1,455 matches
-
rece și umed din încăpere o cuprinse ca într-o îmbrățișare haină, accentuând frigul pe care îl simțea de obicei. Pleoapele se desprinseră greu din cauza lacrimilor uscate de pe genele mari care umbreau ochii aceia de un verde pământiu. Aceeași tristețe sfâșietoare apăru când pleoapele grele se ridicară alene. Sângele îi dispăruse din obraji de parcă cineva se hrănise cu el cât timp dormise. Ridică privirea spre fereastră. Cerul senin o îmbia să iasă afară, să se lase răsfățată de razele calde și
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
altă scenă de mare intensitate a trăirii, desăvârșit condusă de autor, este cea în care apare Oreste, aducând urna cu pretinsa lui cenușă; indicațiile scenice sunt de mare importanță: Electra o strânge în brațe, jocul actoricesc presupune sugerarea unei dureri sfâșietoare; în plan textual, Electra pronunță un monolog plin de jale care îl impresionează într-atât pe Oreste, încât își mărturisește identitatea. El intră în palat și își lovește mama; nici în această clipă, Electra nu se lasă înduioșată de țipetele
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
am regăsit balconul de deasupra bazarului. Vizavi e moscheea lui Mollah Internet, care predică despre progres și care în fiecare dimineață, pe la 5.30, face o probă de microfon înainte de prima rugăciune. Mai întâi te smulg din somn niște pârâituri sfâșietoare, ca și cum s-ar deșira catape teasma cerului, după care se aud bufnituri de c utremur (Mollah Internet izbește de câteva ori microfonul în căușul palmei, să verifice dacă e conectat), ca la urmă să explodeze un urieșesc 1-2-3: yak-do-se, yak-do
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
ce să fac. Când i-am descoperit chipul, era un mort frumos, plecat în somn. A doua zi m-am întors să filmez ca de obicei și, sosind exact la deschiderea dughenei, am capturat un perfect final de documentar estetizant: sfâșietoarea scenă în care bătrânul anticar plângea hohotitor peste micuțul trup înfășat în covoare învechite hoțește. Vânzătorii de la dughenele vecine au venit la rândul lor să se smiorcăie demn, acoperind bubuitura exploziei îndepărtate dinspre grădina zoologică, unde, așa cum tot orașul avea
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
la vânătoare din pădurile nesfârșite ce se întindeau înspre marginile ținutului se opintea de ceasuri bune, fornăia, spumega, lua întunericul în coarnele ascuțite sau zgâria cu ghearele lungi acea poartă. Da, nu era deloc greu să auzi în gânduri gemetele sfâșietoare scoase de scândurile groase, atunci când monstrul încerca să le spintece, pentru a ajunge cât mai repede la oamenii cu carne fragedă, cuprinși de o teamă comună, ascunși în spatele zidurilor înalte, iar dacă ridicai privirea de-a lungul acelor ziduri - totul
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
impresia că e absolut necesar să stăm de vorbă cu cei care vând, așa că te rog să vii mâine la mine, la biroul din Ginza.“ — Te duci, mamă? — E o rugăminte, așadar n-am încotro, zise ea cu un zâmbet sfâșietor de trist. Mama a plecat a doua zi, imediat după prânz. A condus-o fostul nostru șofer, Matsuyama, care a adus-o înapoi în jurul orei opt seara. A intrat în camera mea, s-a rezemat cu mâinile de birou și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
de data asta. — Nu ți-e frig? — Nu. Doar un pic. Urechile mi s-au umezit de la ceață și sunt sloi. Am râs și l-am întrebat: — Ce s-o fi întâmplat cu mama? Băiatul îmi răspunse cu un zâmbet sfâșietor de trist și plin de compasiune: — E în mormânt. Am țipat. Asta era, deci. Mama nu se mai afla printre noi. N-am înmormântat-o? M-au trecut fiori. Am deschis ochii. Se lăsase amurgul pe verandă. Ploua. O ceață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
știi? Am avut o criză mai serioasă zlele trecute, dar n-am spus nimănui. — Exact același miros ca înainte de a muri mama. — Beau de disperare. Viața e prea mohorâtă ca s-o pot suporta altfel. Sărăcie, singurătate, degradare spirituală... Sunt sfâșietoare toate. Ori de câte ori auzi posomorâtele suspine ale nenorocirii, care vin dinspre cei patru pereți din jurul tău, știi bine că nu ți-a mai rămas nici o șansă de fericire. Ce crezi că simte un om care-și dă seama că nu va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
acest cearcăn de melancolie. Sub unghiul moale al unei anumite priviri, visurile "detracate" ale fostului adolescent devin aproape suave, ca și la oniricul Leonid Dimov. Cu o percepție vizuală neobișnuită, poetul se va vedea învăluit într-o lumină "albă, rece, sfâșietoare"; și își va dori să locuiască "o veșnică după-amiază", privind "această substanță necunoscută ce curge din cer". Ar vrea să mângâie la nesfârșit blana motanului psihopomp Scămoșilă, ciorapii lesbienei Nastasia Filippovna, ceașca de teracotă galbenă cu cafea tare, samovarul cu
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
acest cearcăn de melancolie. Sub unghiul moale al unei anumite priviri, visurile "detracate" ale fostului adolescent devin aproape suave, ca și la oniricul Leonid Dimov. Cu o percepție vizuală neobișnuită, poetul se va vedea învăluit într-o lumină "albă, rece, sfâșietoare"; și își va dori să locuiască "o veșnică după-amiază", privind "această substanță necunoscută ce curge din cer". Ar vrea să mângâie la nesfârșit blana motanului psihopomp Scămoșilă, ciorapii lesbienei Nastasia Filippovna, ceașca de teracotă galbenă cu cafea tare, samovarul cu
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
Paleologu își amintește cum îl privea serile, prin vitrina luminată, trebăluind printre borcane și eprubete, fără a îndrăzni însă ca, măcar o dată, să intre și să îl îmbrățișeze. Regretul (prea) târziu al acestei timidități excesive se transformă într-o confesiune sfâșietoare: "Era tot mai bătrân acum și părul îi era din ce în ce mai puțin roșu; eu eram prea tânăr și m-aș fi jenat să-l îmbrățișez, cum aș face-o azi, și cum nu cred să fi făcut vreodată vreunul din foștii
Monografia unei stări de spirit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8756_a_10081]
-
sub apăsarea durerii pe care i-a provocat-o trădarea iubitului ei Solor, interpretat de John Kobborg, iar brațele ei ne-au povestit, fără vorbe, despre o suferință de neîndurat și ne-au cântat, cu fiecare freamăt al lor, un sfâșietor cântec de jale. Nu viteza amețitoare a turațiilor pe diagonală, nu tehnica ireproșabilă a întregii partituri de dans, nu munca imensă investită pentru a obține acest rezultat, și nici măcar calitățile fizice înnăscute nu contează la această artistă de excepție, ci
Mâinile care cântî și vorbesc by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8871_a_10196]
-
comunitari mai închid ochii la cerșetori, dar să te duci să caști ochii la un accident, în loc să iei un copil din frig și să-l înhați pe derbedeul care-l ține acolo, mi se pare mai mult decît revoltător. E sfîșietor! Dacă vrei să culegi un asemenea copil din stradă, te trezești că vine cel care-l supreghează de la distanță și te amenință cu ranga. După cum am aflat, derbedeii ăștia păzesc copiii-cerșetori de teamă să nu fie izgoniți de concurență, ca și cum
Zăpezile de altădată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8923_a_10248]
-
Adrian Oprescu Murdar, îmbrăcat în haine murdare și care put, fără posibilitatea de a le îndepărta, la care se adaugă foa-mea sfâșietoare. Pentru mi-ne, mai rele de-cât foamea, erau ploșnițele. Am mai spus-o: una singură dacă mă piș-ca, aveam o urzicătură în tot corpul și se termina cu dormitul. Totul era murdar, împuțit. Măcar să-ți fi putut peria dinții
Varul Alexandru si alte povesti adevarate by Adrian Oprescu () [Corola-journal/Journalistic/8892_a_10217]
-
pentru a le salva, nici pentru a le înțelege. Iar analizarea malformațiilor produse de istorie pe un suflet și un destin pe care - indiferent dacă vreau sau nu - îl continui, îmi trezește în egală măsură spiritul critic, revolta și o sfâșietoare milă. Analiză ontologică și istorică în egală măsură, analiză de care simt că îmi depinde viața nu numai pentru că e vorba de malformații cărora le aparțin, ci și pentru că fac parte dintre acele persoane care nu pot fi strivite decât
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
nu-s în stare decât să-mi amintesc lucruri urâte, gafele enorme stor-cându-mi viața de bucurii..." (pp. 50-51) Dacă anii copilăriei și femeile fascinante de pe vremuri s-au pitit într-un colț al memoriei, de unde revin periodic pentru a provoca sfâșietoare aduceri aminte, există și bucurii ale vieții care pot fi oricând retrăite. Ele se află la doi pași, pe rafturile bibliotecii. Sunt cărțile care adăpostesc izvoare de înțelepciune și a căror răsfoire cotidiană poate face suportabilă existența. O pagină (re
Amintiri, lecturi şi vise by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9888_a_11213]
-
urcînd pe niște serpentine mici și înguste, amețitoare, undeva în Marsilia, deasupra apei, am ascultat pe un cd muzica lui Bregovic din "Regina Margot". Mi se părea că sînt numai eu, cerul, spre care urcam, apa și niște ritmuri ciudate, sfîșietoare, care mă luau pe sus și mă purtau în plînsetul corzilor de chitară, de viori, de țambal. Lamentațiile Ofrei Haza din Elo Hi - Canto Nero - sonoritățile sălbatice, fluierele copilăriei mele din vacanțele de la Severin, trompetele de la nunți și înmormîntări, trîntitul
Muzici by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9947_a_11272]
-
Marina Constantinescu Spațiu mic, intim. Un fel de careu format din gradene și public închide la mijloc o pantă. Nu abruptă. Scena. Pe ea, cîteva siluete, încearcă o acțiune clară. Coerența este frîntă mereu. Semiîntuneric. O agitație sfîșietoare, coordonată, dacă se poate spune așa, de o lamentație evreiască autentică, foarte puțin prelucrată muzical. Tema se repetă. Iarăși și iarăși. Actorii își continuă căutarea. Mișcările sînt sacadate, precipitate, unele, repetitive, altele, mișcări spasmodice care ar vrea să alunge urîtul
Deținut din naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9999_a_11324]
-
apa cu ochiul sticlos./ ca un pescar m-aplec spre unda visătoare/ văd chipul nopții sau al morții oare/ al muzei lui françois d'antan/ sau masca de ceară a lui paul celan/ sub pod o pasăre de apă țipă sfâșietor/ nu-i corbul nici lăstunul orb/ e umbra fiului din nor". Poezia, una cu cântecul mierlelor negre și "râsetele puternice ale brancardierilor" din spitalul Avicenne, e medicamentul cel mai puternic. "suntem ca măgarii care pasc liniștiți la poalele/ unui vulcan
"Ciocnirea civilizațiilor" și poezia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9083_a_10408]
-
vieții de zi cu zi. Eliminate sau fetișizate într-un film de acțiune, ele transpar aici într-o nouă lumină, nu sunt despărțite programatic, didactic de ceea ce este grav, ci trăiesc într-o continuitate deplină cu dramatismul situațiilor limită. }ipătului sfîșietor al Marianei la aflarea veștii îi urmează o masă în familie, neverosimil de calmă, un calm învăluit de emoție și, aș îndrăzni să zic, bunătate și recunoștință, o masă a împăcării. Sacrificiul lui Daniel Pearl n-ar avea nici un sens
Un memento Daniel Pearl by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9106_a_10431]
-
fi altceva decît o vastă temniță?" Pe același portativ al cogitației antitotalitare, Ben Corlaciu "narează orori, dar litotele și perifrazele lui, veselia foarte suspectă a tonului îi fac ideile suportabile, amuzante în amărăciunea lor, precum în acest distih caricatural și sfîșietor: Ťiar eu voi sta la mijloc drept, între triumf și moarte,/ cu un plămîn la Răsărit și altul la Apusť". în vreme ce A. E. Baconsky, care a domiciliat aproape un an în Berlinul de Vest, trădează aceeași tendință de radiografiere a
Poezia Celuilalt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9252_a_10577]
-
o superbă parabolă a descompunerii lumii comuniste românești, surpată de propria prostie și nemernicie. Finalul cărții e el însuși de-o actualitate șocantă. Risipirea românilor în cele patru vânturi, revenirea și plecarea în numele unei neașezări fără leac constituie o descriere sfâșietoare a destinului pe care nici nu ni-l asumăm, nici nu-l putem respinge. Compus ca o replică adresată Cetitorului (adică Cenzorului din epoca comunistă), textul are gravitatea și patetismul autentic al unui discurs politic asumat: Peste locuri, peste personaje
O vară fără politicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9285_a_10610]
-
deci, al rataților. * În bestiarul uman, cel mai pitoresc se situează aventurierii, boemii, pe care nimic din adâncuri nu îi poate ține să își consume energia sufletească într-o continuă caval cadă a risipirii, a schingiuirii prin excitante, într-un sfâșietor asalt imaginar asupra existenței, în care epuizarea împinge ființa spre revelații care exclud orice împlinire, dar nu zădărnicia și deloc desăvârșirea. Acești oameni sunt o introducere anarhică la sfințenie. Veritabili avocați ai oralității universale, cu ființa răvășită de miracole (ca să
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
presărat cu cioburi scânteietoare. Valuri enorme de aer irespirabil, regulate ca respirația unui om adormit, urcau în soare vibrând și făcând să tremure orizontul. O turmă de măgari năpârliți tropăiau, scotoceau cu botul ori se tăvăleau în gunoaie cu zbierete sfâșietoare. Singur în mijlocul acestei pestilențe, un bătrân gol-goluț cernea zgură. L-am întrebat unde fusese descărcat camionul din ajun; zadarnic, era mut. La întrebările noastre, își vâra în gură arătătorul murdar de pământ și ridica din umeri. Am reușit să găsim
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
Tudorel Urian În ultimii ani ai regimului comunist, profesor fiind la Odorheiu Secuiesc, așteptam cu sufletul la gură să se facă ora șapte seara. Ascultam la Europa Liberă știrile de la ora 19.00, apoi, pe acordurile sfâșietoare ale Rapsodiei lui Enescu, începea Actualitatea Românească, cea mai populară emisiune a postului. În funcție de problematica zilei, la microfonul emisiunii se succedau Șerban Orescu (un analist economic foarte riguros, cu un aer de tehnocrat), Emil Hurezeanu (peste ale cărui analize ultraraționale
În labirint by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9537_a_10862]