237 matches
-
întîmpla o nenorocire. Dacă se scaldă copilul după apusul soarelui, capătă plînsori și nu poate dormi. Cînd soarele este aproape de sfințit, trebuie să stai pînă sfințește și apoi să începi lucrul. Cînd vor fi trei sori pe cer, e a sfadă între împărați. Omul care are noroc l-a văzut soarele. (Gh.F.C.) Soarele e un tînăr frumos cu fața strălucitoare, care luminează pămîntul. Umblă zi de zi pe bolta cerului călare. Pînă la prînz călărește un bivol, de la prînz la amiază
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dinainte și, în loc să strigi pe cineva, îl botezi fel și chip pînă nimerești e semn că mulți te îndrăgesc. Vrabie La Crăciun se mănîncă vrăbii, căci se crede că-ți dau putere. Cînd vrăbiile ciripesc mult în fața casei, fac a sfadă. Cînd cîntă vrăbiile toamna, are să ploaie. Cînd se scaldă vrăbiile și găinile în colb, are să ploaie. Vrajă Femeia care ia mana de la vaci nu putrezește. Sara după cină, la Ajunul Crăciunului, strînge fata din casă de pe masă, ia toate lingurile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pîne, sare și rachiu, și să sape acolo mătrăgună, iar în locul ei să puie acele lucruri; întrunindu se acasă, fata trebuie să ducă tot drumul mătrăguna pe cap și să se ferească, atît la dus, cît și la întors, de sfadă ori ocară. întrebată de cineva ce duce, să nu spuie adevărul, căci atunci mijlocul acela n-ar mai ajuta nimic. Ca să fie jucate mult, fetele fac aceste vrăji: poartă cu ele o crenguță de la pomul de pe care s-a prins
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
fapt mai sunt și pauze) un șir de wakkakawakkaka-wakkaka, urcând și coborând pe scara melodică, în care se desprind timbre și apoi, folosindu-te de ele încetul cu încetul degajezi profiluri individuale. O fi un sfat sau poate doar o sfadă, orăcăiala o fi constativă sau performativă, o fi spunând ceva sau poate-o fi făcând ceva, e conversație, e ceremonial... Prea complicat și mai ales, lipsit de rost, nefiind zoolingvist nu voi avea acces nicicând la limba lor (de o
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
compus din cei 12 pârgari și un șoltuz (sau voită, aleși anual de către locuitorii târgului - au avut atribuțiuni administrative și judecătorești restrânse: reprezentau comunitatea în relațiile cu domnia, boierii și negustorii străini, judecau (pe baza unei legi nescrise) pricinile mărunte - sfadă în târg și furtișagurile dovedite la fața locului -, puteau să amendeze (globească) pe cei găsiți vinovați, împărțeau, prin tragere la sorți, terenurile din hotarul târgului, participau la hotărnicii ș.a. Însă, competențele juridice ale sfaturilor orășenești au devenit inoperante în mult
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de păsări Și împlinită fu voia lui Zeus, de cînd Agamemnon, Craiul născut din Atre, și dumnezeiescul Ahile S-au dezbinat după ceartă ce fuse-ntre dînșii iscată ... Care fu Zeul ce-i puse pe ei să s-apuce de sfadă? Fiul lui Zeus și-al Letei, Apolon. În ciuda-i pe craiul Molimă grea răspîndise și oastea-i pornise să piară, Pentru ce Atrid cutezase pe ... Hrises să-nfrunte, Cînd cuviosul veni la corăbii, în tabăr-ahee, Ca să-și răscumpere fata cu-
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
lui Ahile. Ulterior, ni se povestește despre amarurile aheilor, care se trag de aici. Apoi este amintită cearta dintre Ahile și Agamemnon, care, fiind cauza directă a mîniei lui Ahile, trebuia să o preceadă. Molima este, la rîndul ei, cauza sfadei, iar înfruntarea lui Hrises a fost cauza molimei. Vom nota cele cinci unități prezentate cu A, B, C, D, E, în ordinea prezentării lor în text. Din punct de vedere cronologic, ordinea lor este 4, 5, 3, 2, 1, astfel
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Dar și-acum, turburând stele pe-ale Nilului lungi unde, Noaptea, flamingo cel roșu, apa-ncet-încet pătrunde Și-acum luna argintește tot Egipetul antic; Ș-atunci sufletul visează toat-istoria străveche, Glasuri din trecut străbate l-a presentului ureche - Din a valurilor sfadă prorociri se aridic. Și-atunci Memphis se ridică, argintos gând al pustiei, Închegare măiestrită din suflarea vijeliei - Beduini ce stau în lună, o minune o privesc, Povestindu-și basme mândre mestecate numa-n stele Despre-orașul care iese din pustiile de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
2254 Exercițiile latine din gimnaziul inferior cl. I et II să se aleagă din autorii ce au scris latinește viața lui Mihai, Ștefan etc. În gramatică, la metrică, să se pună hexametrii făcuți pentru Mihai. FILOLOGIE DECLINARE - CONJUGARE [1] 2267 sfadă - sfezi [2] 2276 A 176 {EminescuOpXV 177-211} {EminescuOpXV 212} Feciorul de-mpărat și dracul *** Baba și moșneagul și cele două fără de bob Istoria lui Gristos și a Maicii Domnului Zidirea mănăstirei Balaurul din fântână {EminescuOpXV 215} {EminescuOpXV 216} {EminescuOpXV 219
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Exercițiile latine din gimnaziul inferior cl. I et II să se aleagă din autorii ce au scris latinește viața lui Mihai, Ștefan etc. În gramatică, la metrică, să se pună hexametrii făcuți pentru Mihai. FILOLOGIE DECLINARE - CONJUGARE [1] 2267 sfadă - sfezi [2] 2276 A 176 {EminescuOpXV 177-211} {EminescuOpXV 212} Feciorul de-mpărat și dracul *** Baba și moșneagul și cele două fără de bob Istoria lui Gristos și a Maicii Domnului Zidirea mănăstirei Balaurul din fântână {EminescuOpXV 215} {EminescuOpXV 216} {EminescuOpXV 219} {EminescuOpXV
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
stăpânul lui Auta, nici Muntele de Foc, după ce le spuse că scânteile ies din acel munte mereu. - Așa, toți munții noștri fumegă, zise Auta. Dar cei mai frumoși sunt aceștia, unde este Muntele de Foc. Între străini se încinse o sfadă aprinsă, așa i se păru pământeanului. Crezu că se vor bate, dar nu s-au bătut. Numai vocile lor strigau mai ascuțit, mai ațâțate. Când se liniștiră, Auta răsuflă ușurat și le mărturisi teama care-l bântuise, iar ca să-l
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
l făcuse și să le dea troienilor puterea de a birui, pentru ca aheii să înțeleagă ce înseamnă să-l fi umilit pe fiul ei și ce înseamnă lipsa lui de pe câmpul de luptă. După oarecare șovăială (se temea de o sfadă cu Hera), Zeus îi primește ruga, înclinându-și capul în semn de fermă hotărâre. Iar după ce Ahile află de la Antiloh că Patrocles e mort, scoate un strigăt cumplit, pe care îl aude Tetis în adâncul mării și dă glas tânguirii
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
l făcuse și să le dea troienilor puterea de a birui, pentru ca aheii să înțeleagă ce înseamnă să-l fi umilit pe fiul ei și ce înseamnă lipsa lui de pe câmpul de luptă. După oarecare șovăială (se temea de o sfadă cu Hera), Zeus îi primește ruga, înclinându-și capul în semn de fermă hotărâre. Iar după ce Ahile află de la Antiloh că Patrocles e mort, scoate un strigăt cumplit, pe care îl aude Tetis în adâncul mării și dă glas tânguirii
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Își și Înșurubează degetul arătător În tâmplă. Îți bați joc de noi, băi tovarășe? Pleci aproape cântând. „Zori cu noroc ne răsar; tăcere și gânduri curate Zile bune de-acum vorbe de bine grăiți Astăzi nu vrem judecăți, departe cu sfadă nebună. Gloată cu grai veninos, lucrul să ți-l zăbovești!” Ai divorțat de soacră, deci și de nevastă, nu mai ești slugă la sas. O să pleci când vrei tu, nu târâit de alții, când o să vrea „mușchii tăi”. Și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
când eram voinic, În veci nu mă mai iartă una... Cu care n-am avut nimic... Ceartă între soți Îi spune soața când devine rea, Că n-are gust de când îl știe ea, Și-i zice soțul când se-ncinge sfada, Că n-are și că dânsa e dovada...G.L.U.P.I. Cântare femeii Bărbatul o privește ca pe-o floare Cum alta mai frumoasă-n lume nu e Și-i cade cu iubire la picioare, Ca mai ușor în cap
GHEORGHE B?LICI by GHEORGHE B?LICI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83931_a_85256]
-
asemenea minuni din partea actualei majorități a Adunării, așteptăm ca la ocazie ca să se constituie în sinod și să aleagă pe d. Sihleanu mitropolit al Ungro-Vlahiei. [1 decembrie 1879] UNITATEA DE VEDERI ÎN CABINETUL ACTUAL Nefiind oameni de ceartă și necăutând sfada cu lumânarea, ca turcul care aștepta să-i calce cineva pe colțul ișlicului ca să-l ia la harță, întrebăm numai cu toată smerenia cuvenită daca oameni cari s-au combătut cu cea mai mare vehemență și și-au imputat manopere
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu le datorească o compensație, o asigurare in contra urmărilor serviciului militar, în contra urmărilor sociale ale războiului. Precum vedem lupta e între vederi foarte deosebite și cu toate acestea e o luptă pentru a determina voința statului, nu însă o sfadă pentru împărțirea bugetului și funcțiunilor. Înrădăcinată în înclinări, în instincte, ea se poartă fără cruțare și dintr-o parte și dintr-alta, păstrând cu toate acestea înaltul caracter moral al unei lupte pentru idealuri politice și sociale. Când comparăm aceste
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
11 ofițeri, iar în Japonia s-au operat 20 de arestări pentru duel în... 2005! De cele mai multe ori, pricina a fost aceeași: onoarea Dulcineii. În poezia "Duelul", Topârceanu pune să se bată crâncen doi cocoși, " Dar n-au motiv de sfadă / Căci nu se știe a cui e vina / Misteru-nvăluie pricina / Deci: căutați găina!" Duelul de la Iași, evocat și-n cartea "Trăitori sau trecători prin Târgu' Iașului", este, de departe, unic prin toate cele ca-ntr-o joacă de-a râsul-plânsul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
prea era În regulă ce făcusem, părințelul nu socoti de prisos să-mi spună că la cheful de muncă pe care-l am, ar trebui să-mi caut de lucru prin hale. Erau amândoi mai Înfierbântați și mai puși pe sfadă decât Îi găsisem de dimineață. Mai luaseră desigur ceva pe drum, peste romul ăla de la prima oră. Văru’ Laur parcă se străduia să-i fie pe plac lui Andrei pleoștindu-se afectat și spunându-mi că doar n-oi fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
văzut pe Laur ghemuit În patul de la geam. Dormea dus, sforăia și horcăia, venise probabil la puțin timp după ce luasem de aici ultima jumătate de rom În urmă cu o oră și ceva. Se strecurase prin Întuneric și prin toată sfada noastră din curte cu șoferii. Stinsese lumina fără să-și facă probleme că ne-ar putea atrage atenția, iar noi nu observasem În tot balamucul ăla cu sacii de ciment. Pândise și ascultase, desigur, luase aminte la tot ce puneam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ei și cu ce-i dă omul, așa că să ne vedem de treabă și să nu mai umblăm cu vorbe de-astea. N-aveam În definitiv altceva de făcut decât să umblăm cu vorbe, iar după cum asista Hansi la toată sfada noastră, singura noastră șansă era s-o ținem așa până la ziuă, fără să-l scăpăm din ochi. Numai de nu ne-ar lua somnul. Dacă nu cumva tocmai asta așteaptă călăul ăsta de om ca s-o șteargă. Fuma țigară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Arghezi) „Urechea lui închisă pentru graiuri” (T. Arghezi) • de număr: „O, vino, fluture, te lasă Pe brațu-mi ostenit.” (T. Arghezi) „Și osteniți oameni cu coasa-n spinare Vin de la câmp...” (M. Eminescu) • de caz: „Îmi întindeai o gură deschisă pentru sfadă.” (M. Eminescu) „...Privirea fixă și profundă și-o aținti asupra cărții deschise înaintea lui Dan.” (M. Eminescu), • de intensitate: „O, de n-ai fi mai înrudit cu moartea decât cu viața” (L. Blaga) Opoziția afirmativ-negativ o realizează cu mijloace specifice
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
distinge de complementul indirect pe baza articulării unui substantiv din enunț care își manifestă astfel în planul expresiei poziția sa de regent al pronumelui. În enunțul: „Și-nlănțuindu-mi gâtul cu brațe de zăpadă/ Îmi întindeai o gură deschisă pentru sfadă.” (M. Eminescu, I, 92), pronumele mi (și-nlănțuindu-mi) funcționează ca atribut pentru substantivul-regent gâtul, articulat cu articol hotărât iar pronumele îmi (întindeai) este complement indirect pentru verbul regent întindeai, determinat în același timp de complementul direct o gură. Funcționarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de-aur roș”) recheamă prin visarea argintului „sufletul” vizionar al poetului și gloria antumă a „Egipetului”. „Și-acum luna argintește tot Egipetul antic; Ș-atunci sufletul viseaza toat-istoria străveche, Glasuri din trecut străbate l-a prezentului ureche Din a valurilor sfadă prorociri se aridic.” Egipetul întrunește în cele din urmă formele metamorfice ale argintului, devenit nisip (pământ), piramidă, râu, cântec. Florile „sclipesc” „ca argintul de ninsoare”, zidire uriașă, Memphis, pare învelit „cu-argint ca-n soare să lucească într-un lanț
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
e un (neo)romantic fără a fi romanțios; el scrie în tonalitatea unei abia ghicite arhaicități lingvistice, "strein" și "pasere", produce tot felul de jocuri de cuvinte, rafinerii și subțirimi stilistice de esență voltairiană, angajîndu-se în încăierări "de crapă și sfadă", dar își extrage lirismul, asemenea unor poeți precum Ileana Mălăncioiu și Cezar Baltag, dintr-un fond arhetipal al satului: credința în moroi, simbolistica șarpelui (viperei) și izomorfismul acesteia cu pasărea, mărăcinele sînt numai cîteva din motivele lirice de rezistență ale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]