205 matches
-
se simțea bine. Într-o zi toate puteau fi extraordinare, ca și cum ce suferise până atunci ar fi fost un coșmar uitat. Dar în ziua următoare putea fi țintuită la pat sau în șezlong sau cine știe unde de o stare neplăcută de sfârșeală și dureri. De acestea, mai ales. Nu le-ar fi putut descrie decât ca pe o apăsare sufocantă. Acum ai să mă întrebi de ce am acceptat toate acestea și de ce nu mi-am refăcut viața în urmă cu două decenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
filme pentru adulți și băi dezodorizate, capele ale religiei laice care e turismul În masă. Aceleași pipițe plictisite așteaptă În antreurile restaurantelor, iar mai tîrziu chicotesc și joacă solitaire cu cărțile noastre de credit, explorînd cu ochi Îngăduitori ridurile de sfîrșeală de pe fețele noastre, care n-au nimic de-a face cu vîrsta sau cu oboseala. Și totuși Gibraltarul n-a Întîrziat să mă surprindă. CÎndva post de garnizoană și bază navală, era un oraș de frontieră, un Macao sau un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
scrii despre asta. — Crawford, trebuie să... — Ei, hai... Lasă-mă doar o jumătate de oră. (Mă luă de braț și mă duse aproape pe sus la Porsche.) Trebuie să te binedispui, Charles. Văd că te paște o indispoziție de durată - sfîrșeala de plajă, tipică pentru zonele de coastă. Dacă pici În ghearele Paulei Hamilton, ajungi În moarte cerebrală Înainte să apuci următorul pahar cu gin și tonic. Hai, că tu conduci. Mașina asta? Nu prea cred... — Ba bine că nu! E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
care se pare că-l învârtise foarte bine pe degete și pe Eduard... Și dacă ea, fata aceea al cărei nume nu și-l mai amintea, fusese, de fapt, cea care declan șase totul? Ajunse acasă cuprinsă de o mare sfârșeală. Șoferul oprise în fața unui bloc și ea nu știa de ce oprise acolo. Unde suntem? De ce-am oprit aici? întrebă, nedumerită. Nu recunoscuse locul. Șoferul o privi consternat și îi repetă interogativ adresa la care trebuiau să ajungă. Clara încuviință
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
prins oleacă de reveneală și mai săltându-ne limbile, ne sfătuiam, grăind, despre situația dată: care-i problema, de nu mai ajung cei de afară la noi? Însă, neînfiripându-se un rezultat mulțumitor, am dat-o pe zăbava molcomirii, fiindcă sfârșeala de puteri nu dădea gust de vorbă și atunci, în liniștea muțeniei, am auzit cum cineva, în ascunzișul întunericului, mestecă și plescăie cu gura de plăcerea mâncării Ci nu era o părere, că auziserăm cu toții molfăiala îmbucării și a mestecării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
să scap de sentimentul că ultimii doi ani am trăit viața confuză a unui amnezic și nici acum nu-mi vine a crede că sunt acasă. Și acolo... cum...? întreabă Smaranda într-un oftat. Pentru câteva clipe Marius simte o sfârșeală puternică. O paloare accentuată se înstăpânește pe fața lui, ca și cum cuvintele ei ar fi atins o rană insuficient cicatrizată. Apărute în mod spontan, imaginile foștilor săi camarazi i se perindă prin memorie: Paul, matematicianul îndrăgostit de poezie, cu fața oribil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
neputinței la care este obligat. Simte spasmele dureros haotice ale stomacului și gura umplându-se cu salivă amară, de parcă mâncase pelin. Respiră adânc, ca și cum odată cu aerul din încăpere primește și puterile care-l pot ajuta să treacă peste senzația de sfârșeală încercată de la începutul acestui coșmar. Se așează într-un fotoliu, proptindu-și capul în palme. Câteva ore mai târziu, țârâitul strident al telefonului îl scoate din concentrarea gândurilor sale. Grăbit, stinge țigara in scrumiera ce aproape că dă pe dinafară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
vom ajunge nicăieri, niciodată!". Starea de așteptare cu presimțiri rele face ca golul din stomac ce începuse să-și facă simțită prezența de la pornirea misiunii să devină dureros de intens. Pentru o clipă închide ochii, măcinat pe dinăuntru de o sfârșeală teribilă. Starea periculoasă a celui care cedează în fața frigului și oboselii, de fapt în fața morții. Se scutură înfiorat. Nu moartea prin îngheț îl sperie, cât mai ales durerea infernală ce trebuie suportată când ești readus la viață. Văzuse asta în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
calde sau caietul de cursuri, duhnea toată camera a lămâiță; Coco sărea prin cușcă, umed, pufos, decalcifiat. Ridicam din umeri, tandru ca un hitlerist. Și pe Felicia am pierdut-o undeva prin cotloanele memoriei, despărțiți de rutina studenției comuniste și sfârșeala clipelor petrecute împreună: semestre, luni, poate chiar ani; cine mai știe și cine mai are puterea să-și amintească? Altfel, diminețile Facultății de Filologie curgeau identic, fără oprire. Câțiva profesori încercau totuși să ne convingă că se poate veni binedispus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Categoria Febrile Afebrile Umede Umede stări morbide inflamații boli umorale astenie oboseală stări funcționale oboseală deficiență digestivă digestie deficitară astenie senzații subiective gust amar, absența setei salivare mucoidă insomnie, sete, arsuri somnolență semne fizice puls ridicat, flaciditate diaree, transpirații, erupții, sfârșeală iritația pielii alimentație nocive nocive umiditate uscăciune medicamente binefăcătoare binefăcătoare dăunează dăunează clima vara agravează vara agravează iarna agravează toamna agravează Creațiile sale întinse, în limbile arabă și persană, au fost traduse în nenumărate limbi. A contribuit, ca și Leonardo
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
am fost, acum nu mai există... Ceea ce a mai rămas din el e o relicvă mizeră, fără virilitate, fără nici un rest de orgoliu. Nu mai am nici o nevoie de dragoste, nu mai reușesc să am nici un sentiment. Doar oboseală - o sfârșeală letală - și o neîndoielnică presimțire a morții... Humă Să mori cu încetul. Să te stingi imperceptibil, urmând foșnetul fin al vântului ce scutură petalele unui trandafir. Să percepi, în adânc, orice ecou sufletesc al acestei extincții pure. Și apoi îngroparea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
exact ca și cum accidentul acela nici nu s-ar fi întâmplat. Rana nu mă mai deranja deloc. Platon vorbește, undeva, despre leacurile naturale pe care le folosesc geții. Nu știu cine l-a informat. Poate că a călătorit și el în aceste locuri. Sfârșeală Trăiesc clipe de inerție absolută, de totală pierdere a simțurilor. Nu pot să mă ridic din pat, nu mă mai pot îmbrăca, nici mânca. Rămân culcat, iar ea are grijă de mine. Adesea îmi masează trupul cu ierburi care au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
-și ușor pântecul. De unde am dedus că micul meu sex pătrunsese în ea, provocându-i și ei senzații plăcute. Am rămas paralizat de uimire. Pe lângă arsura cauzată de pătrunderea înceată în carnea ei, mă simțeam cu totul în prada unei sfârșeli euforice. Sigur că nu știam, pe atunci, că iubirea fizică se traduce într-o asemenea plăcere lascivă. La drept vorbind, nici nu știam că aceea era iubire. Gesturile mele fuseseră instinctive și mă bucurasem de ele cu inconștiența vârstei mele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
peisaj încremenit: nimic nu putea să se schimbe; iar dacă s-ar fi schimbat ceva, nu stătea în puterea noastră. Ar fi multe de spus despre încercările neizbutite de ,,întregire" a familiei. Ori despre ,,democrația domestică". Sau anii de ,,navetistă" - sfârșeala și lehamitea de-a te trezi dimineața cu senzația c-ai fi un glonț pe țeava puștii: împinsă spre capătul zilelor, fără alt țel decât al ochitorului... Darul vremurilor interesante Aș fi putut însă alege dintre multe drumuri după ,,revoluție
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
care să-ți explic de ce mergeam plângând pe străzi prin 1955-1956. Pentru că m-ai înțelege. Așa cum îți înțeleg și eu adolescența pe care ți-o iubești, pe care nu ți-o poți trăda. 10) M-a cuprins o oboseală, o sfârșeală ce seamănă cu convalescențele din copilărie, când după multe zile de stat în pat ai voie să ieși în verandă, și e după-amiază, și pe stradă trec eleve, și tu citești Robinson Crusoe. 11) Simt mereu nevoia să mănânc. Aș
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
joace cu tot soiul de aplicații, așteptând să o ia somnul. „și atunci, ca și acum, când vin de la serviciu, oricât de obosită aș fi, am energie, sunt cu adrenalina la maximum. Durează ceva până resimt oboseala ca pe o sfârșeală, sunt ca Iepurașul Energizer.“ Uite-așa, tânăra noastră a intrat într-o aplicație numită Zoosk, un program de online dating care te pune în legătură cu persoane din lista de prieteni judecate drept compatibile pe baza unui formular pe care utilizatorul trebuie
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Other Rooms (Alte încăperi) urmărește prăbușirea în somnul de dupăamiază, când inteligența lasă viața liberă din strânsoare și Nu-mi amintesc niciodată, când țin ochii închiși, Ce odaie e, sau unde. Atâtea încăperi. Câte nopți nedormite, dupăamiezi ostenite. Senzație de sfârșeală, de sângerare nesfârșită... Confundarea lui a fi cu a nu fi, sentimentul că rădăcina revine la viață din zăpadă (Eliot, "răscolind / Rădăcini tocite, cu ploaia de primăvară") se risipește în cele din urmă: "Știu că mă voi trezi". Ruth Fainlight
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de repede, încât Maud nu trebui nici de data asta să refuze să i se dăruiască". Senzualitatea lui Julien este atât de exaltată, încât pentru el un sărut are intensitatea unei contopiri a trupurilor, dându-i senzația de "secătuire", de sfârșeală care vine odată cu juisarea. Și totuși, această "cutremurare" pe care o încearcă Julien rămâne sterilă. Iar tânărul, asemenea celorlalți seducători din roman, se ofilește încetul cu încetul... După cum subliniază Marcel Prévost, toți aceștia au "spiritul putred, simțurile surescitate". Sunt "toropiți
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
recapăt siguranța, ca să nu se vadă cît de nelalocul meu mă simt în mijlocul lor. Spre Paris? Ai s-aștepți mult și bine, domnișoară. În Franța s-a anunțat greva căilor ferate. Cine știe cît o să dureze! Am un moment de sfîrșeală. Oricum, nu mai am puteri, nu mai am bani, nu mai am mîncare. Vreau să ajung undeva unde se află un duș cald, un așternut curat, o masă cu tacîmuri. Îmi repet cu încăpățînare că totul s-a aranjat întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
adună pentru muncă și te stimulează. și, cu toate acestea, în ciuda bunelor intenții și a dorinței de a schimba fie chiar și binele, numai de a schimba cu orice preț, undeva, în străfundul inimii, un piculeț de tristețe și de sfârșeală pentru cerurile albastre, pentru lumina soarelui, pentru adierea caldă a vânturilor, pentru apele verzui ale lacurilor, ce te așteptau oricând primitoare la marginea Bucureștilor... Plicticoasă făptură omenească, veșnic nemulțumită, veșnic tânjind după alte celea! 24 septembrie 1954 Mi-e dor
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
spontană, de la mine putere, iar nu consecința unui act volițional, în numele nu știu cărui principiu sau simț al datoriei. și cu atât mai prețios! 31 martie 1955 Începutul a ceva nou. După atâta timp, am spus: iubesc! Sunt fericit... Mai curând - neliniștea, sfârșeala unei fericiri care va să vină... Să vină! 1 aprilie 1955 Coincidențe cu tâlc ascuns, din cele născătoare de credință: cred în principii ce nu permit a fi călcate; cred în destinul meu care se cere împlinit, în steaua mea
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
tatei“, își zise și se îndepărtă, apucînd-o spre țărm. Înainta cu viteză, speriat puțin de ce ar fi putut să se întîmple, cînd deodată simți că se oprește brusc și o durere ciudată îl năpădi pe de-a-ntregul. Era ca o sfîrșeală. Vru să strige, dar nu reuși decît să deschidă de cîteva ori gura, fără nici un sunet. Tremura tot, iar cînd simți că se sufocă, cu privirea împăienjenită de-a binelea, văzu ca prin vis niște oameni care se strîng în jurul
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
cum nu reușea să aibă nici unul dintre cei de lîngă ea. Nu știa de ce, dar avea impresia că ea se afla acolo pentru că murise și, cu toate că niciodată nu se gîndea lămurit la acest lucru, mereu îl apuca așa, ca o sfîrșeală, și îi dădeau puțin lacrimile. Mai văzuse poze din ăstea și la bunicul, la Cimitirul Eroilor, pe cruci... Ceilalți de pe Panou nu păreau să aibă astfel de probleme. Se oprea în fiecare zi în locul acela de pe coridor și nu-și
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
siesta. Părinții picoteau în pat, iar eu mă încăpățânam să rămân treaz - deși serialul nu mă interesa -, pentru că nu voiam să recunosc că duminica, de fapt, se încheiase. Tim pul părea suspendat, iar eu aveam o senzație ciudată, ca o sfârșeală. La emisiunea despre șah a Elisabetei Polihroniade, nu mai rezistam și adormeam și eu. (2011) Serialele de altădată, pe limba copiilor Acum, dacă sar difuza pentru prima dată la vreunul dintre canalele TV, ar trece neobservate. Sau, în orice caz
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
mai deprimant serial era Linia maritimă Onedin. Când auzeam melodia aceea de la generic (care când am crescut aveam să aflu că e din Haciaturian), știam că avea să urmeze ceva extrem de plictisitor, care în plus se combina cu starea de sfârșeală de duminică dupăamiază. Lumea lui James Onedin și a lui Elizabeth aparținea în exclusivitate părinților, iar noi nu mai aveam acces la ea nici măcar prin intermediul poezioarelor. (2012) Un membru al familiei Părea o piesă de mobilier. La propriu. Lemnul lui
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]