286 matches
-
a lui Dumnezeu și să fie pedepsit cu moartea veșnică, pierzând răsplata fericirii; c) asupra vieții de har, pentru că cine păcătuiește își distruge viața primită la botez, îl elimină pe Duhul Sfânt din sufletul său și se privează de harul sfințitor. Alături de acestea, păcatul are o repercusiune și asupra vieții sociale. Atât binele cât și păcatul influențează calitatea vieții sociale, în speță a membrilor comunității creștine. Ruptura produsă prin păcat devine dublă: nu numai de Dumnezeu, ci și de aproapele. Se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
cu sine însuși. Cu toate că un asemenea tip de dialog se realizează și în viața omului de zi cu zi, nu putem afirma că el este identic cu dialogul pre-mărturisire. Acum, creștinul, fiind iertat, se află în altă stare, de har sfințitor, trăind de data aceasta un nou mod de viață, de comuniune cu Dumnezeu, și desfășurând un alt tip de raport. Își va propune să fie mai atent în a împlini voința divină și tocmai de aceea are nevoie să continue
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
lui Dumnezeu trasat în proiectul său de viață creștină”. Deși complexitatea raportului dialogic este destul de vastă, esența momentului nu trebuie ignorată. Aceasta se structurează în jurul ideii că întâlnirea și relația dintre confesor și penitent urmărește menținerea unui caracter mântuitor și sfințitor, prin intermediul căruia penitentul să fie iluminat în diferitele aspecte ale vieții sale și introdus în misterul lui Dumnezeu, cel care este veșnic, plin de milostivire și iertător. Rolul confesorului și atribuțiile penitentului se conturează doar cu intenția de a împlini
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
trebui să aibă posibilitatea să perceapă și să devină conștient că este ascultat; h) confesorul, indiferent de tematica și de ariile dialogului, nu va uita să îi anunțe penitentului darul mântuirii și posibilitatea de a-și relua viața în harul sfințitor; i) pentru a găsi o pocăință potrivită, confesorul poate dialoga cu penitentul în privința alegerii acesteia. Dialogul are un caracter discret, pentru ca să se poată verifica disponibilitatea penitentului de a împlini acțiunea de pocăință, nu doar cu scopul reparării, ci și în vederea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sau oricât de infinit de mică ar părea, în comparație cu darul iertării oferit de Dumnezeu, pocăința are, până la urmă, un caracter simbolic. Ea este împlinită acum, de fapt, de un „alt om”, de „omul nou”, iertat, care se află în harul sfințitor și care manifestă o nouă atitudine față de viața penitențială. Aceasta îl ajută să crească și să privească înainte, pe drumul credinței, fără să își mai fixeze privirea spre trecut, printr-o remușcare continuă pentru ceea ce a făcut. El se simte
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ajută în realizarea și în îndeplinirea propriei misiuni pe acest pământ. În această misiune, va încerca să aibă mereu conștiința prezenței lui Dumnezeu, care îl însoțește și cu care rămâne în comuniune atâta timp cât se va menține în starea de har sfințitor, pe care a primit-o prin reconciliere. Acest fapt îi va caracteriza întreaga existență și îl va orienta către o conștientizare teleologică a vieții sale; e) o dimensiune misionară, pe care penitentul o trăiește întâlnindu-se cu divinitatea și în fața
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sacramentale, când, înainte de a intra în confesional, preotul se pregătește parcurgând trei momente: a) curățirea inimii sale - pentru a putea lăsa ca lucrarea lui Dumnezeu să pătrundă în el și, prin el, să se răsfrângă asupra penitentului. Starea de har sfințitor face ca preotul să se deschidă cu totul lucrării milostivirii lui Dumnezeu. În această intenție, el poate face un act de căință sau, dacă este nevoie, trebuie să se spovedească, pentru a fi cu inima liberă și pentru a putea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
accentuat foarte mult demnitatea credincioșilor, fie din partea Conciliului, fie de Codul de Drept Canonic (cfr. Cartea II: Il popolo di Dio). 6. Preotul nu este omul „lucrurilor penultime”. Toți creștinii trebuie să aibă sensul escatologic în prezența lor e-vanghelizatoare și sfințitoare în istoria oamenilor. Într-adevăr, aceasta o pretinde creștinismul ca religie a viitorului absolut. Animarea evanghelică a realităților pământești trebuie să se potrivească cu: 1) cu memoria bună a întregului nostru trecut, rădăcină ce nu poate fi eliminată pentru prezența
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
amesteca în agitațiile schimbătoare ale politicii, a sta deasupra intereselor pământești, și numai atenți și prompți la efuziunile neîncetate ale carității, mai ales în zilele de durere, aceasta înseamnă a aduce Patriei cea mai prețioasă slujire”. În interiorul acestui rol evanghelizator, sfințitor și misionar al preotului se află desigur și datoria de a anima creștinește realitățile pământești: această animare, însă, trebuie să se facă cu stil sacerdotal, adică în cea mai mare coerență cu condițiile aceluia care este chemat să fie om
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
la dispoziție și, prin urmare, credincioșii ar fi nevoiți să renunțe pentru timp îndelungat să aibă parte de sacramente. În orice caz, între două celebrări penitențiale cu dezlegare generală, credincioșii trebuie să se mărturisească personal. Spovada: o întâlnire sfântă și sfințitoare Dacă ne amintim că spovada este darul pascal al lui Isus pentru Biserica sa, atunci ea devine pentru noi, mai de grabă, un motiv de bucurie decât de tulburare. În societatea de masă în care trăim, nu este oare binevenit
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
trăim, nu este oare binevenit să ascultăm un cuvânt care ne este adresat personal? Într-o epocă în care atât de multe întâlniri personale sunt falimentare și fără speranță, nu este minunat să experimentăm prin spovadă o întâlnire sfântă și sfințitoare? 5. Ungerea bolnavilor O boală gravă poate să lovească profund ființa omenească. Aceasta putem s-o experimentăm în mod direct, sau prin cineva care ne este apropiat. În caz de boală, realizăm cât de puțin dispunem de viața noastră, cât
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
pasaj, se poate înțelege despre ce fel de experiență este vorba. Raportul dintre experientia și intelligentia se restrânge la un obiect bine definit: realitățile spirituale, lucrurile și cuvintele transmise. Experiența înseamnă experiența creștină, în sens strict, experiența derivată din harul sfințitor. Devine clar că obiectul care privește sensus fidei este întreaga revelație, pentru însuși faptul că se referă la conținutul experienței de credință a credinciosului. Pentru a înțelege experiența în raport cu sensus fidei și ce implicații are acest tip de raport, se
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
a umanității, mergând încet și ezitant spre Lumină. Dar, în același timp, el înțelege chemarea spre această lumină chiar într-însul, invitându-l să se alăture la lucrarea de renaștere și îndumnezeire, operă proprie Duhului Sfânt ca introducător, ghid și sfințitor. Trebuie să intri așadar în acest proces al luminii, al trăirii, al participării la darul lui Dumnezeu, Izvorul Luminii. Atât timp cât oamenii nu au intrat efectiv, încă de aici, în acest proces, ei nu sunt în ochii lui Simeon Noul Teolog
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
anticipat nesfârșitele bucurii ale vieții veșnice. Harul Duhului Sfânt este prezent în sfinți nu numai în timpul vieții , ci și după moarte: când sufletul cu aureola lui nemuritoare se va despărți de trup, atunci harul Sfântului Duh își va arăta puterea sfințitoare și în trupul unui asemenea suflet. De aceea oasele goale și moaștele întregi ale sfinților izvorăsc tămăduiri și vindecă tot felul de boli. Sufletul sfânt, despărțindu-se de trup odată cu moartea lui, rămâne cu harul fără trup și se îndumnezeiește
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
ortodoxe în domeniul trinitar, hristologic, soteriologic și antropologic, punând accentul pe dragostea nețărmurită a Logosului divin, care unește pe creștini unii cu alții în El însuși, pe iubirea maternă a Bisericii care unește frații de aceeași credință și pe acțiunea sfințitoare a Sfântului Duh. În privința lucrării sfințitoare a Duhului Sfânt în lume și în Biserică au scris, sub formă de tratate, sau parțial în alte lucrări, Sfântul Atanasie cel Mare (†373), Didim cel Orb (†398), Sfântul Chiril al Ierusalimului, Sfântul Epifanie
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și antropologic, punând accentul pe dragostea nețărmurită a Logosului divin, care unește pe creștini unii cu alții în El însuși, pe iubirea maternă a Bisericii care unește frații de aceeași credință și pe acțiunea sfințitoare a Sfântului Duh. În privința lucrării sfințitoare a Duhului Sfânt în lume și în Biserică au scris, sub formă de tratate, sau parțial în alte lucrări, Sfântul Atanasie cel Mare (†373), Didim cel Orb (†398), Sfântul Chiril al Ierusalimului, Sfântul Epifanie de Salamina (†403), Sfântul Vasile cel
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Ieremia IV, 20). Este numit Sfânt și este sfânt, după cum sfânt este Tatăl și sfânt este Fiul. Dacă pentru creație sfințenia este ceva adăugat din afară, pentru Duhul sfințenia este un apanaj al firii Sale. El nu este sfințit, ci sfințitor. Este numit bun, pentru că bun fiind Tatăl, bun este Cel născut din El. Bunătatea este esența Sa. Este denumit Cel fără ocolișuri, ca și Domnul Dumnezeu (Ps. 140, 16), pentru că adevărul și dreptatea este în Sine și nu se înclină
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
fără să fi fost creat, Duhul e și El din Dumnezeu”. (Sf. Vasile cel Mare, Epistole, 125, II, în PSB, vol. 12, p. 306) 91 „... Unul fiind Fiul sau Cuvântul cel viu, Una trebuie să fie desăvârșita și deplina lucrare sfințitoare și luminătoare și vie a Lui și darul 81 de care se spune că purcede din Tatăl, pentru că strălucește 82 și se trimite și se dă de la Fiul cel mărturisit din Tatăl. Neîndoielnic Fiul e trimis de Tatăl. Căci zice
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Patru sfinți evangheliști. Trei fețe dumnezeești. Două table-ale lui Moise. Unul, Fiul mare este Care-n ceruri locuiește Și pe noi ne mîntuiește. Întrebare : ,, O dascăle prea-Învățate Ce Înveți la școală carte. Spune nouă ce e șapte ? ” Răspuns : ,, Șapte taine sfințitoare. Șase vase pline rase. Cinci rane-ale Domnului. Patru sfinți evangheliști. Trei fețe dumnezeești. Două table-ale lui Moise. Unul, Fiul mare este Care-n ceruri locuiește Și pe noi ne mîntuiește. Întrebare : ,, O dascăle prea- Învățate Ce Înveți la școală carte
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
dumnezeești. Două table-ale lui Moise. Unul, Fiul mare este Care-n ceruri locuiește Și pe noi ne mîntuiește. Întrebare : ,, O dascăle prea- Învățate Ce Înveți la școală carte Spune nouă ce e opt ? ” Răspuns : ,, Opt pahare cu oțet. Șapte taine sfințitoare. Șase vase pline rase. Cinci rane-ale Domnului. Patru sfinți evangheliști. Trei fețe dumnezeești. Două table-ale lui Moise. Unul, Fiul mare este Care-n ceruri locuiește Și pe noi ne mîntuiește. Întrebare : ,, O dascăle prea-Învățate Ce Înveți la școală carte Spune
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
table-ale lui Moise. Unul, Fiul mare este Care-n ceruri locuiește Și pe noi ne mîntuiește. Întrebare : ,, O dascăle prea-Învățate Ce Înveți la școală carte Spune nouă ce e nouă ? ” Răspuns : ,, Nouă cete Îngerești. Opt pahare cu oțet. Șapte taine sfințitoare. Șase vase pline rase. Cinci rane-ale Domnului. Patru sfinți evangheliști. Trei fețe dumnezeești. Două table-ale lui Moise. Unul, Fiul mare este Care-n ceruri locuiește Și pe noi ne mîntuiește. Întrebare : ,, O dascăle prea-Învățate Ce Înveți la școală carte Spune
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Unul, Fiul mare este Care-n ceruri locuiește Și pe noi ne mîntuiește. Întrebare : ,, O dascăle prea-Învățate Ce Înveți la școală carte Spune nouă ce e zece ? ” Răspuns : ,, Zece sunt poruncile. Nouă cete Îngerești. Opt pahare cu oțet. Șapte taine sfințitoare. Șase vase pline rase. Cinci rane-ale Domnului. Patru sfinți evangheliști. Trei fețe dumnezeești. Două table-ale lui Moise. Unul, Fiul mare este Care-n ceruri locuiește Și pe noi ne stăpînește. ” -//,, Din voie dumnezeească ” este o creație populară. Exemplificăm : ,, Din voie
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ea l-a vindecat de neputința lui; și tuturor care se apropiau de ea cu credință și i se închinau le da (n.n. dădea), prin minuni, nenumărate vindecări și faceri de bine"30. Reprezentarea chipului Mântuitorului aduce odată cu ea puterea sfințitoare a celui reprezentat, la fel cum pentru cel ce iubește simpla privire aruncată asupra fotografiei aduce bucurie. În decursul timpului omenirea a fost preocupată de reprezentarea chipului și, în acest sens, stau mărturie nenumăratele portrete picturale, sculpturale sau basoreliefuri ce
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
lor dintre noi un prăpăd, dar ei sunt înpace (Înțelepciunea lui Solomon 3, 1-9). Rugăciunea lui Iezechia,regele lui Iuda, când a căzut bolnav și s-a tămăduit de boala lui ca oînviere din morți este semnificativă pentru evenimentele „Patimilor Sfințitoare ale Mântuitorului”: „Atunci eu am zis: Mă duc la amiazazilelor mele, la porțile locuinței morților voi fi ținut pentru restulanilor mei. Nu voi mai vedea pe Domnul în pământul celor vii; șinu voi mai privi pe nimeni dintre locuitorii lumii
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
biruitputerile întunericului și le-a făcut de ocară în văzul tuturor biruindasupra lor prin cruce” (Coloseni 2, 15).Tocmai de aceea, în Joia Mare a Săptămânii Patimilor, Crucea Răstignirii se scoate seara în mijlocul bisericii după citirea celor 12Evanghelii ale Patimilor sfințitoare ale Domnului. La ieșirea cu Cinstitele Daruri în timpul Sfintei Liturghii slujitorii fac pomeniri în mijlocul bisericii în amintirea rugăciunii tâlharului din dreapta Mântuitorului: „Pomenește-mă Doamne, când vei veni întru Împărăția Ta”,la care răspunsul Mântuitorului a fost: „Adevărat grăiesc ție, astăzivei
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]