu atât mai mult dacă nu l-ai citit atent pe Naum și nu prea știi cum e cu suprarealismul). Efect și al faptului că, în comparație cu celelalte volume, Sora exactă e o carte mai serioasă în sensul renunțării la ludic, la ironic, la jocurile textuale mai mult sau mai puțin gratuite, când poezia era (și) foarte mult joc și plăcere senină a scrisului inteligent. Iulian Tănase scrie acum un neo-suprarealism substanțial, mai înțelept, dincolo de paradoxul
Poezie la două mâini by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13381_a_14706]
-
copiilor făcute cu mâna până către mijlocul secolului al XIX-lea rămâne viu prin frumusețea indefinibilă a imaginilor, a «asemănărilor neasemenea» și prin suflul de vechime pierdută în timp al credințelor.” Cu acest paragraf își începe Cătălina Velculescu studiul său, serioasă aprofundare a unui material care restituie strălucit Bibliotecii Academiei Române transparența și sensul său revelator de date și idei. Studiul introductiv la textele editate, cuprinse sub titlul Pentru fulgere și tunete cum să fac. Odată cu citarea numelui său, enumăr și pe
Vitalitatea textelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13401_a_14726]
-
că în acest sondaj, realizat de IMAS, PSD-ul conduce, cu peste 48% dintre opțiunile de vot. Dar faptul că alianța „Dreptate și Adevăr” are acest scor, cînd de-abia a apărut, e interpretat de majoritatea ziarelor centrale drept un serios motiv de îngrijorare pentru premierul Năstase. Pe de altă parte, după cum remarcă unii editorialiști pricepuți la aritmetică, alianța PNL-PD are cam același număr de voturi cîte primeau separat în sondaje PNL-ul și PD-ul. Ceea ce ignoră aritmeticienii sînt două
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13429_a_14754]
-
emblemă a profilului poetic meivănescian: în orice punct ți-ai opri ochiul, întâlnești aceeași stare de spirit, aceeași lume, aceeași înălțime ideatică. Ca orice serie de texte poetice de o asemenea importanță, cea a lui Mircea Ivănescu vădește și o serioasă doză de sfidare, ea forțează cu delicatețe și tenacitate gustul lectorului. De o fascinantă discursivitate, aceste „narațiuni ale intelectului” (cum le numește Dan Laurențiu) fac parte din creațiile geloase care își modelează cititorii, o dată pentru totdeauna, cu un vis firesc
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
fost nevoiți să lase locul protejaților noului regim. De voie, de nevoie, aceștia au ajuns să predea la școlile de mahala. De aceea, la un moment dat, în aceste școli de la marginea Bucureștiului ajunsese să se facă materie mult mai serioasă decît în școlile cu reputație din centrul orașului (vezi p. 47). Importantă este mărturia lui Constantin Eretescu referitoare la viața universitară în deceniul șase. Pentru unii aceasta era un calvar (examene grele, exmatriculări arbitrare), pentru alții o veșnică sărbătoare (cei
Șansa nefericirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13452_a_14777]
-
Marius Chivu Ruxandra Cesereanu este printre puținii scriitori de la noi care practică scrisul la modul profesionist. A publicat poezie, proză scurtă, eseu, antologhează, face și critică literară, scrie studii serioase, iar anul trecut i-a apărut pe piață și un roman. Oricât de la modă ar fi astăzi literatura cu și despre sex (dar când n-a fost!), în micuța noastră literatură o astfel de scriere este binevenită oricum. Nu știu
În cheia sexualității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13467_a_14792]
-
nu stă zilnic cu urechea ciulită la ce zice fiecare partid din opoziție și nici la ce zice Puterea. Pe el îl interesează ce se întîmplă. Iar la capitolul noutăți, opoziția i-a luat pentru prima oară fața premierului. Am serioase îndoieli că românul de rînd are insomnii din cauza corupției baronilor locali ai PSD, dar sînt convins că el a ajuns la exasperare constatînd că aceștia nu sînt în stare să-l apere de spaimele lui cotidiene: prețul hranei, al medicamentelor
Cum așteaptă românii altceva decît corupția by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13480_a_14805]
-
Brădișteanu, ba chiar și mânăriile „admirabilei nemțoaice”, sunt jocuri nevinovate, cu lopățica și găletușa, în nisipul tranziției. La fel de adevărat este însă că nici indivizii menționați n-ar fi, fără sprijinul cupolei, decât niște coate-goale care, în mod normal, ar avea serioase probleme să treacă de portarii instituțiilor care acum îi salută în poziție de drep
Pesedeus ex machina by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13465_a_14790]
-
Dumnezeu, în iarna și primăvara lui 2005, când vor avea loc alegerile? Ori și-au pierdut mințile, ori, de spaimă, au început să-și taie, febril, venele. Înclin spre a doua ipoteză — pentru că prima e verificată demult. Ivirea unui concurent serios, prin alianța PNL-PD, a avut efectul uneri izbiri cu capul de zid, într-un peisaj în care pesedeii vedeau doar un imens câmp gol, peste care mărșăluiau când la trap, când la galop. Constrânși să anihileze din fașă orice desfășurare
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
complicate. Manifestul „micii revoluții” nu are forța de a convinge și de a mobiliza. Până la urmă, iată că soluția minimalistă are și ea limitele ei! Nu orice subiect se pretează la o rezolvare, fie ea și poetică, fără o implicare serioasă (în sensul travaliului) și cu un arsenal variat. A doua obiecție ar fi de natură așa-zis ideologică. Societății videologizate care controlează prin metode indirecte și subtile, poetul îi opune o rețea de refugiu, care, chiar dacă este paralelă, funcționează pe
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
Mihai Spăriosu fiind, fără îndoială, una dintre ele), jocul, ludicul, și, în general, homo ludens nu au preocupat cercurile filosofice în lumea anglofonă de-a lungul ultimelor câteva zeci de ani. Cum ar veni, filosofia e o treabă mult prea serioasă ca să-și piardă vremea cu teme atât de auto-descalificatoare precum jocul, jocurile, sau componenta ludică a comportamentului nostru cultural. Nu doar că filosofia trebuie făcută într-o manieră cât se poate de serioasă, dar - mai presus de toate - ea trebuie
O genealogie a jocului by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13497_a_14822]
-
veni, filosofia e o treabă mult prea serioasă ca să-și piardă vremea cu teme atât de auto-descalificatoare precum jocul, jocurile, sau componenta ludică a comportamentului nostru cultural. Nu doar că filosofia trebuie făcută într-o manieră cât se poate de serioasă, dar - mai presus de toate - ea trebuie să se dedice exclusiv unor teme serioase. De aceea, cartea cercetătoarei Mechthild Nagel, Masking the Abject. A Genealogy of Play (Lanham Lexington Books, 2002), ar trebui salutată ca o contribuție de care era
O genealogie a jocului by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13497_a_14822]