597 matches
-
rana cuiva, dar șoimii foamei de senzațional nu pun în talgerul balanței aceasta și s-au prăbușit ca torpilele asupra ei. Ce-ar conta pentru ei lacrimile unui artist, când sunt zămisliți de natura răului cu cioc și ghiare de sfârtecat. Așa a devenit subiect de presă stors și răstors, sucit și răsucit, tâlcuit și răstălmăcit, un om de valoare al națiunii noastre, artista atât de frumoasă al unui deceniu și veac atât de frumos, oglindă a spectacolului muzicii ușoare românești
ANGELA CIOCHINĂ. CÂND ARTIŞTII PLÂNG, ÎNGERII SUNT ÎN LACRIMI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352334_a_353663]
-
a păsat! Vrut-am abisul să ne dea durere Din pieptul meu de ceară s-au mai topit fiorii Din mintea ta de sculptor s-au amăgit apusuri Am înghițit lumina, am sărăcit și norii Cu ale noastre buze am sfârtecat răspunsuri Cu degete de luna ți-am căutat tandrețea Pe ochii tăi alunecam în cer Sorbeam din nemurire, adesea, frumusețea Și tresăream în brațe-ți ca un copil-aster Rămas-am fără mine când vocea ta pălit-a În buba ciumănoasă
NE-AM ÎMPĂRȚIT UNUL ALTUIA PĂMÂNTUL de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1707 din 03 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352585_a_353914]
-
1942, coord. dr. Vasile Șoimaru, Ed. Serebia, Chișinău, 2012) Frații Vasile și Eugen Isachi îl aveau pe Frontul de la Răsărit și pe cel de-al treilea frate, pe Ion, care n-a avut norocul să scape cu viață. L-a sfârtecat o schijă undeva în Bucovina, în timpul retragerii. Cei doi frați întorși acasă au fost și ei răniți la picioare și la mâini. “Era să fim ca-n poezia aceea a lui George Coșbuc: Trei, Doamne, și toți trei!”, ne surprinde
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
în ocol a intrat văduvia pentru tot restul ogrăzilor miruite îngânat pe nas în ziua când de la biserică se-ntorcea cu mine de mână și cu apă vie ce mai însemna o poartă a durerii știam că e ultima îi sfârtecase altcineva toate cele câteva inimi ea vindeca mâini picioare și câteodată suflete știa că nu moartea e cea mai fără de îngeri timpul își scoate uneori veșmintele cusute cu fir la uscat pe locul odăii am făcut grădină cine-a știut
POEM ÎN ALB ŞI FIR CUSUT DE MÂNĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351422_a_352751]
-
toate. Inclusiv crucificarea Lui. Gândiți-vă ce imens act dezinteresat și responsabil a fost acesta, al creației: ca un artist care vrând să picteze un tablou unde să apară culoarea roșie ca sângele, s-a înțepat pe sine, s-a sfârtecat, și-a tăiat venele ca să pună acel sânge în tabloul lui. O mai mare responsabilitate pentru creație, ca aceasta a Creatorului nostru nu există. ?n acest moment, lumea aceasta este nefinalizată. Nu este realizată din punct de vedere istoric, tabloul
IN de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351444_a_352773]
-
nostru nu există. ?n acest moment, lumea aceasta este nefinalizată. Nu este realizată din punct de vedere istoric, tabloul încă nu este terminat, dar știm că va fi un tablou fantastic, pentru că puțini sunt artiștii care sunt dispuși să se sfârtece, să rupă carne din carnea lor, sânge din sângele lor, pentru a pune pe un tablou, pentru a pune într-o creație, pentru ca această creație să fie într-adevăr pe măsura Creatorului. Reporter: Să-și dea copilul să moară ... Ciprian
IN de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351444_a_352773]
-
dar care? Fără barbă ar semăna cu niște copii, Ochii lor privesc înlăuntru, Pentru ca noi să privim. Încotro? Nu te teme, și-a spus, Vântul sorbea din căldura trupului său, Nu te teme, și-a spus, Vântul aluneca peste trupul Sfârtecat de gloanțe. Nu te teme, și-a spus, Tremura ca o stea tot mai înaltă, Deasupra pământului. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Întrebările / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 330, Anul I, 26 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
ÎNTREBĂRILE de BORIS MEHR în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351532_a_352861]
-
aprilie și până prin noiembrie, deoarece peștele mic îl dădeam felinelor, între care se încingea o bătaie mare pe guvizi, de fiecare dată, dar oricum, fiecare pisică avea porția sa asigurată. Pentru puii de câteva luni, fără dinți puternici care să sfârtece corpul sau capul guvidului, trebuia să le tai bucățele mici, cât pot înghiți odată, sau să-l fierb. Era întotdeauna o delectare să le privești! Cât de mici sunt, au simțul proprietății. Când prindeau un pește sau o bucățică de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350729_a_352058]
-
meleaguri să se întâmple Un praf selenar amestecat în șuvițe de fumuri plutește resemnat deasupra Obcinelor despădurite și această placă de ciment apasă oamenii în gânduri nedefinite umbrind cu răceala din pietrele ei sensuri și mituri despre îndepartări fericite păduri sfârtecate de hoții de lemne încet, dar sigur rămân o amintire a numelui de locuri purtat din vecie care din voi ați mai fost cu gândul măcar sau cu vorba pe Ștefan Cel Mare să-l reântâlniți rătăcind prin Codrii Cosminului
NORDUL BUCOVINEI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350884_a_352213]
-
țeapă și... nu vă sug nici sângele! N-am nevoie de voi în Împărăția mea! - Puneți mâna pe el! - ordonă „Imperatorul” și câteva gorile se aruncară asupra contelui. Dar acesta își transformă brațul într-o gheară uriașă cu care le sfârtecă pântecele. Măruntaiele li se împrăștiară printre scaune, sângele țâșni împroșcându-i pe cei din jur. - Veți cunoaște furia lui Dracula pentru genocidul produs neamului meu! Ucideți-i pe vinovați! - tună Contele. Cavalerii vampiri își prinseră adversarii și pe unii îi
XXIX. FURIA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350886_a_352215]
-
l-a privit îndelung cu milă, apoi, la auzul unui urlet prelung, privi încruntat spre locul de unde acesta venea, spunându-și ca pentru sine:"Lupul!" Din acea clipă, bunicul a hotărât să stea la pândă pentru a vâna lupul care sfârtecase multe căprioare în iarna aceea, precum și în iernile trecute. Era o noapte albă ca lumina zilei, pădurea fiind înveșmântată în alb cu scânteieri de diamant. De cu ziuă, bunicul și prietenul lui, au pregătit capcana pentru lupi. De fapt, au
LUPUL SUR (PARTEA I ) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351560_a_352889]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > NUNTIREA VIEȚII MELE Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 703 din 03 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Mi-s visele de-o vreme, de groază sfârtecate Și le îngroapă iarna pe sub zăpezi și lut Nu cer decât un mugur de viață și ce poate Să se sfârșească astăzi când nici nu a-nceput? N-am brațe și mă doare cum sevele îmi seacă Izvoarele din mine
NUNTIREA VIEŢII MELE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351655_a_352984]
-
Atitudinea noilor generații față de pseudovalorile perisabile, induse de propaganda comunistă, referitoare la solidaritatea între popoare. Argumentări și studii de caz. Undeva se auzi un muget și Dorel își închipui că vestitul Minotaur va apărea cu scopul clar de a-l sfârteca. Nefericitele lecturi din tinerețe își arătau acum fața ascunsă. De unde Minotaur!? Era chiar domnul rector, un fan declarat, nostalgic al vechilor tradiții, care-i indica precis unde să-și bage tema de cercetare, plus câteva amănunte jenante despre mama sa
DECIZIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346602_a_347931]
-
A doua zi se prezentă la rector, domnul profesor Tararache, zis și Crocodilu’ , cu titlul tezei și direcțiile de cercetare:Undeva se auzi un muget și Dorel își închipui că vestitul Minotaur va apărea cu scopul clar de a-l sfârteca. Nefericitele lecturi din tinerețe își arătau acum fața ascunsă. De unde Minotaur!? Era chiar domnul rector, un fan declarat, nostalgic al vechilor tradiții, care-i indica precis unde să-și bage tema de cercetare, plus câteva amănunte jenante despre mama sa
DECIZIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346602_a_347931]
-
cu toată ființa mea! Am adorat-o în cea mai pură stare de idolatrie! Ploua în continuare, în picuri mici și deși, formându-se pârâiașe la marginea străzii pustii. În ceafă simțeam răsuflarea hienei cu colții rânjiți, gata să mă sfârtece în momentul în care cădeam pradă disperării. Și atunci s-a întâmplat acel lucru, pe care unii îl pun pe seama coincidenței, alții pe seama destinului iar alții îl includ în sfera de jurisdicție a providenței dar care, în mod cert, poate
O NOAPTE PERFECTĂ de LUCIAN DUMBRAVĂ în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346688_a_348017]
-
comunicare cam deficitară, din moment ce unchiul Haralampy, în loc să intre în sufragerie, a intrat în baie, iar mătușa Parmenica a priceput lesne că nevastă-mea era, de fapt, o vecină și-i tot făcea loc să plece... Până una-alta, javra a sfârtecat o bucată din rochița de lamè a Malagheniei, liniștindu-se brusc sub masa din bucătărie. -Nu înțelegi nimic, i-am zis când am văzut că începe să miorlăie. La urma urmei, nu e decât un dobitoc, un suflet ca oricare
NEAMURI DE DECEMBRIE, PROZĂ DE DUMITRU HURUBĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351093_a_352422]
-
vreodată de unde îmi trag liniștea toată lumea mi-ar fi stat în vârful frunții urlând cu pieile goale chemarea sinelui colectiv dar nu sunt decât eu în pustiul îngrămădit de toți umblații cu un cârd de cuvinte înglodate-n datoria buzunarelor sfârtecate cu refuzul de a crede pur și simplu câmpiile unde îmi alerg eu nebunia au crescut păduri de picioare zvelte în ultima vreme deja înnodate unul din celălalt până la inconștiență deși singura realitate palpabilă sunt femeile din puținul oglinzii unde
CÂMPUL CU NODURI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351150_a_352479]
-
în arini, Viclenia cântă-n strune de pelin. Râsul râde prin poiene De altoi și de miresme. Fratele e ursul moarte Ce ucide ca la carte. Spiridușii stau la pândă Pentru-a prinde o ciosvârtă. Se-nvârtesc în baltă peștii, Sfârtecați de glasul morții Ce le cere iar simbrie Pentru-o viață-n agonie. În apus se lasă seara Și-amuțește-ncet și marea Acuzată pe nedrept, Că hrănește mult puiet. Moartea-i peste tot stăpână De la gânduri pân' la lună Minte, fură
AGONIE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352260_a_353589]
-
Și pentru că nu suntem plini de Tine, suntem o povară pentru noi înșine.” spunea Sf. Augustin. Oamenii neumpluți de Cristos simt apăsarea unei poveri și a unei greutăți imense. Este ca și cum ai avea o stâncă uriașă în spate, care îți sfârteca pielea și carnea, si care te zdrobește sub greutatea ei de sute, de mii de tone de granit. Sunt sigur că orice carte de ocultism, inteligent scrisă, ar avea o trecere la fel de mare ca si Codu' lu' Brown. Probabil că
M-AM PLICTISIT DE CODU LU DA VINCI SI DE ABERATIILE SATANISTE A LU DAN BROWN de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356382_a_357711]
-
a urmat traseul indicat de Gabriel. La nici cinci kilometri de București au fost depășiți de două echipaje ale Poliției care circulau cu mare viteză, având mijloa-cele de semnalizare luminoasă în funcțiune. Apoi, la puțin timp, două mașini de salvare sfârtecau întunericul cu sunete și lumini. Nu s‑au putut ține aproape, dar au mărit și ei viteza. * - Mă omule, se aude alarma aia de vreo cinci minute într‑una... M‑a trezit și pe mine. Nu te uiți să vezi
CHEMAREA DESTINULUI (23) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356453_a_357782]
-
au ademenit nopți și zile la rând, într-un vis ciopârțit, disonant. Resemnată în fața neantului, îmi deschid larg brațele, chemând liniștea din zori, implorând-o să pună frâu furtunii ce-a zădărnicit bucuria unui zbor... Mă înalț peste leșul cuvintelor - sfârtecate de ghearele sumbrelor gânduri - și planez pe dâra de sânge ce desparte strigătul dimineții de fulgerul sacru al nopții. Sunt pasărea albă ce luminează singura fereastră care duce spre noi și nebănuite contururi... În jocul nuanțelor se rotesc nestingherite... umbre
PASĂRE ALBĂ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355256_a_356585]
-
securiști de omenie, sau că ai fost dezvirginat de o securistă, iar perspectiva de a fi tradus aduce naratorial perspectiva canonică occidentală despre români, ca neam de nimic, ale cărui femei țărănci muncitoare la oraș meritau a fi bombardate și sfârtecate la 4 aprilie 1944 chiar sub pretext că te-au excitat feromonic, că nu se sesizează nimeni de o așa mai mult decât ploconire dinaintea inamicului terorist până la genocid. Rău se mai înșală postacul care-și închipuie că ziarul, televiziunea
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
de mâncare să-i povestească și o listă de cărți bune, care să-l facă și mai visător. La ce să viseze? La chestii livrești, apropo de ultimul centenar ratat, al lui Cioran, 8 aprilie 2011: Sfârtecare, Ispita de a sfârteca, Exerciții de sfârtecare. Adică la tentative teoretice de a săvârși cândva ceva. Da, ultimul centenar ratat, chit că am avut un gest recuperator la nivel de upercutclas. Luminarea Poporului a fost atât de puțină încât nimeni din clasele intelectuale de
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
meu stâng obrazul din care a dispărut complet sărutul medita la tinerețea unor vise ce-și alunecau tremurarea între ridurile timpului priveau geloase cum se împletește lumina în tremurul apei de când au încolțit pietre mai ți minte când ți-am sfârtecat lacrima? nu ai înțeles de ce sângerarea tălpilor este ca un frunziș unde arborii au aripi și un singur trunchi din care împăturesc în inimi circulare viața Referință Bibliografică: liniștea picura din streașina cerului / Daniel Dăian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
LINIŞTEA PICURA DIN STREAŞINA CERULUI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356823_a_358152]
-
vreodată de unde îmi trag liniștea toată lumea mi-ar fi stat în vârful frunții urlând cu pieile goale chemarea sinelui colectiv dar nu sunt decât eu în pustiul îngrămădit de toți umblații cu un cârd de cuvinte înglodate-n datoria buzunarelor sfârtecate cu refuzul de a crede pur și simplu câmpiile unde îmi alerg eu nebunia au crescut păduri de picioare zvelte în ultima vreme deja înnodate unul din celălalt până la inconștiență deși singura realitate palpabilă sunt femeile din puținul oglinzii unde
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]