7,570 matches
-
Atât de rar potopul de pace le cuvin/ Sunt peșterile oarbe și mă așteaptă goale/ Cu tălpi, zdrelite umbre/ Cum de pereți mă țin/ Neîmpăcata boare, nestinsa rană vie/ Ca strâmba umbră-ntinsă/ Pe coate ca un chin” - Cântec de sete) sau împerecheri de cuvinte fie prea forțate (“alte spargeri.../ De fruntea casei nervoase-n incendiul/ Câmpului copt”), fie declarativ abstracte ori căzute în desuetudine. Dar, dincolo de asemenea slăbiciuni, poeta rămâne ea însași, cu dărnicie, autentică și degajată, regăsindu-se într-
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Victor_felea_jubilatia_trairii.html [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
nu se născuse încă și seara, pe la ora opt, puiul meu mi-a spus cam așa: Ade, Mam! U-te a bucă, a faci bibi apte a noce. Ebuie, Mam! Ebuie! Și a început să țocăie și să mestece a sete și foame și a căscat îndelung, apoi a râs. I-am răspuns prompt: Da, Andrei, da, merge mama la bucătărie și îți face biberonul de lapte că ți-e sete și foame și somn cât casa... M-am dus la
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1471113965.html [Corola-blog/BlogPost/373954_a_375283]
-
Ebuie! Și a început să țocăie și să mestece a sete și foame și a căscat îndelung, apoi a râs. I-am răspuns prompt: Da, Andrei, da, merge mama la bucătărie și îți face biberonul de lapte că ți-e sete și foame și somn cât casa... M-am dus la bucătărie, am rezolvat cu biberonul cu lapte și am pornit către camera mea și a lui Andrușca. Când să trec spre al doilea hol, am simțit că m-am lovit
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1471113965.html [Corola-blog/BlogPost/373954_a_375283]
-
bine de 10 ani, încă mă hrănesc cu ceea ce a reușit să (ne) lase ca hrană spirituală, atât de proaspătă, atât de vie. Acum, mai mult decât oricând se aud ecourile gândurilor lui scrise cu atâta amărăciune, revoltă și cu sete de adevăr și dreptate: „Da! Lumea moare din toate părțile, de sus până jos. Totuși, dacă e drept să crapi sus, unde a dat tot ce putea da, eu protestez în fața cerului împotriva imoralității de jos înainte de a-i sosi
PANAIT ISTRATI ÎNTR-UN MORMÂNT VANDALIZAT de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/gabriel_dragnea_1430776326.html [Corola-blog/BlogPost/379766_a_381095]
-
ce șmen, nu am habar(?!) A vândut, pe milioane, scripca lui ca ... Stradivar ! Virtuos, plin de talente și bengos la caracter, Se trezi, eminamente, peste noapte că-i bancher(!) De-a-nceput chiar a se teme, nu de foame, nici de sete, Regulat de noi probleme: banii trebuiau să fete, Și cum fraieri n-a găsit a produce fecundare, Nu știu cum și-a amintit de furnica muncitoare(!?) Care, fiind gospodină și naivă, dedicată, Era, fără altă vină, prada cea mai indicată Să-i
GREIERELE ŞI FURNICA de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Greierele_si_furnica_valeriu_cercel_1381154745.html [Corola-blog/BlogPost/348299_a_349628]
-
de) vreme, Căci iată corăbii se-ndreaptă spre noi Și-n inima țării cu toții vom geme Rămași în poeme pe-ale lacrimii ploi. Căci ăsta e timpul ce-n inimă poartă Un cântec de luptă cu-al stelelor praf Și setea puterii cu ifose-n soartă Ascunsă-ntr-o piatră ca sfânt epitaf. Dar uite că strângem puterea de viață Ca viața s-o ducem și-n veacul vecin În lupta în care o mare de ceață Ne cere pe noi
VREMELNICE TIMPURI de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 by http://confluente.ro/manuela_cerasela_jerlaianu_1487143050.html [Corola-blog/BlogPost/372511_a_373840]
-
nu îl cunoșteam. Și gândurile... gândurile mele o luaseră razna, neputându-le controla și deasupra cărora se ridicau mulțimi de dorințe; să o am din nou în brațe, să mușc din ea ca dintr-un măr roșu după ore de sete și de foame...” O poveste de dragoste dintre un bărbat și o femeie. O poveste obișnuită, aș spune, ca toate poveștile, însă orizontul de așteptare a fost complet depășit de ceea ce aveam să descopăr citind cartea. Umbra, motivul umbrei, este
UMBRE ÎNDRĂGOSTITE SAU O INCURSIUNE ÎN NOAPTEA FĂRĂ LUNĂ, FĂRĂ STELE de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 by http://confluente.ro/helene_pflitsch_1464710326.html [Corola-blog/BlogPost/365927_a_367256]
-
din Clisura Dunării, cu învățătorul Alexandru MOISI din Moldova Nouă. Oare ce a făcut acest om pentru această zonă? Fiind învățător desigur că prin băncile școlii unde și-a profesat meseria de plămăditor de suflete și conștiințe, a plantat multă sete de cunoaștere. El însuși fiind însetat de a aduna multe, dar și prin acel simț civic de lăsa și urmașilor câte ceva. Iată ce spunea el însuși; ,, Îmi țin de datorie să scriu pe scurt monografia Clisurii și comunei Coronini, dând
ÎNVĂŢĂTORUL ALEXANDRU MOISI, AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/_invatatorul_alexandru_moisi_mihai_leonte_1351836799.html [Corola-blog/BlogPost/345000_a_346329]
-
Godja (15 ani) născută și crescută la Viena, care acompaniata de taraful „Ceatără”, a interpretat cu mult talent, o suită de cântece populare maramureșene, încheiate cu cunoscută melodie „Moroșancă-s moroșanca”. Pentru că oaspeții să nu moară de foame și de sete, ciocăneștenii în colaborare cu ambasada și asociația „Unirea”, i-au omenit cu bucate, vin și palinca, aduse de acasă, de pe plaiurile Bucovinei. În încheierea primei zile a festivalului, domnul Gheorghe Tomoioagă și membrii tarafului „Ceatără” au primit titlul de „Cetățean
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 by http://confluente.ro/Viorel_baetu_romani_la_ziua_europei_viorel_baetu_1336784417.html [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
te simți singur și nu ai cu cine vorbi, dă-mi un telefon. Am fost și eu așa și ani de zile nu îmi doream decât să vorbească cineva cu mine și să mă întrebe dacă mi-e foame sau sete”. Rândurile din cutie spuneau tot ceea ce își dorise, odată, un copil crescut într-un centru parental să audă. Un fost SOS, pierdut demult într-o mare de oameni, se întorcea peste ani într-o mare de cutii sub forma unui
ShoeBox. Cum poți schimba o viață cu ajutorul unei cutii by https://republica.ro/copiii-care-fac-pe-moc-ii [Corola-blog/BlogPost/338304_a_339633]
-
spirituale. Nu mă așteptam să intru într-un tunel obscurantist și demagog în care demonii „politicului” se așezaseră hegemonic într-o, concurența politică, josnică, de imagine sălbatică, dar mascată de voalul bunului simț, a bunei credințe, sub care se ascundea setea de putere, urmărind, gloria personală sau a familiei! Aș numio fanatism sau impotență politică. Stare care exclude orice coleg sau adversar politic, hățindu-l în subsolurile apartenenței partinice. Așezat bine, ca fiu al locului, în orașul meu medieval, conștient de
ODISEEA UNUI DESTIN POLITIC de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/cornel_durgheu_1465772346.html [Corola-blog/BlogPost/352739_a_354068]
-
purces să scriu aceste rânduri, pe care le-aș mai fi amânat, căci tristețea este prea puternică față de rațiunea de cleștar cu care se înfășoară poetul în această carte... Am citit pe nerăsuflate acest volum luminat crepuscular de o mare sete de viață și zbateri esențiale, pendulatoare între două noțiuni de bază: vață și moarte; echivalente, poate, și cu iubire și orgoliu, dăruire și dorință, întrebare și frică; volum luminat și de resuscitarea dramelor neamului său, de resemnare și de vrerea
SE STRÂNG VULTURII ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Se_strang_vulturii_.html [Corola-blog/BlogPost/348166_a_349495]
-
nu luase în seamă fapta hapsânului, Muica Lina o porni spre casă încetunel, făcându-și inimă bună că scăpase de furia răului. În drumul său trecu pe lângă o fântână și gândi să bea oțâră de apă să-i treacă și setea, și spaima cuibărită la inimă. Scoase o ciutură, o-nclină și sorbi câteva guri. Parcă-i luă cu mâna toată apăsarea... Se trase deoparte și se-nchină la crucea troiței de lângă colacul fântânii. În smerenia ei, sărută taman vârfurile degetelor
POVESTE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1428821281.html [Corola-blog/BlogPost/374533_a_375862]
-
iubirea în ureche/ spărgându-mi timpanul/ acompaniată de chitara zâmbăreață/ lustruită de soare”/(Flacăra iubirii). Taie ramurile/ decojește-mă/ să poți da/ de petrolul iubirii din mine/” (Petrolul iubirii). Înlăuntrul acestui creuzet greu cuantificabil ”anii vieții sunt muncitorii/ care beau cu sete din ore și zile”, iar amfitrioana ”se desculță, mândră de tinerețe/ și alege numărul potrivit/ printre lentile și dioptrii/” (Microb genetic) pentru vreo ”făcătorie” magică, capabilă să-i descurce firele destinului. Anotimpurile curg într-o lentoare insesizabilă către iarna ființei
FLOAREA POEMULUI SAU EFECTUL MORGANATIC de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_mariana_balasoiu_1473247913.html [Corola-blog/BlogPost/362798_a_364127]
-
ani...”(Revelion). Alteori tensiunea poetică scade îngrijorător, metafora cade în clișeu, locul comun înlocuiește epitetul insolit și nu mai regăsim aceeași luptă teribilă a contrariilor ca în poemele de certă valoare: ”Mi-am aprins o țigară/ și am tras cu sete din ea./ Nu am știut că în mijlocul ei/ este plantat drogul iubirii”(Drogul iubirii). Discursul liric se diluează îngrijorător și nu știm dacă muza îi joacă feste sau construcția e deficitară din lipsa adezivului cuvântător: ”Îmi cad în plamă/ așezându
FLOAREA POEMULUI SAU EFECTUL MORGANATIC de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_mariana_balasoiu_1473247913.html [Corola-blog/BlogPost/362798_a_364127]
-
Și tu ne faci pe toți nebuni (Pulvis) este un haos al ordinii din care marele Eminescu face să răsară Luceafărul: Din chaos Doamne-am apărut / Și m-aș întoarce-n chaos ... / Și din repaus m-am născut, / Mi-e sete de repaus (M. Eminescu, „Luceafărul”) și, precum acesta, obosit de previziuni și de chinul bolii, Bacovia își dorește ca nimeni altul odihna: E mult de când dormim în umbră, / În cimitirul violet ... (Amurg). Bacovia triplează fiindul, când inert, nepăsător de existența
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Previziune_cataclismica_in_poezia_simb_stefan_lucian_muresanu_1331306677.html [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
ridica, pari foarte obosită! Îi întinse unul dintre pahare și se așeză alături de ea. De pe cristalul aburit, o picătură de apă se prelinse ca o lacrimă pe fusta ei. Mădălina o urmări câteva momente cu privirea, după care își liniști setea cu o gură mare din lichidul rozaliu, înțepător. Avea un gust delicat, aromat, răcoritor, așa că bău și restul, întorcându-se ușor spre bărbatul care o privea atent, cu zâmbetul agățat de colțul gurii. - E o cameră frumoasă, dar eu nu
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1452315944.html [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
să aibă libertaea Ioanei. Așa e omul făcut: cel mai bun lucru e ăla pe care nu îl ai, dar ți-l dorești mereu. Băieții ăștia, pe care îi refuzase Ioana, erau puțini, dar răi. Pentru că erau mânați dindărăt de setea de răzbunare. Ce vreți?... onoarea masculină ofensată... În felul ăsta se ajunsese de se creaseră în jurul Ioanei tot felul de povești, spuse în șoaptă pe la colțuri, care în timp căpătaseră proporții exagerate. Ori, credeți-mă pe cuvânt: la noi, la
PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ: MIERLA LU CHIBRIT -BAZATĂ PE O ÎNTÂMPLARE REALĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1468330109.html [Corola-blog/BlogPost/368509_a_369838]
-
adâncită! Avem toți aceleași gene, avem toți aceiași vrere, avem toți gânduri comune, doar impulsurile nebune ne întoarnă, ne răstoarnă, sensibilitatea omenească în brutalitatea zdrobitoare, distrugătoare, dezumanizare! Apa o căutăm pe marte, când în desert orice confrate se usucă în sete mare, de crapă și pietrele- neîntelegând echilibrele! Forme noi de a păstra, surplusurile a le depozita, căutăm cu îndârjire burse pentru a licita, iluzorii sfere a ne urca, nu pe trepte, nici imaginare, ci pe durerea, neputința, pierderea, slăbiciunea, umilirea
OGLINDA de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 by http://confluente.ro/lia_zidaru_1464384626.html [Corola-blog/BlogPost/369190_a_370519]
-
sânul dragului s-a pus Cum rătăcirilor vă rabdă neliniștile gândului Când inima de fată dragă i-așterne cale dânsului Învăpăiata tot încearcă s-aprindă iarba necosită În pajiștea-i învolburată pân-la fântâna înlăcrimată Nestinse poezii de-amor adună-i setea la fântână Din versul meu când bea cu dor la inimă să i se pună. Referință Bibliografică: de Dragoste / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1617, Anul V, 05 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Georgeta Zecheru
DE DRAGOSTE de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 by http://confluente.ro/georgeta_zecheru_1433519775.html [Corola-blog/BlogPost/379647_a_380976]
-
floare-albastră Ana Podaru Ninge iar... și-acolo în fereastră a răsărit cristal de floare-albastră, acolo unde te jucai cu mâna frumoasa mea, mi-ai adâncit fântâna și-n mine curge un izvor curat de-a ta iubire veșnic săturat... când setea mă cuprinde lângă foc, beau, nu mă satur și cu-n gând mă joc, un gând curat ce vine din iubire în care eu m-am îmbrăcat în mire, iar tu, venită-n albul iernii reci în rochie de seară
SALT PESTE TIMP- SCRISOARE CĂTRE EMINESCU de ANA PODARU în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1484907617.html [Corola-blog/BlogPost/382940_a_384269]
-
cerul și cu apa vie; Viața-n echilibru este-a ei simbrie. „Fără apă cine ar putea trăi?...” Zise înțeleptul...,și se sprijini În toiagul sfânt, de Moise purtat; Care-odată-n piatră, atunci când a dat, Apa cea sfințită curgea ca argintul... Setea-și potoleau oamenii, ce gândul Demult și-l cam luase, fiecare-n parte; Așteptau sfârșitul, simțeau a lor moarte Care, nemiloasă, venea înspre ei. Nădejdea pierduse, căci atâția zei... Nu se arătau - părăsiți erau... Apa dispăruse, de sete piereau. Cumpăna
NONECUMPĂNA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Nonecumpana.html [Corola-blog/BlogPost/360821_a_362150]
-
ca argintul... Setea-și potoleau oamenii, ce gândul Demult și-l cam luase, fiecare-n parte; Așteptau sfârșitul, simțeau a lor moarte Care, nemiloasă, venea înspre ei. Nădejdea pierduse, căci atâția zei... Nu se arătau - părăsiți erau... Apa dispăruse, de sete piereau. Cumpăna se mișcă, trage ceru-n jos, Găleata ajunge la loc răcoros. Picături de viață ia-n găleata ei; Lumânarea trage apa ce-ai s-o bei. Le mai zice...-nțeleptul celor însetați: „Cumpăna v-ajută, iar sunteți scăpați
NONECUMPĂNA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Nonecumpana.html [Corola-blog/BlogPost/360821_a_362150]
-
Din adâncuri scoate argint luminos, Stropi de apă vie pentru muritori, Și-mi stă ridicată, are capu-n nori Și veghează-ntruna câmpul aurit - Speranța păstrează pentru cel trudit. Cumpăna în noapte stă pe cer pictată; Numai ea ne scapă, setea-i blestemată. I Condamnatu-așteaptă, ca vreun avocat, Cumpăna să-ncline spre a fi scăpat. Viața îi atârnă de un fir de păr, Legea îl strivește, căci un adevăr Rareori se vede...a mai fi lăsat La liman să iese, ba
NONECUMPĂNA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Nonecumpana.html [Corola-blog/BlogPost/360821_a_362150]
-
Plicuri ce dovedeau de netăgăduit că nu mai este nici o speranță.Azi Ion, mâine Ilie sau Gheorghe.Femei cernite ce plângeau în batic, copii uitându-se lung spre drumul de unde ar fi trebuit să vină tata.. Dorul crunt ca o sete neostoită în așteptarea celui drag.Vise frânte în prispa vieții și noianul de lacrimi.. Inițial credeam că mergem la război și tragem în gol.Că dușmanul e atât de speriat încât va ceda nervos și va fugi.. Că acest dușman
INGERI CAPTIVI P5 de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Ingeri_captivi_p5_florin_ciprian_ispas_1349714318.html [Corola-blog/BlogPost/343654_a_344983]