1,744 matches
-
să-și păstreze calmul și, înainte de toate, să asigure și să organizeze servitorimea; vila, însă, era foarte mare, alcătuită dintr-un complex de numeroase cădiri, fără a mai pune la socoteală grădinile și curțile; iar în perimetrul ei trăiau, printre servii de la muncile câmpului, manipulanți și servitorii din casă, cel puțin șaizeci de persoane. Deși clopotul de alarmă din camera paznicului de la poartă îi chema deja de o vreme pe toți să se adune, Hippolita vedea în jurul ei numai confuzie. îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
câmpului, manipulanți și servitorii din casă, cel puțin șaizeci de persoane. Deși clopotul de alarmă din camera paznicului de la poartă îi chema deja de o vreme pe toți să se adune, Hippolita vedea în jurul ei numai confuzie. îi striga pe servii ce alergau prin casă ori prin parc, dând frenetic ordine, dar, în realitate, și ei îi venea greu să-și păstreze cumpătul. în ultima lună pusese la punct, împreună cu Clemantius și cu familiile cele mai de încredere, un plan bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cârlionții negri. Alți oameni i se adresau, cu glasul frânt de teamă, punându-i întrebări presante, la care, în acel moment, încetă să mai răspundă. Coborî treptele în fugă și ieși, la rândul său, în parc. Smulse din mâna unui serv tânăr felinarul și, poruncindu-i să o urmeze, se îndepărtă pe una dintre aleile pavate ce traversau parcul. — Flavia! Flavia! strigă îngrijorată, ciulind urechile, în speranța că va auzi o voce răspunzând, o chemare, dar nu auzi decât vocile, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
în fața ei, luminate în trecere de felinar, coroanele copacilor și frunzișul des al tufișurilor ieșeau ca niște mici străfulgerări din întuneric pentru a fi apoi iarăși repede înghițite de el. în spatele său, simțea cum, din clipă în clipă, pașii tânărului serv se fac tot mai nesiguri, iar ecoul gasurilor ce veneau din clădirea centrală devine tot mai slab. De departe, din spate, o voce bărbătească o striga: „Domina! Domina!“ Nu se întoarse. N-ar fi putut să o facă, fiindcă... văzuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ieșind, nemișcate, dintr-o tufă de merișor, nu departe de aleea pe care se găsea. Incapabilă să mai facă vreun pas, le fixa împietrită, iar inima îi bătea nebunește; le lumina cu lampa, fără să aibă curajul să se apropie. Servul o ajunse din urmă și se opri lângă ea, privind, la rândul său, într-acolo. — Poate doarme... îi spuse cu o voce șovăitoare. Chiar! De ce nu se gândise imediat? Bineînțeles! Flavia dormea! Sărăcuța, mica Flavia! Răpusă de descurajare și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
fost în siguranță, intendentul său ar fi avut o cu totul altă atitudine. în realitate, încerca doar să câștige timp, dând la o parte îndemnurile lui. — Da, domina, din fericire, apartamentul meu se află la mică distanță de aici. — Și servii? Și colonii? — Cei ai casei sunt aproape toți, iar colonii din apropiere au sosit și ei, dar mulți dintre zilieri nu sunt de găsit. Probabil că au fugit Hippolita încuviință. — Mai bine, răspunse, gândindu-se la rezervele alimentare din micul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
câteva ore mai înainte - îngrijit cu dragoste și protejat de urâțenia lumii din afară - fusese micul său regat. Cu frică, se întreba dacă de aici înainte acei demoni aveau să ajungă să aibă putere și peste viața ei. între timp, servii se puseseră pe treabă pentru a aprinde lumânările. Imediat ce se făcu puțină lumină, unii dintre refugiați se azvârliră cu furie asupra prizonierului și în mijlocul sălii se încinse o încăierare. Soldatul, însă, îl apără cu toate puterile sale. — Nu! striga. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
se abătură, cu un bubuit cumplit, asupra plăcii groase de fier, din mulțimea adunată înăuntru se ridicară strigăte de groază. De la ambrazură nu se putea vedea bine tot ce se întâmpla în fața intrării. Hippolita se întoarse atunci, privind temător spre servii ocupați să întărească pe cât puteau de bine poarta cu bârne de lemn: în conul de lumină aruncat de o torță înfiptă într-un suport din fier, văzu chipuri încordate spinări robuste, brațe viguroase ce împingeau cu putere. Pentru câteva momente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
piatră, ce ducea la etajul superior și de acolo la o terasă ce ținea loc de acoperiș. Hippolita urcă, la rândul ei, și îi veni alături, dominând mulțimea fugarilor cu o privire vie, dar atentă. Printre ei, recunoscu invitații, pe servii lor și o parte din slujitorii din casă. Ceilalți erau pentru ea necunoscuți cu toții; era vorba, probabil, de oameni care în diverse moduri îi aparțineau: sclavi agricoli și coloni cu familiile lor, pe care ea nu se preocupase niciodată să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
asasinat. Un geamăt, ceva mai departe: Livilla, cu ochii întorși, aluneca de-a lungul peretelui, iar soțul ei abia avu vreme să o sprijine. Făcându-și loc, o întinse cu spatele rezemat de perete și ceru apă. Hippolita chemă un serv să-i aducă, dar nu zăbovi acolo. îl văzuse în colț pe soldatul care-l păzea pe prizonier și voia să-i vorbească. Pentru a putea ajunge până la cei doi, trebui să străpungă mulțimea de refugiați și nu-i scăpă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
oroare de mulțimea adunată în redută, veni dinspre villa înfricoșătorul vuiet al unei prăbușiri. Clemantius, care până în acel moment se ocupase de organizarea capilor de familie și de distribuirea armelor, o chemă urgent, date fiind împrejurările dramatice. — Acoperișul de la aripa servilor a căzut, domina! — Nu se poate! Hippolita se repezi să-și facă loc și o apucă pe scara ce ducea sus. în timp ce urca, întâlni doi servi înspăimântați ce coborau furioși, ducând în brațe multe securi și alte arme tăietoare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
și de distribuirea armelor, o chemă urgent, date fiind împrejurările dramatice. — Acoperișul de la aripa servilor a căzut, domina! — Nu se poate! Hippolita se repezi să-și facă loc și o apucă pe scara ce ducea sus. în timp ce urca, întâlni doi servi înspăimântați ce coborau furioși, ducând în brațe multe securi și alte arme tăietoare de diferite mărimi, dar toate la fel de ruginite. într-unul dintre ei îl recunoscu pe tânărul ce fusese lângă ea în grădină. Băiatul se opri brusc și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
aer liber. Simți imediat în nări mirosul de fum, iar pe față, în locul aerului rece de noapte, vâlvătaia fierbinte a incendiului ce devora villa. Sprijinită de balustradă, contemplă îngrozită peisajul de coșmar ce i se oferea ochilor. Aripa edificiului rezervată servilor era toată un rug: așa cum o anunțase Clemantius, acoperișul, cel puțin latura lui cea mai apropiată, se prăbușise în interiorul zidurilor înconjurătoare, iar bârne incandescente se legănau și cădeau într-o masă de praf și scântei; și din pars dominica se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
aducă o torță sau un felinar pentru a fi sigură că el putea să o vadă. De fapt, imediat ce fu suficient de aproape, burgundul opri calul și i se adresă direct lui Clemantius, care ținea un felinar adus de un serv: — Tu ești stăpânul aici? întrebă într-o galo-romană perfectă. Clemantius dădu să răspundă pentru domina, dar aceasta îl opri cu un gest al mâinii: deși era cât se poate de înspăimântată, nu era omul care să recurgă la mijlocitori. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
cuvântul tău nu valorează nimic înaintea mea. Clemantius, alarmat se apropie de ea: — Nu e înțelept să-l provoci, domina. Hippolita nu-l lăsă să continue; o furie de nestăvilit creștea în ea. — Mi-ai distrus casa, mi-ai ucis servii, mi-ai furat tot ce aveam; ce mai vrei, mortăciune? Să ucizi femei și copii? Noi de aici nu ieșim, asta e sigur. Dezorientat, barbarul se îndreptă mai întâi în șa, de parcă asta ar fi putut să-l sustragă șuvoiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
de la slujitorii Bisericii și nu inventate de subsemnatul. Înainte ca destinul Căpitanului să fie împlinit, iată cum definea Căpitanul poziția Mișcării Legionare față de Biserică, este vorba de ierarhia ei, care nu a servit-o întotdeauna cu fidelitatea ce se impunea servilor ei: „Am fost întrebat dacă activitatea noastră de până acum se află pe linia Bisericii Creștine. Răspund: Facem o mare deosebire între linia pe care mergem noi și linia Bisericii Creștine. Linia Bisericii este cu mii de metri deasupra noastră
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Rațiunea în galop îl scoate din țîțîni pe om. La drept vorbind, nu s-ar zice că societatea cea dintîi a fost mai ușuratică ca cele ce-au urmat. Vechile egalități făcură loc inechităților care scindează lumea în stăpîni și servi. Puțini la început, supușii au făcut în așa fel încît să se înmulțească. Astfel au apărut imperiile iar mai tîrziu sferele de influență. Antica sclavie a rămas aceeași în modernul dezmăț al demagogiei în care naivii se cred egali cu
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Simțea că va ceda, curând, se hotărâse deja să cedeze. Continua, totuși, sfătos, perorația, fără a mai aștepta încuviințare decât din partea tenebrosului Tavi. Lui i se adresa, de fapt, cu tot mai iritată nerăbdare. Vorbea, privind doar în ochii acestui serv protector, încolăcit la picioarele Venerei. Tavi asculta calm, fără reacții, noutăți, urmărind sceptic malaxorul de nimicuri. Poate tocmai scepticismul mut al acestui martor să-l fi descumpănit pe agitatul intrus. Continua încăsă peroreze, să gesticuleze, să pompeze vorbe, neobosit, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cer Cum este cunoscut Se aprobă Col. Ispas Niculaie 10 aprilie 1986 TC "DOSAR SAVANTUL" Fila nr. 13 7 mai 1986 Notă Din verificările efectuate la cartoteca Direcției a lII-a numitul MANU TRAIAN, fugar În Italia, apare cunoscut la Serv. 13 - Italia - București poziția 27. Verificînd la Serv. 13, rezultă că nu au nici un fel de material privitor la susnumitul. Lt. Major Ion Rotăruș Capitolul 8 Callypso oropsită de zei — În ciuda aparenței tale, de om cu nasul În cărți, ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Niculaie 10 aprilie 1986 TC "DOSAR SAVANTUL" Fila nr. 13 7 mai 1986 Notă Din verificările efectuate la cartoteca Direcției a lII-a numitul MANU TRAIAN, fugar În Italia, apare cunoscut la Serv. 13 - Italia - București poziția 27. Verificînd la Serv. 13, rezultă că nu au nici un fel de material privitor la susnumitul. Lt. Major Ion Rotăruș Capitolul 8 Callypso oropsită de zei — În ciuda aparenței tale, de om cu nasul În cărți, ai o Înclinare spre aventură, dragul meu. Aventură am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
biroul ăsta, se Înșală! La Sfântu-Așteaptă! Familia mea e aparatul! Aici am fost, aici rămân, vom fi ce-am fost și Încă și mai și! Nu mă clintește pe mine orice marțafoi... Hai, dă-le-ncoa! Fila nr. 90 Notă Serv. „F” ne-a comunicat cu adresa 0025722 din 5septembrie 1986: Numitul MANU TRAIAN, Instituto Europeo degli Ricerchi sul Medio Mediteraneo, Neapole, figurează În evidența serviciului „F” că Între 27 august 1986 și 5 septembrie 1986 a avut corespondență cu Dobrotă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
313, sector 6. Corespondența expediată de susnumiții a fost semnalată la D. S. B. cu adresa Nr. 0023836 și la Dir. I-a cu adresa 00143267. În perioada 12 august 1986 și 25 august 1986, numitul Manu a fost În obiectivul Serv. „M”, iar actualmente formează obiectivul ind. 313. Pt. conformitate Lt. maj. Chicuș Marin * Fila nr. 86 MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DIRECȚIA BUCUREȘTI 29 AUG. 1986 SECTORUL 6 MILIȚIE În cursul lunii august a. c. numitul Izvoranu Daniel din str. Bul. Păcii bl. 16
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
sub controlul nostru, o invitație În scop turistic de la Manu Traian, iar Emilian Îl va Întâlni pe Manu Traian cât mai curând, Într-o deplasare de serviciu. Buun! Altceva! * — b. Identificarea numiților Izvoranu Cornel și Izvoranu Daniel aflați În obiectivul Serv. „F”, care poartă corespondență cu Manu Traian și intensificarea eforturilor de recrutare a lor ca agenți ai noștri pentru a supraveghia informativ familia Manu Traian. Acum o să o adaug și pe Dobrotă Florica. — Procedura? La ce te-ai gândit? — În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
aduce sincerile noastre felicitări // de anul nou și tuturor amicilor și cunoscuților recunoștința ce le-o păstrez pentru bunăvoința ce au față cu mine. Primiți vă rog, mult stimată doamnă, asigurarea distinsei considerațiuni ce vă păstrează al d-voastre devotat serv M. Eminescu [plic: ] Domniei sale Doamnei Cornelia Emilian Iași {EminescuOpXVI 256-277} {EminescuOpXVI 278} 238 [CORNELIA S. EMILIAN] Botoșani, 12 martie 1888 Mult stimată doamnă, Vă înștiințez că surorii mele [î]i este puțin mai bine; după aplicarea unei ventuze a trecut
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
încă slabă. Vă alăturez două chitanțe pe cari ar fi trebuit să vi le trimit de mult și vă rog să esprimați domnișoarei Weitzsecker sincera noastră recunoștință. Vă rog a primi sincere sărutări de mâni de la al d-voastre supus serv M. Eminescu [plic: ] Domniei sale Doamnei Cornelia Emilian Iași Strada Vovidenia 239 [TITU MAIORESCU] Botoșani, 14/26 martie 1888 Mult stimatul meu domn, Vă cer iertare din toată inima pentru greșala mea de-a mi fi răspuns imediat la scrisoarea d-
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]