246 matches
-
lumina chioară a lămpii într-adevăr un dulap cenușiu, destul de mare, așezat într-un colț. - De ce să strici dulapul? zic, hai la mine. Nici nu m-auzea. A pus mâna pe-un topot și s-a apucat de treabă. Dulapul sfârtecat făcea un zgomot groaznic. Dobrinescu era din ce în ce mai vesel. În curând focul începu să ardă trosnind în sobă și odaia se încălzi. Mă dezbrăcai de palton. Râdeam amândoi. Destuparăm sticla vârând dopul înăuntru și ciocnirăm, el cu o ceașcă, eu cu
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
prăjit, rana tăiată în resturile de carne învechită, dormind în gelatina sosului sleit, sub protecția obosită a cuțitelor și furculițelor inutile. Și un castron mare, ca un iaz verzui, în care plutesc cozile gogoșarilor, capete de castraveți, gogonele cu burțile sfârtecate. Capetele noastre se aliniază, retezate, în careu, pe masă, printre farfurii și furculițe. Dovleacul răscopt și rumen al Balaurului, cu polii aprinși, sângerii. Efigia prelungă a Regizorului, iarba îngălbenită a bărbii lui mătăsoase. Masca de carton mâncat de molii a
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
aruncat fără ezitare bilețelul cu litere și cifre buchisite la coș intuind o concluzie ratată. Profesorul o înșelase și cu prietena ei însă ea, deja trecuse senină la visul următor. Luna, ca un felinar roșu sfărâmat atârna deasupra orașului... vicioasă, sfârtecată, respira gemând cu obrazul în flăcări! Eterna copilărie Tandrețe copilărească De câteva zile suntem asediați de toți cățeii vecinilor și ținem poarta închisă. De obicei nu este așa, dar acum ,,vinovata‚ este Missy... vișla mea de vânătoare, singura cățelușă de pe
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
bine. Pătrund acum în temnițe. E o cetate a morții și a vicleniei. Meterezele-i depășesc norii, iar pe frontispicii sânt semnele Diavolului. Intru pe coridoare de piatră. Uși secrete se deschid, trape cedează. în cuști de fier - muritori 255 sfârtecați, trași în țeapă, răstigniți pe ziduri însîngerate. Fiecare nouă odaie e înțesată cu demoni. Sânt doar o Armă care carbonizează. Și viclenie. Acum caut cheile. Cea de opal, cea de turcoaz și cea de malachită. Sângerez din sute de răni
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
era cu totul altceva altceva fața de ce știau în civilie. Groaza moderată cu o gură de alcool, bubuiturile infernale, fumul și praful, gemetele și strigătele desperate ale răniților, imaginile de coșmar ale oamenilor cu capul sfărâmat, zvâcnetele spasmodice ale trupurilor sfârtecate, și mult, foarte mult sânge, toate acestea erau războiul! După modelul nemților, dacă la început săpau șanțuri pentru a se adăposti, acum săpau gropi adânci și strâmte, în care stând în picioare, se simțeau mai bine apărați. Într-o misiune
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
vânăt de durere, dar, nu suflă o vorbă... Când l-a găsit, era ucis...dar, nu devorat; avea ochii mari, umezi, umbroși și triști, străjuiți de o frumoasă coroană de coarne. Lângă el, un lup mare cenușiu zăcea cu beregata sfârtecată ...un lup care nu-și începuse ospățul.. ori, n-apucase să și-l înceapă.. Anton se cutremură; după o vreme murmură printre dinți cu glas gros, mohorât... - Suru l-a răzbunat pe Nică“ ...și-i închise ochii mari și umezi
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ruptura blugilor, totul în contrast cu ținuta ta aproape corectă, și ți-ai propus în gând să-ți lași părul să crească, să-ți neglijezi hainele, deși ar fi păcat să-ți sfârteci blugii, ai dat ceva bani pe ei, asta cu sfârtecatul mai vedem, înfățișarea și comportarea lor te fascinează, Sorin o sărută acum pe Ioana, firesc, portocaliul ei Van Gogh îți bucură ochii, se apropie de noi un tânăr cu zâmbet crispat, este salutat de toată lumea, după câteva cuvinte shimbate cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
lupte grele, iar el s-a trezit Într-un morman de carne și mațe de cal, ținându-și vioara deasupra capului, Încercând să scape din grămada aia caldă și grețoasă de hoituri, Înălțându-se ca un pom viu deasupra cailor sfârtecați, În timp ce haita devora flămândă caii regimentului, și dacă se mai auzea vreun nechezat, el era acoperit de trosnetul oaselor și al pieilor În fălcile de fier ale lupilor care lăsau În urmă iarba strivită și umedă, plină de bale și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
furnalul. El străpunge goluri de întuneric, de unde sirena infinitei dezolări cobește prăbușiri. O explozie cu salt în aer a cuptoarelor enorme, din care se va împrăștia sânge, va fi urmată de o clipă de calm infinit, premergătoare cataclismului, și trupul sfârtecat va avea, în sfârșit, odihna eternă. Câteodată îmi vibrează în timpane un zumzet cu tonul fără contenire. Nimeni nu-l aude. Turma e grăbită, oile trec și eu, ca măgarul în mijlocul lor deși înghesuit încă, mă găsesc, totuși, singur. ...Cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
trebuie să fi curs fluvii de sânge, cel puțin o duzină de ruguri să fi fost ridicate și aprinse cu făclia înmuiată în smoală, căci spre sfârșitul primului capitol toți eroii erau morți: decapitați, sugrumați, trași în țeapă, arși sau sfârtecați. Mai mult încă: nu mai rămăsese nimeni care să-i răzbune pe eroii uciși. Pe un astfel de teren plin de stârvuri și arat cu plugul scrisului și-a găsit încercarea mea narativă sfârșitul precoce. De-ar mai exista acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
și-a găsit încercarea mea narativă sfârșitul precoce. De-ar mai exista acel jurnal, el ar fi în orice caz interesant pentru fetișiștii fragmentului. Nu mi-a trecut prin minte să-i las pe toți acei sugrumați, decapitați, arși și sfârtecați, să las toate acele cadavre legănându-se de crengile stejarilor ca hrană pentru ciori să-și facă de acum apariția ca fantome, să acționeze în capitolele ce urmează și să sperie gloata pedestră - niciodată nu mi-au plăcut poveștile cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
se târau supraviețuitori - sau stăteau încremeniți ca și mine. Unii urlau, deși nu erau răniți. Cineva scâncea ca un copil mic. Eu am rămas locului, în pantalonii uzi de pișat, și mă uitam la doi pași de mine, la trupul sfârtecat al unui băiat cu care tocmai trăncănisem despre nu mai știu ce. Măruntaiele. Fața lui rotundă, care părea să se fi micșorat în clipa morții... Dar ceea ce stă scris aici cu detalii am citit într-un chip asemănător în altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
în plus, și evoluția ulterioară. De vreme ce, privind în urmă, mă văd totuși pe de o parte ca pe un băiat timid, mângâindu-și stăruitor poftele difuze și pe de altă parte ca pe un cinic îmbătrânit timpuriu, care văzuse morți sfârtecați și infanteriști spânzurați legănându-se în copaci. Ca un copil marcat ce eram, căruia orice fel de credință, indiferent în ce - Dumnezeu sau Führer - fusese adusă la cota zero, pentru mine nu exista, abstracție făcând de caporalul meu, care cântase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
pe alee. Polițiștii de la patrulare goneau curioșii, iar reporterii se Îngrămădeau pe trotuar. Jack se Îndreptă spre Millard. — Hudgens? Fără să se arate prea șocat. Doar era un profesionist. — Da, e amicul tău. Mi-e teamă că e puțin cam sfîrtecat. De la un hoț am aflat vestea. Voia să-i opereze casa cînd a văzut cadavrul. SÎnt urme de forțare la balamalele ușii, așa că mi se pare plauzibil. Dacă ai apucat să mănînci, nu te uita Înăuntru. Jack se uită. SÎnge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
umbrelor lacome asemenea unui trup de zeu închis într-un sarcofag. Dintr-odată, din trupul lui și de deasupra lui izbucnind ca o forță uimitoare închisă în cercul sângeriu, o explozie de lumină care distruge interdicția, pulverizează cercul, inundă spațiul sfârtecat și purtat afară într-o orbire în fața căreia umbrele hrăpărețe fug înspăimântate, chițcăind, călcându-se în picioare și transformându-se în fum. Vasăzică așa stau lucrurile - o voce, neauzită, dar ca și cum trebuia să fie auzită de toată lumea și el înțelegând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
că de asta n-a prea ieșit Celebrul animal din Arad, tocmai ca să-și poată Întâlni pe stradă victimele. Dacă am fi fost niște radicali politici, teroriști, am fi stat probabil prin preajmă după ce amplasam vreo bombă, ca să vedem carnea sfârtecată, ca să auzim vaietele. Cine știe? La câtă scârbă și mizantropie ne-am permis să acumulăm la un moment dat, nu cred că ipoteza-i exagerată. Dar noi eram, cică, artiști! În fine, nu știu câtă artă au simțit În jocul nostru taximetriștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
de a reduce presiunile și temperaturile ajunse în-controlabile. Bishop ghida naveta spre o platformă de aterizare situată pe înălțimile turnului conic, având grijă să rămână la o anumită distanță de clădire. Survolară și epava VTT-ului. Era numai o carcasă sfârtecată și imobilizată în fața intrării în curte. Ripley examină în trecere blindatul ars. Reprezenta pentru ea monumentul ridicat excesului de încredere în sine și a neputinței tehnologiei moderne în fața anumitor fenomene. Vehicolul de transport de trupe, cu reputația invulnerabilității, va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
pe lângă unul dintre semnele luminoase, se opri alunecând, se răsuci și porni din nou împleticindu-se, ca într-un vis. Din cauza epuizării i se părea că zboară la câțiva metri deasupra podelei metalice. În urmă, regina trăgea de sacul abdominal sfârtecat, de care apoi se debarasă. Înălțată pe picioare, aidoma unei coloane de templu, înainta greoaie, strivind mașinile, coconii, lucrătorii, tot ce se găsea în calea ei. Ripley se folosea de aruncătorul de flăcări pentru a degaja culoarul pe care mergea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
coada animalului și labele, care ieșeau dintre fălcile cățelei, se clătinau cu o iuțeală îngrozitoare. Deodată Norma schelălăi jalnic: vietatea apucase totuși s-o muște de limbă; lătrând și schelălăind de durere, își descleștă fălcile și am văzut că reptila sfârtecată încă i se mai zbătea de-a curmezișul botului, prelingându-i pe limbă, din trupul ei aproape strivit, mult lichid alb, asemănător cu cel pe care îl împroașcă un gândac negru atunci când îl strivești... În clipa asta m-am trezit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
fi dezmembrat de la început în toate..."386. Drama omului (post)modern și mai cu seamă a omului basarabean este dezmembrarea în spirit, începând cu dezmembrarea de Țară, alt mod de a constata "complexul sfâșierii", care face din individ o conștiință sfârtecată, un străin la el acasă, sau, cum plastic zice poetul "un naufragiat în Basarabia, cu tot cu Basarabia"387: "O străinătate națională a mea, a ta, a lui (a ei), pe care vor să mi-o federalizeze, să mi-o facă din
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Iacov, un olar venetic din Bucovina. Acesta fură repetat lutul Dealului. Îi smulge lacom o halcă de glod, basculând-o vrednic din coșarcă într-o umilă troacă. Însă Dealul - o ființă vie - își reface peste noapte în mod miraculous trupul sfârtecat. Mai mult, Dealul ia chipul răzbunător al unor ,,zeci de gropi ce se mișcau în știrbitura lutului, parcă încercând să-l prindă, să-l tragă în adânc"68. Justițiara dihanie telurică are și o realitate multidimendională, una cu geometrie variabilă
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
1 %, carpen 2,8 %, goluri și rarești 2,2 %.1 Prima conflagrație mondială, cu toate suferințele cauzate omenirii, a afectat și starea pădurilor din Bucovina. Valul frontului a trecut de cel puțin patru ori peste tot cuprinsul Bucovinei, pădurile fiind sfârtecate de tranșee și răscolite de obuze și explozii. Pentru a reface și proteja zestrea forestieră a Fondului Bisericesc, silvicultorii au reușit în perioada interbelică să reîmpădurească circa 28.671 ha și să păstreze un echilibru în exploatarea și regenerarea pădurilor
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
ci și site-uri și forumuri specializate unde moartea e expusă brutal, nemediat, Web-ul oferind acces suferinzilor de fascinația ororii la mii de imagini și filmări cuprinzând toate scenariile posibile ale abominabilului ce se poate abate peste corpul uman. Sfârtecat, tranșat, secționat, disecat, hăcuit, decapitat, lapidat, violat, apoi expus privirii ce scanează, investigând, trupul rămâne vlăguit de secrete, pradă unui interes învecinat, probabil, curiozității sexuale stimulate de pornografie. Într-una dintre concluziile sale remarcabile, Ariès desemnează sexul și moartea ca
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
fost .......................... (fotografiat) în fața unui club aseară. 11) Sateliții și avioanele au fost ............................ (avariat) în urma exploziei solare. 12) Sacul și toporul sunt ...................... (ascuns) în pod. 13) Dolarii și lirele sunt .......................... (ținut) de bunicul sub saltea. 14) Nasul și ochiul victimei fuseseră ..................... (sfârtecat) de urs. 15) Vazele și trandafirii de la petrecere au fost ........................ (adus) de Ion. 16) Ardeiul și merele au fost ...................... (cumpărat) direct de la producător. 17) Pantalonii și paltonul erau ............................ (asortat) unul cu celălalt. 18) Femeia și copacul au fost ......................... (pictat) de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
înălțându-ne ochii spre Cer, așteptând de acolo să vină mântuirea. Preț, de o oră a ținut moartea atotputernică... Gara de Nord fu transformată într-un morman de moloz și ruine... Peroanele au ajuns uriașe gropi și fiare îndoite, locomotive și vagoane sfârtecate, garnituri întregi de tren spulberate... Nici centrul orașului, n-a scăpat de dezastru. Au curs râuri de sânge nevinovat din vieți tinere, din vieți la apusul vieții, copii morți, mame înnebunite de durere, alergând în neștire pe străzi în ruine
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]