611 matches
-
Juho Kusti Paasikivi, adept al relațiilor bune cu URSS și apreciat de Stalin. El a pus la punct o strategie supl..., care s... risipeasc... temerile URSS-ului și s... dezamorseze crizele, f...r... a coborî totuși Finlanda la un comportament servil. Astfel, desi foarte tentat s... accepte ajutorul american, guvernul finlandez a renunțat la el dup... refuzul sovieticilor și cehoslovacilor, precizînd, În iulie 1947, c... „Întrucît planul Marshall a devenit un grav subiect de discordie Între marile puteri, Finlanda, care dorea
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
nous conduit à la question d'équivalence sémantique en traduction).600 De ces trois attitudes, l'auteur retient l'hypothèse de l'intraduisibilité comme étant " la plus féconde ", étant provoquée par " l'irréductible autonomie du poème, irréductible à toute fidélité servile, comme à toute équivalence figée "601. L'hypothèse de l'intraduisibilité du texte lyrique a trouvé multiples " justifications " en littérature, linguistique et traductologie. Dès l'année 1817, Samuel Taylor Coleridge proclame ce postulat : În poetry, în which every line, every
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de campanie, luă cu asalt capitala Constantinopol (25 iulie 1261), puind capăt împărăției latine de acolo. Apropierea considerabilă a guvernului bizantin central și a oștirii lui, necontenitele și sângeroasele turburări de tron în Romîno-Bulgaria, dezbinarea și descompunerea țării în parți servile și grupe de partizani fără scrupule, slăbirea autorității guvernului, părăginirea intereselor publice, înjosirea puterii statului la uneltiri meschine și la lupte de partid, toți acești factori stricăcioși contribuiră în mod activ pentru ca statul bulgaro-romîn să decadă, încet-încet însă neoprit. La
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
E timp ca oamenii de stat (ai Angliei) să ajungă la cunoștința ca pofta generală 319 r și nemăsurată după funcții de-ale statului e cea mai rea din toate boalele sociale. Ea răspândește în tot corpul națiunii un spirit servil și venal, ceea ce nu exclude chiar la cei bine instalați spiritul de partid și de anarhie. Acest sistem crează o oștire de muritori de foame, capabil[i] de orice nebunie când cred că prin aceasta se stâmpără apetitul lor și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
într-o curte primind mulți musafiri, era departe de a fi o sinecură și, când numărul musafirilor era deosebit de mare, ciubucciul casei mai era ajutat de băieți ciubuccii și de feciorii musafirilor (199, p. 62). Uneori, boierul însuși se arăta servil față de cei care îi erau superiori. În astfel de cazuri, chiar el era cel care „împle ciubucile tuturor celor de care are cel mai mic interes”, scria Dimitrie Ralet pe la jumătatea secolului al XIX-lea (515, p. 121). Ciubucele „domnești
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care Montalembert [î]l dădea odinioară oamenilor de stat din Anglia: Să ajungă la cunoștința că pofta generală și nemăsurată după funcții de-ale statului e cea mai rea dintre boalele sociale. Ea răspândește în tot corpul națiunii un spirit servil și venal, ceea ce nu esclude, chiar la cei bine căpătuiți, spiritul de partid și de anarhie. Acest sistem creează o armată de muritori de foame, capabili de orice descreierare, când cred că prin aceasta se va stâmpăra apetitul lor și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
demult pentru comune și anume pentru cele rurale: se pot descărca de variile, infinitele servicii cec au a le presta statului. Dar la aceasta nu gândește nimeni, din contra, pe zi ce merge comunele devin mai mult instrumente directe și servile ale administrației centrale. Afacerile comunei stau baltă din cauza poruncilor gobernului, cum zice țăranul, și de la ministru până la notarul de sat toți stau în legătură pentru a aplica iluziile câte se născocesc de capete ingenioase în aerul mefitic și bolnăvicios al
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
condițiile vasalității. Trebuie nimicită influința pe care o mână de oameni liberi, intelectual și material neatârnați, o mai poate exercita asupra opiniei publice și a mersului lucrurilor; trebuie creat un aparat electoral care să-i dea guvernului pururea o majoritate servilă și înjosită, aleasă de cătră subcomisari de poliție; voturile proprietății istorice și ale inteliginții trebuiesc aruncate și stinse în mulțimea celor ce se obțin printr-un cinzec de vin și, odată declarîndu-se formal printr-un tratat că țara aceasta e
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se justifica cu această tăcere când votul țării va fi contrariu aspirațiunilor de demagog cosmopolit ale d-lui C. A. Rosetti; gata asemenea a transige cu străinătatea și cu demagogia dacă-i va succede să scoată prin prefecții săi majorități servile. S-a văzut că toate încercările opoziției de-a obține declarațiuni clare de la guvern au fost zădărnicite prin sălbătăcia majorității, că nu i s-a lăsat opoziției nici chiar putința de-a se adresa la tron precum au încercat a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
presiuni formale din partea legațiunii imperiale și regale. D. Brătianu a făcut pururea paradă de vorbe, ca și cu vestitul mesaj, iar în urma unei asemenea parade vin scuzele umilite ale blondului d. Stătescu, cari restabilesc, prin adâncă și 318 {EminescuOpXIII 319} servilă umilința, echilibrul deranjat prin cuvinte îndrăznețe. Astfel, obraznici în cuvinte, Iași în acte, d-lor espun țara la umiliațiuni. Cu unica țintă de-a câștiga popularitate și de-a ajunge la putere au esploatat în mod cinic ideile, nemature sau
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dar când s-a risipit și fumul gloriei și fumul vinului, când guvernul se regăsește față-n față cu varga ridicată a legațiunii imperiale, atunci, se 'nțelege, prin comunicate umilisime și impuse, caută a retracta pe cât poate, c-un aer servil și nedumerit, declamațiunile cari i-a scăpat la chef de șampanie. Un adevăr am voi să-i rămâie cititorului din toate acestea: că. d. Grădișteanu a vorbit ca reprezentant al guvernului; că comunicatul care l-a dezmințit e datorit presiunii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din mașină o simplă prelungire a organelor corpului, minuni fără consecințe, thaumata de amuzament, automate-jucărie. Ducem după noi, mai mult decît ne dăm seama, această ierarhie de valori care îl opune pe cetățean artizanului, pe savant inginerului, artele liberale, artelor servile. Putem foarte bine învesti acest joc de opoziții într-un activism istoric, fără să luăm în calcul antinomia viață contemplativă/viață activă și disprețul față de timp, proprii Antichității, tot așa cum putem reuni optimismul progresului tehnic, epopeea eliberatoare și o totală
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
din opera sa: Pentru a opera cum se cuvine în toate circumstanțele trebuie să avem o disciplină de spirit și o colecție de reflexe care nu se improvizează; a cunoaște o tehnică nu înseamnă a fi chirurg; tehnica este partea servilă a actului chirurgical, opera mâinilor; ea are mai puțină importanță decât se crede obișnuit; stăpânirea, echilibrul de sine, este fructul temperamentului și educației, facultatea de a alege cu inimă senină cea mai bună decizie în toate momentele și circumstanțele, aceasta
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
Socrate din perspectiva metodei). Pe de altă parte, Socrate din Banchetul pune întrebări, are nedumeriri, mai mult de unul singur, pentru că știe că ignoranța celor mulți în privința Formelor invalidează în bloc și convingerile lor morale; atenienii sunt de o moralitate servilă și curajoși din lașitate. Socrate, spun, nu ignora relația, și nici intermediaritatea entității iubirii, e mai lax fără să fie și mai imprecis. Cât îl privește pe Platon, el era mult prea aristocrat pentru a fi excesiv socratic, deși Socrate
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Libertatea lor de a-și purta părul după pofta inimii nu mai poate fi apărată, pentru că nu mai este libertate. Mai degrabă, a sosit clipa să le spunem tinerilor că felul în care își aranjează părul este oribil, pentru că e servil și vulgar. Ba mai mult decât atât, a sosit momentul ca ei înșiși să-și dea seama de asta și să se elibereze de grija lor vinovată de a se supune ordinii degradante a hoardei. 17 mai 1973. Analiza lingvistică
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
spune adevărul, adică de a da nume. Curajul intelectual al adevărului și practica politică sunt două lucruri inconciliabile în Italia. Intelectualului - profund și visceral disprețuit de întreaga burghezie italiană - i se conferă un mandat în mod fals nobil, în realitate servil, acela de a dezbate problemele morale și ideologice. Dacă el nu-și respectă acest mandat, este considerat trădător și, ca și cum atât ar aștepta, se vor auzi imediat strigătele de „trădare a clericilor”. Să strigi „trădarea clericilor” este un alibi și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
o seară liniștită; și, în fine, întâlnirea - pentru că această apariție nu lipsește niciodată - cu un băiat pe care-l iubești pe dată pentru înclinația către inocență a inimii sale, pentru obișnuința de a fi supus și respectuos fără a fi servil, pentru libertatea pe care i-o dă grația sa; pe scurt, pentru cinstea sa. Se pare că Penna n-a putut fi trădat niciodată în speranțele sale de asemenea întâlniri, care dădeau existenței cotidiene, incitante în sine, miraculoasa bucurie a
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
modalitate mai bună decât cea a lui Lenin cu privire la evrei, care cu siguranță nu deschide calea către o perspectivă de conviețuire tolerantă. De altfel, Daniel și Baudry par să fi uitat tocmai răspunsul ideologic suprem al unui homosexual la pogromul servil și feroce al așa-numiților „normali”: este vorba despre sinuciderea protagonistului homosexual din Cartea albă a lui Cocteau, ce și-a luat viața deoarece înțelesese că era intolerabil pentru un om să fie tolerat. Tempo, 26 aprilie 1974 Francesco de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de fascism”. Sper sincer pentru Casalegno că m-a expus linșajului din pură inconștiență; că nu și-a dat seama de ceea ce a făcut. Că în mintea lui s-a declanșat doar automatismul pur al unei meserii fie și pur servile. Voi relua discuția asupra acestui al doilea „punct” mai încolo, pentru a o dezvolta la un nivel mai general. Și trec la primul punct. Aici, trebuie făcute două observații: a) pentru că are o părere atât de proastă despre motivele psihologice
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
scop este mai degrabă de a schimba lumea decât de a se adapta ei, șocul și dezorientarea cauzate de viața În Brasília ar putea fi parte a obiectivului său didactic. Or, un oraș care nu face decât să se supună servil gusturilor și obiceiurilor existente nu ar putea Îndeplini această misiune utopică. Brasília neplanificată Brasília nu a funcționat niciodată exact așa cum fusese plănuit. Principalii săi fondatori au proiectat-o pentru o Brazilie nouă și pentru un nou popor brazilian: ordonat, eficient
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
i-a spus: „Dumneavoastră ați crezut în pericol de a vedea reaprinzându-se un nou război în Orient, era o exagerare; Rusia și Franța nu au văzut decât necesitatea de a face ca Turcia să simtă că ea se supune prea servil influenței engleze: armele au trecut, avertismentul a fost dat și nu va fi nimic mai mult“20. Alexandru Ioan Cuza încercase, inițial, să obțină acordul Puterilor garante în realizarea secularizării averilor mănăstirești. Din nefericire, Puterile au cerut României să se
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Braccii, Caecilii, Caesellii, Calvii, Castricii, Cerrinii, Claudii (Clodii), Crepereii, Egnatii, Epidii, Fabii, Flaminii, Fulvii, Furii, Gerillani, Granii, Herenii, Licinii, Lollii, Maecii, Marcii, Mindii, Mundicii, Naevii, Novii, Obellii, Ofellii, Oppii, Orbii, Paconii, Pedii, Plotii, Pomponii, Popillii, Porcii, Raecii, Rutilii, Saufeii, Seppii, Servilii, Sextilii, Sterninii, Sulpicii, Terentii, Trebellii, Tullii, Turranii, Tutorii, Varii, Valerii Veratii, Vibii, Vicirii Volusii ș.a.) ca negotiatores (pragmateuómenoi), mercatores (trapezítai), publicani (telônai), navicularii (naúklhroi), dar și 74 Str., IV, 6, 10; V, 1, 8. • G. Bandelli, Per una storia della
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
384. Segalla, I.H. 222. Segré, Monique 291. Séiquer, G. Matilla 474. Selejan, Ana 512. Selian, Sergiu 74, 75, 78. Semmler, M.E. Aubert 467. Seppii 477. Septimius Severus 478. Serdici, Vasile 259. Serghei, patriarh 228. Sergiu, Popescu 448, 449. Serpega 76. Servilii 477. Seton-Watson, Robert 305, 379. Sextilii 477. Sfântul Adalbert 56, 62, 67, 68. Sfântul Iacov 241. Sfântul Marcu 56. Sfântul Procop 57. Sfântul Stanisław 56, 68. Sfântul Václav 56, 57. Sfichi, Giuliano 502. Shea, Frank 275. Sheppard, S.T. 93. Shlapentokh
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
perspectiva descrierii aproape topografice a capitalei sub stare de asediu și prin notații de finețe despre psihologia bucureștenilor, victime ale încartiruirilor forțate, conștienți însă de imperativul național al reîntregirii. O radiografie a opiniilor, de la neutralitate la filogermanism și la pactizarea servilă cu propaganda ocupantului, se realizează prin incursiunea în varii medii sociale. Scriitor cultivat, pe alocuri livresc, cu propensiuni pentru erudiția istorică (heraldica și genealogia, exploatate într-o etalare cvasiștiințifică, dar dezlânată în plan epic), G. resuscită în Vest, un roman
GESTICONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
static rusesc; sub forma suprarealismului francez.” Adversară a acestei „boale culturale”, publicația își asuma rolul de a purifica „aerul ciumat de minciuni, urât și răutate”. Tradiționalismul fiind curentul „evoluției organice”, modernismul este considerat curentul celor care „se mulțumesc cu imitația servilă”. Drept consecință, F. ar fi avut menirea „să susțină literatura sănătoasă” împotriva elucubrațiilor unor „curente” ale căror „celebrități poetice” sunt „înfățișate publicului cu zgomot de tobe și trompete de «Sburătorul», «Adevărul» și «Universul literar», de «Cetatea» și «Viața literară»”. În
FALANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286942_a_288271]