333 matches
-
prins, cum or vrea ei. Dacă nu se simt bine, fierbeți-l voi ca să aibă lapte proaspăt fiert. Copii abia așteptau să îndeplinească îndemnul mamei lor, le făcea bucurie să meargă la bătrâni, mai ales că bunicul era un om sfătos și le povestea multe lucruri interesante din viața sa. Pe deasupra întotdeauna aveau grijă să-i omenească cu ceva bunătăți, așa că Emilia, fiind mai mare, trecuse de paisprezece ani, apucă cu grijă oala cu două torți plină cu lapte, Mihăiță țopăind
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Bouvard și Pècuchet. Dar anticipez puțin. Deo camdată, Cezar era doar un student care, deși mai puțin zavragiu decît ceilalți, avea și el curajul să mă contreze de cîte ori mă prindea cu cîte o eroare. O făcea însă grav, sfătos, vorbind în faimoa sele lui clișee din care, deodată, ieșea cîte o-ntorsă tură ce arăta multă inteligență acolo unde crezuseși că e doar platitudine. L-am întîlnit apoi la cenaclul pe care l- am început în facultate cu un an
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
1409 nu mai pridideau cu războaiele... Fiind la Leipzig, mi-am amintit de o discuție avută prin 1971 la Berlin cu ministrul culturii, căruia îi solicitam cu insistență programarea "în capitală" a unui concert al Filarmonicii naționale. Cu un aer sfătos și doct mi-a explicat că și în "prezent", ca și în "alte vremuri" centrul muzical al "Germaniei" este Leipzigul, după cum centrul artelor plastice a rămas Dresda și, ca atare, între un concert susținut la Berlin și unul la Leipzig
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
capace mari și mici), iar din când în când primește vizita vreunui monah tânăr, dornic de a cere un sfat sau a asculta o istorisire plină de înțelesuri. Pustnicul Onufrie nu aparține însă nici pe departe cu totul transcedentalului. Gazdă sfătoasă, îi învață pe tinerii călugări dornici de schimnicie, cum să se gospodărească singuri, cum să folosească cele patru luni de vară, pentru a-și face provizii de hrană, a usca tot felul de fructe și legume care să le ajungă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
capabil și mai onest inspector de poliție. L-am pus imediat la curent cu această chestiune. În ziua și la ora fixată, l-am primit pe Clime la mine acasă. Era încărunțit și maturizat. Însă tot așa de calm și sfătos ca atunci cînd era tînăr. Scopul întrevederii a fost, cum bănuiam, să se plîngă de prigoana poliției împotriva membrilor Gărzii de Fier. Un subiect care era, de altfel, printre preocupările principale ale guvernului, fiindcă mișcarea legionară devenise o forță politică
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
cetate" s-au perpetuat din generație în generație, fără a stârni curiozitatea până la acțiunea de a cerceta ce a fost în trecutul mai îndepărtat, de unde provin asemenea denumiri.(foto 10, foto 23) În serile lungi de iarnă, câteodată, bunicii mai sfătoși le povestea nepoților curioși despre vremurile de restriște, când bunicii lor au fugit din calea oștirilor ce se îndreptau dinspre Brașov spre Câmpulung sau invers, când "liftele păgâne", cum erau numiți toți cei ce vorbeau altă limbă decât a băștinașilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
emisiunii, Ion Cristoiu pusese să se scrie un titlu senzaționalist (lucru în care e expert, nu?): „Enigmele unui papă istoric“. Bineînțeles că nu era vorba de nici o enigmă și că discuția era cu totul bleagă și răsuflată. Radu Vasile povestea, sfătos, cum e cu catolicismul, iar Cristoiu era în postura de Gâgă care articula, gângav, întrebări candide și propoziții scurte și exclamative. „Ia spuneți, domnu’ Radu Va sile, că dumneavostră sunteți catolic, cum e la catolici nu știu ce chestie?“ (Domnu’ Radu Vasile
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
spunea: "Ghiorghi! să fiu mafleri 5 și dârdală 6 și donț de nu te-oi spune tătâni-tu". Iar la compunerile libere, Dl. Profesor de limba Română, Gh.Ghibănescu [2] zicea: "Rădășanu trebue să fi avut acasă un bătrân foarte sfătos și ghidușos". Iar fostul nostru Director al Scolii normale:"Vasile Lupu" din Iași, Ioan Mitru, [3] îmi zicea: "ghidușule"! Am fost foarte bun de ghidușii că se strângeau toți elevi din clasă la banca mea. Bunica mea Ancuța mama mamei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
filmul rămâne totuși moldovean ! Cei doi invitați nu au prea multe lucruri de spus (unul, bătrânul Pișcoci, nici n-a fost acolo, celălalt, Mănescu, doar zice c-a fost), dar vorbesc totuși ; Emisiunea trebuie umplută cu vorbe, iar moldovenii sunt sfătoși. (Oare cum ar fi fost A fost sau n-a fost ? dacă s-ar fi petrecut într-un orășel ardelenesc la Turda, să zicem ?...) Faconda aceasta umple de fapt intervalul, demonstrând că se poate vorbi despre orice, chiar și despre
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
unul din capete mălin liliac (arbustul) măturoi mătură cu coadă, din nuiele merinde mâncare miezuină graniță, hotar, răzor minteni imediat mânios supărat moș bunic muiere femeie, nevastă mutăr piuliță N nădragi pantaloni, cioareci năpădai arțăgos nătântoc nătâng, prostănac, sărăntoc năzdrumen sfătos nechimuluit neasemuit nemțească ceva mai puțin decît un car de fîn nojițe curele din păr de capră, cu care se leagă obielele O obiele cărpe din cânepă sau din lână cu care se înfășoară picioarele pentru a încălța opinci sau
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
am zâmbit și când ai mei mă vizitau tot mai rar că nu mai aveam ce le da; când veneau și-mi aduceau cele ale gurii, din ce în ce tot mai puțin, dar în loc de un „bună ziua” sau o vorbă sfătoasă, de la fiu sau noră, ca mamă, îmi aruncau sau lăsau pungile cu conținutul pe hol, deși știu că nu mă pot pleca să le așez unde trebuie. Decât o bucată de pâine, că asta ți-o aduce și un străin
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Mama Mare mai avea un frate și o soră în Corbeni, veniți ca și Tata Mare din satul Corbul Nou. MOȘ DUMITRU. Mi-a rămas în minte o întâmplare din viața lui Moș Dumitru, fratele Mamei Mari, pe care bătrânul sfătos, evlavios și bun la suflet, o repeta cu năduf. Spunea moș Dumitru: „Într-o vară a început să scadă numărul găinilor din coteț. Nu erau nici pene nici sânge, pentru ca să dea vina pe vulpe sau pe dihor. Din discuțiile purtate
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
fost, nici când a intrat și nici când a plecat. Am plecat din biserică spunându-mi: „Dumnezeu e bun, le va duce pe toate la sfârșitul lor după voia Sa cea sfântă”. După amiază a venit la mine un moșneag sfătos. Cine ar bănui măcar, că sub masca nenorocită a mizeriei viază un suflet atât de nobil ?. Cine ar bănui că sub pălăria ruptă și zoioasă, că sub părul alb și dezordonat se află o inteligență sclipitoare? Cine ar crede că
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
lecturi majore, reflecție). M-a influențat și Mama, Elisabeta, rămasă în grijă cu 3 băieți năzdrăvani, aproape șomeră (ca soție de preot într-un regim ateist...). De asemenea, bunicul dinspre mamă, Neculai Prisecaru, pușcaș pe fostele moșii regale, administrator, agricultor sfătos, diriguitor de familie cu mulți, mulți copii, nepoți și strănepoți. Mai târziu au apărut alți "prieteni" sfătuitori, îndrumători, magiștri: evreul profesor de germană Hary Zupperman, profesorul de română Mihai Dărăban, Ana Blandiana (mi-a răspuns favorabil la "poșta redacției" în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
le urăm "bine ați venit" sau "welcome" zecilor de prieteni ai României, ai noștri. Îmi amintesc cu plăcere prima convorbire cu șeful recunoscut al comunității greco-cipriote, domnul Glafkos Clerides. Eram încântat de limpezimea gândirii acestui distins negociator, de modul calm, sfătos al exprimării ideilor pe care le enunța cu ușurința de bun cunoscător atât al limbii engleze, cât și al problemelor cotidiene ale insulei. Deși eram la prima întâlnire, după ce îl informasem că apreciasem intervențiile echilibrate ale reprezentanților ciprioți la reuniunile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
mine, la un pahar de vin din producția lui de cel puțin șapte sau opt ani, singuri în sufragerie, când a început o mărturisire pe care atunci am judecat-o, poate, greșit: Nelule, începu el cu o voce calmă și sfătoasă, cred că a sosit timpul să-ți spun ceva care trebuie să rămână între noi doi. I-am promis că îl ascult cu toată atenția, că voi memora cât mai precis conținutul și că niciodată nu voi spune nimănui gândurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
fost primit de Vasiliu, în uniformă și înhamat cu toate curelele unui ofițer de pe front, pe care însă nu l-a văzut niciodată. Am mai fost la sora soacrei mele, Smărăndița Catargi, și la fratele ei, Veniamin Boldur Kostaky, bătrân sfătos, care tare m-a îndemnat să mă refugiez la el, scăpând de ocupația germană. Serile le-am petrecut la surorile Marițichei, care de asemenea ne invitau să ne adăpostim la ele, în caz de părăsirea capitalei. Am aflat cu acest
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
celor de la casa de filme încă nu știu. Oricum, nu m-aș bucura deloc să se mai filmeze încă o poveste cu o invenție și piedicile puse în calea ei, cu doi șefi răi și trei buni și cu muncitorul sfătos, cu mustață groasă, ca în ultimele cinci minute să aflăm că de fapt toți au devenit buni, iar dacă mai e vreun conflict, acela e între îngeri și heruvimi, că unii cîntă mai frumos decît alții. Simt că șoferul pune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
de fum, ca și cum i-ar fi luat foc rochia, iar ea habar nu ar fi avut. Pictorul arboră din nou un zâmbet uriaș, pocni din degete pentru a-i atrage atenția, apoi își continuă explicațiile, pe același ton de profesor sfătos care nu se dă bătut chiar dacă are în față un elev tâmpit. Plus că, mă văd nevoit să repet, uneori te trezești în centrul atenției, se holbează unii la tine și, pe moment, nici nu-ți dai seama că ai
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
După 1948, producția lui D. scade estetic, pe de o parte, fiindcă scriitorul încearcă să se plieze exigențelor oficiale politico-propagandiste ale regimului, pe de altă parte, pentru că ține să-și diversifice paleta, iar în registrele nou abordate (evocarea pitorească și sfătoasă, fantasticul, straniul) eșuează. Verbozitatea se accentuează, incisivitatea scade, textele sunt fără poantă ori cu poantă slabă. Scriitorul rămâne interesant și lizibil în posteritate mai ales prin primele două volume. E notabil și rolul său de editor al poeziei lui B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
de lângă Vaslui, Ștefan cel Mare își consolida domnia, intrând, totodată, în legendă. Iată de ce tocmai legendele, care au circulat în popor și unele din ele au fost culese și scrise de cei care le-au dat crezare, cum a fost sfătosul cronicar Ion Neculce, au păstrat știrea extrem de prețioasă referitoare la curțile domnești de la Vaslui edificate de gloriosul voievod. Valoarea istorică a știrii din „O samă de cuvinte” a fost confirmată de descoperirile arheologice de pe locul numit de localnici „Curțile domnești
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
încurajare; îndeletnicire; îndeletnicit; îndemînos; înțelegător; învățătură; lucra; luni; maistru; mama; masă; matematică; materie; măreț; mereu; meserie; meșteri; meșteșug; morbid; mulțumit; muncă; muncitor; nea; nou; nu priceput; omenire; orice; perseverent; persoană; precoce; pricepută; pro; profesor universitar; profesor; repede; la ale sale; sfătos; sfînt; sîrguincios; skill; soțul; specializat; stimă; stingher; strungar; a ști; știe tot; știe totul; tăcut; tenace; tot; universitate; uscat; ușurință; valoros; versatil; Viorela; la vorbă; vorbă; zadarnic; zîmbet(1); 786/191/658/128/0 prieten: amic (194); dușman (51); bun
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a numi; o noutate; oaste; odihni; om; om comunicabil; ora; orice; percepe; poate; poezia; poezie; poezii; posed; posedă; poveste; povești; prea puține; pricepere; prieten; profesor; puțin; radio; rață; răzbi; realiza; revoltă; sau nu; să înveți; scrie; secret; secrete; semnul întrebării; sfătos; siguranță; a se simți puternic; spune; stele; șoapte; ști; a ști; știe; talent; tu; uimire; uita; uită; unde; urs; văzut; vești; viață; viitor; vis; voință; vrea; wow; zii (1)M 806/212/64/148 știre: noutate (191); veste (141); informație
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Era redactată de Const. V. Grigorescu și C. Mulțescu, aceștia folosind, pentru a semna cronicile literare, recenziile, cronicile dramatice, parodiile, schițele umoristice și traducerile, o adevărată colecție de pseudonime: Costică Evidis, Costache Modestu, Modest, Fradiavolo, Conrad, Catadouche, Don Director, Dr. Sfătos, Don Salust, Vadim ș.a. Nu e însă exclus ca unele dintre aceste pseudonime să aparțină altor colaboratori, poate chiar unor scriitori consacrați, deoarece nivelul articolelor cu subiecte inspirate din viața literară și chiar atitudinea generală a revistei atestă prezența în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286795_a_288124]
-
asistat fiind de cei doi preoți greco-catolici: "Părintele Nicolae (N. Lupea), din Alba, tânăr, e zglobiu și agitat, glumeț și amator de palavre. Aduce foarte mult cu un seminarist dintr-un roman rusesc. Părintele Iuliu (I. Făgărășanu) e mare, voinic, sfătos și cât se poate de retras", pe Em. V. (Emanuel Vidrascu) "fost avocat și profesor", nașul de botez al lui Steinhardt. Dincolo de cei amintiți până aici, am dori să mai prezentăm totuși câteva mari personalități ale contemporaneității, cu care Steinhardt
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]