256 matches
-
selecției naturale: selecția sexuală Tipul predominant de reproducere în lumea animală, inclusiv la specia umană, este reproducerea sexuată biparentală, adică procesul prin care doi indivizi donează în mod egal material genetic pentru producerea descendenților lor. Astfel, descendenții rezultați din reproducerea sexuată vor avea jumătate din gene moștenite de la mamă și jumătate din gene moștenite de la tată. În cazul în care materialul genetic al descendenților provine de la un singur părinte, vorbim despre reproducerea asexuată. Așa este cazul reproducerii partenogenetice (dezvoltarea unui ovul
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
care participă cu material genetic la constituția genotipică a progeniturilor (de exemplu, unele specii de nevertebrate, amfibieni, reptile etc.). O întrebare fundamentală a științelor evoluționiste (psihologie evoluționistă, ecologie comportamentală, genetică evoluționistă ș.a.m.d.) este cea legată de apariția reproducerii sexuate. David Buss, unul dintre pionierii psihologiei evoluționiste, consideră studiul reproducerii sexuate ca fiind cea mai de succes abordare a acestei științe (Buss, 2005). Care sunt avantajele adaptative ale apariției celor două sexe și care este contextul evolutiv al reproducerii sexuate
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
exemplu, unele specii de nevertebrate, amfibieni, reptile etc.). O întrebare fundamentală a științelor evoluționiste (psihologie evoluționistă, ecologie comportamentală, genetică evoluționistă ș.a.m.d.) este cea legată de apariția reproducerii sexuate. David Buss, unul dintre pionierii psihologiei evoluționiste, consideră studiul reproducerii sexuate ca fiind cea mai de succes abordare a acestei științe (Buss, 2005). Care sunt avantajele adaptative ale apariției celor două sexe și care este contextul evolutiv al reproducerii sexuate, știind că reproducerea asexuată ar putea să confere mai multe avantaje
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
sexuate. David Buss, unul dintre pionierii psihologiei evoluționiste, consideră studiul reproducerii sexuate ca fiind cea mai de succes abordare a acestei științe (Buss, 2005). Care sunt avantajele adaptative ale apariției celor două sexe și care este contextul evolutiv al reproducerii sexuate, știind că reproducerea asexuată ar putea să confere mai multe avantaje decât cea sexuată în termeni de fitness direct? Prezentăm pe scurt dilema reproducere sexuată versus reproducere asexuată așa cum este ea expusă în cele mai multe cursuri de psihologie evoluționistă și comportament
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
cea mai de succes abordare a acestei științe (Buss, 2005). Care sunt avantajele adaptative ale apariției celor două sexe și care este contextul evolutiv al reproducerii sexuate, știind că reproducerea asexuată ar putea să confere mai multe avantaje decât cea sexuată în termeni de fitness direct? Prezentăm pe scurt dilema reproducere sexuată versus reproducere asexuată așa cum este ea expusă în cele mai multe cursuri de psihologie evoluționistă și comportament animal din lume (vezi Murphy, 2006; HYPERLINK "http://mercury.bio.uaf.edu/courses/biol441
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
sunt avantajele adaptative ale apariției celor două sexe și care este contextul evolutiv al reproducerii sexuate, știind că reproducerea asexuată ar putea să confere mai multe avantaje decât cea sexuată în termeni de fitness direct? Prezentăm pe scurt dilema reproducere sexuată versus reproducere asexuată așa cum este ea expusă în cele mai multe cursuri de psihologie evoluționistă și comportament animal din lume (vezi Murphy, 2006; HYPERLINK "http://mercury.bio.uaf.edu/courses/biol441/"http://mercury.bio.uaf.edu/courses/biol441/). Unul dintre avantajele reproducerii
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
în cele mai multe cursuri de psihologie evoluționistă și comportament animal din lume (vezi Murphy, 2006; HYPERLINK "http://mercury.bio.uaf.edu/courses/biol441/"http://mercury.bio.uaf.edu/courses/biol441/). Unul dintre avantajele reproducerii asexuate și, implicit, unul dintre dezavantajele reproducerii sexuate, este discutat de Williams (1975). Acesta consideră un exemplu imaginar al unui mutant partenogenetic (o femelă), care se presupune că a apărut în interiorul unei populații cu reproducere sexuată. Această femelă mutantă va avea o rată de replicare a genelor sale
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
biol441/). Unul dintre avantajele reproducerii asexuate și, implicit, unul dintre dezavantajele reproducerii sexuate, este discutat de Williams (1975). Acesta consideră un exemplu imaginar al unui mutant partenogenetic (o femelă), care se presupune că a apărut în interiorul unei populații cu reproducere sexuată. Această femelă mutantă va avea o rată de replicare a genelor sale de două ori mai mare decât o femelă cu reproducere sexuată, cu același succes reproductiv, deci cu același număr de descendenți produși într-o perioadă dată de timp
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
al unui mutant partenogenetic (o femelă), care se presupune că a apărut în interiorul unei populații cu reproducere sexuată. Această femelă mutantă va avea o rată de replicare a genelor sale de două ori mai mare decât o femelă cu reproducere sexuată, cu același succes reproductiv, deci cu același număr de descendenți produși într-o perioadă dată de timp. Știind că o femelă cu reproducere sexuată contribuie doar cu jumătate din genele sale la formarea genotipului descendenților, s-ar putea deduce că
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
rată de replicare a genelor sale de două ori mai mare decât o femelă cu reproducere sexuată, cu același succes reproductiv, deci cu același număr de descendenți produși într-o perioadă dată de timp. Știind că o femelă cu reproducere sexuată contribuie doar cu jumătate din genele sale la formarea genotipului descendenților, s-ar putea deduce că femela partenogenetică va avea un avantaj evolutiv față de cea sexuată în ceea ce privește fitnessul direct, deci proporția de gene transmisă generațiilor următoare. Acest fenomen a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
descendenți produși într-o perioadă dată de timp. Știind că o femelă cu reproducere sexuată contribuie doar cu jumătate din genele sale la formarea genotipului descendenților, s-ar putea deduce că femela partenogenetică va avea un avantaj evolutiv față de cea sexuată în ceea ce privește fitnessul direct, deci proporția de gene transmisă generațiilor următoare. Acest fenomen a fost denumit costul meiozei în reproducerea sexuată (Williams, 1975). Cu toate că acest cost al meiozei este inexistent în cazul reproducerii asexuate, această formă de reproducere se întâlnește foarte
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
genele sale la formarea genotipului descendenților, s-ar putea deduce că femela partenogenetică va avea un avantaj evolutiv față de cea sexuată în ceea ce privește fitnessul direct, deci proporția de gene transmisă generațiilor următoare. Acest fenomen a fost denumit costul meiozei în reproducerea sexuată (Williams, 1975). Cu toate că acest cost al meiozei este inexistent în cazul reproducerii asexuate, această formă de reproducere se întâlnește foarte rar în natură în comparație cu reproducerea sexuată. Un alt cost care a fost adesea atribuit reproducerii sexuate este acela al întreruperii
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
de gene transmisă generațiilor următoare. Acest fenomen a fost denumit costul meiozei în reproducerea sexuată (Williams, 1975). Cu toate că acest cost al meiozei este inexistent în cazul reproducerii asexuate, această formă de reproducere se întâlnește foarte rar în natură în comparație cu reproducerea sexuată. Un alt cost care a fost adesea atribuit reproducerii sexuate este acela al întreruperii transmiterii unor genotipuri de succes într-un anumit context ecologic. Astfel, se poate lua ca exemplu o femeie heterozigotă pentru anemia siclemică, deci rezistentă la malarie
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
costul meiozei în reproducerea sexuată (Williams, 1975). Cu toate că acest cost al meiozei este inexistent în cazul reproducerii asexuate, această formă de reproducere se întâlnește foarte rar în natură în comparație cu reproducerea sexuată. Un alt cost care a fost adesea atribuit reproducerii sexuate este acela al întreruperii transmiterii unor genotipuri de succes într-un anumit context ecologic. Astfel, se poate lua ca exemplu o femeie heterozigotă pentru anemia siclemică, deci rezistentă la malarie (Greenwood și Mutabingwa, 2002). Dacă se presupune că această femeie
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
sfert din descendenți nu vor avea rezistență la malarie. Un al treilea cost al sexualității este dat de costurile împerecherii, cum ar fi timpul și resursele energetice investite în căutarea și găsirea unui partener sexual. Cu toate aceste costuri, reproducerea sexuată este cea mai răspândită formă de reproducere. De ce? Cei mai mulți dintre cercetătorii care au încercat să răspundă la această întrebare consideră că avantajele evolutive majore aduse de reproducerea sexuată rezidă în îmbogățirea diversității genetice prin recombinare și crossing-over. Moran (1996) consideră
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
în căutarea și găsirea unui partener sexual. Cu toate aceste costuri, reproducerea sexuată este cea mai răspândită formă de reproducere. De ce? Cei mai mulți dintre cercetătorii care au încercat să răspundă la această întrebare consideră că avantajele evolutive majore aduse de reproducerea sexuată rezidă în îmbogățirea diversității genetice prin recombinare și crossing-over. Moran (1996) consideră că, atâta vreme cât variabilitatea necesară evoluției unei populații sau specii depinde mai degrabă de combinațiile noi ale alelelor preexistente decât de mutațiile noi, o populație sau specie cu reproducere
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
rezidă în îmbogățirea diversității genetice prin recombinare și crossing-over. Moran (1996) consideră că, atâta vreme cât variabilitatea necesară evoluției unei populații sau specii depinde mai degrabă de combinațiile noi ale alelelor preexistente decât de mutațiile noi, o populație sau specie cu reproducere sexuată va fi pregătită să dea reacții adaptative la presiunile selective ale factorilor de mediu. În plus, deși cele mai multe dintre mutațiile noi sunt neutre, există totuși anumite mutații dezadaptative. Într-o populație cu reproducere asexuată, spre deosebire de o populație cu reproducere sexuată
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
sexuată va fi pregătită să dea reacții adaptative la presiunile selective ale factorilor de mediu. În plus, deși cele mai multe dintre mutațiile noi sunt neutre, există totuși anumite mutații dezadaptative. Într-o populație cu reproducere asexuată, spre deosebire de o populație cu reproducere sexuată în care are loc recombinarea genetică, dacă apare o mutație nouă, aceasta va rămâne „blocată” la nivelul descendenților indivizilor asexuați. Muller (1932) a comparat acest fenomen cu o roată dințată care se poticnește la fiecare mutație nouă apărută într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
rezultate în aceste experimente a dovedit acumularea treptată de alele mutante dezadaptative, multe dintre ele fiind letale (Moran, 1996). Astfel, roata dințată a lui Muller poate oferi o explicație pentru beneficiile pe termen lung pe care le poate aduce reproducerea sexuată. În ultimii ani, în studiile privind evoluția strategiilor de reproducere s-a pus frecvent întrebarea dacă reproducerea sexuată aduce și avantaje imediate (în termeni de fitness) indivizilor unei populații, deci dacă este o strategie evolutiv stabilă (SES). Maynard-Smith (1972) lansează
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
1996). Astfel, roata dințată a lui Muller poate oferi o explicație pentru beneficiile pe termen lung pe care le poate aduce reproducerea sexuată. În ultimii ani, în studiile privind evoluția strategiilor de reproducere s-a pus frecvent întrebarea dacă reproducerea sexuată aduce și avantaje imediate (în termeni de fitness) indivizilor unei populații, deci dacă este o strategie evolutiv stabilă (SES). Maynard-Smith (1972) lansează pentru prima oară conceptul de strategie evolutiv stabilă, acceptat pe larg astăzi ca mod de analiză în luarea
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
o strategie comportamentală este de tip SES dacă, după ce a fost adoptată de majoritatea membrilor unei populații, nu va fi afectată de instalarea unei strategii alternative. Astfel, se poate pune întrebarea: Cum poate să facă față o populație cu reproducere sexuată invaziei unor indivizi mutanți partenogenetici? La speciile cu alternanță a reproducerii asexuate cu reproducerea sexuată, aceasta din urmă apare frecvent când condițiile de mediu devin incerte, cum ar fi un habitat suprasaturat, în care dispersia este factorul-cheie în asigurarea succesului
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
unei populații, nu va fi afectată de instalarea unei strategii alternative. Astfel, se poate pune întrebarea: Cum poate să facă față o populație cu reproducere sexuată invaziei unor indivizi mutanți partenogenetici? La speciile cu alternanță a reproducerii asexuate cu reproducerea sexuată, aceasta din urmă apare frecvent când condițiile de mediu devin incerte, cum ar fi un habitat suprasaturat, în care dispersia este factorul-cheie în asigurarea succesului populației. În ceea ce privește evoluția reproducerii sexuate, o altă ipoteză des abordată în ultimii ani și discutată
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
partenogenetici? La speciile cu alternanță a reproducerii asexuate cu reproducerea sexuată, aceasta din urmă apare frecvent când condițiile de mediu devin incerte, cum ar fi un habitat suprasaturat, în care dispersia este factorul-cheie în asigurarea succesului populației. În ceea ce privește evoluția reproducerii sexuate, o altă ipoteză des abordată în ultimii ani și discutată în aproape toate manualele de psihologie evoluționistă și comportament animal (de exemplu, Murphy, 2006) este ipoteza Reginei Roșii (the Red Queen Hypothesis). Ipoteza a fost formulată de către cercetătorul Leigh van
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
coevolutionary arms race) cu prădătorii lor, paraziții, prada, gazdele și competitorii acestora. La fel ca și în cazul Alicei, este nevoie de o fugă continuă (evoluție) pentru menținerea unui optim interacțional cu mediul. Diversitatea genetică a descendenților speciilor cu reproducere sexuată permite unei specii să elaboreze răspunsuri adaptative la schimbările speciilor cu care aceasta interacționează. 1.3.7.2. Determinismul sexual și raportul sexelor (sex ratio) Raportul sexelor într-o populație (proporția între femele și masculi) și modul în care acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
dezbateri contradictorii privind tipurile de strategii de reproducere la om, este acceptarea ideii că specia umană a elaborat mai mult decât o singură strategie reproductivă de-a lungul evoluției sale. La fel ca și în cazul celorlalte specii cu reproducere sexuată, teoria ce stă la baza literaturii se specialitate privind studiul strategiilor de împerechere la om este teoria investiției parentale (Trivers, 1972). Studiile de psihologie evoluționistă din ultimele trei decade au indicat faptul că, în culturile umane investigate, bărbații investesc mai
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]