1,167 matches
-
sînt ceea ce caută. Tot astfel precum David este tainicul protagonist al poveștii pe care i-o spune Nathan (2 Samuel, 12) ; tot astfel precum De Quincey a deslușit că omul Oedip, nu omul în general, este adevărata cheie a enigmei Sfinxului din Teba”. Mantiq al-tayr (titlu care se traduce de fapt „Limba păsărilor” și nu „Colocviul păsărilor”, fiind un citat preluat de Attar din Coran) l-a impresionat în mod evident pe Borges, căci vorbește despre asta și în Grădina potecilor
Borges, Dante, Orient by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3633_a_4958]
-
dar lipsiți în totalitate de sentimente, și oamenii incolori (similari oarecum prolilor din celebrul roman al lui Orwell), ființe considerate de categoria a doua, care locuiesc în cavernele din interiorul planetei și asigură producția bunurilor materiale. Acestora li se adaugă sfincșii, cei dintâi locuitori de pe Globus - făpturi semi-umane ținute în rezervații, dar înzestrate cu o prodigioasă memorie supraindividuală, în care se găsește depozitată istoria tututor celor douăzeci și două de civilizații. Puterea este deținută de un consiliu al bătrânilor, ce exercită
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
memoriei, pe de altă parte că personajele sunt „atent construite după legile subiective ale structurilor particulare și prin metoda introspecției”. Tudor Vianu nu recunoaște inițial „influența tehnicii literare a lui Proust” (nici nu era în cărțile de început, Ape adânci, Sfinxul, Femeia în fața oglinzii), pentru ca mai târziu, în Arta prozatorilor români, să consimtă: „Uneori analizele acestea, pătrunse de numeroase elemente senzoriale, dobândesc largi dezvoltări, încât un singur gest sau o singură reacție sufletească este intens urmărită, aprofundată în toate laturile ei
Glose pentru Hortensia Papadat-Bengescu by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/2941_a_4266]
-
ZIUA LIMBII ROMÂNE SUB PRIVEGHEREA SFINXULUI Grație eforturilor depuse timp de 17 ani de un grup de români patrioți, România se poate bucura de o „Zi a Limbii Române” instituită prin Legea nr. 53/2013 și sărbătorită pentru prima dată după legiferare În țară și În
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
Vulcana-Băi, județul Dâmbovița, și Fundației „Episcopul Grigorie LEU - Mișcare pentru Progresul Satului Românesc”, președinte Corneliu Leu, jurnalist, scriitor, dramaturg, regizor. Dintr-o inițiativă originală și Îndrăzneață a organizatorilor activitățile urmau să se desfășoare pe Înălțimile maiestuoase ale Munților Bucegi, În preajma Sfinxului, la o altitudine de 2000 de metri, Într-un spațiu pur și dominator, unde istoria se Împletește cu legenda, cerul cu pământul, trăinicia muntelui cu cea a limbii și poporului român. Vremea nefavorabilă a făcut Însă ca Sărbătoarea să se
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
pentru participarea la cea dintâi manifestare internațională prilejuită de „Ziua Limbii Române”, 31 August 2013, fiecare participant a primit câte un steguleț tricolor și un poster, reprezentând Însemnele sărbătorii. În partea de sus a posterului, În centru se află imaginea Sfinxului de pe Bucegi, pe coloanele laterale sunt reproduse citate din mari personalități istorice și culturale cu privire la unitatea poporului român și la frumusețea și importanța limbii române: „și hotarul Ardealului, pohta ce-am pohtit, Moldova, țara Românească.” (Mihai Viteazul); „Pentru a trăi o
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
În În mod deosebit parlamentarilor și primarilor pe care i-a numit „mici demnitari ai culturii românești,” asemenea preoților și Învățătorilor din trecut. Ansamblul folcloric de la Întorsura Buzăului a intonat „Imnul limbii române”, pe versuri de Corneliu Leu: „Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
din trecut. Ansamblul folcloric de la Întorsura Buzăului a intonat „Imnul limbii române”, pe versuri de Corneliu Leu: „Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe munții românești urcați Sub semnul magic din Carpați, Pecete-adâncă din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
Cu Sânziene, Feți-Frumoși... Sau cântece cu viers duios. țesut la poale de Carpați și-oriunde țara are frați În lumea largă răspândiți Care prin verb, ca legământ Rostit În cântec și-n cuvânt, Rămân uniți De nimeni despărțiți! Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Cu
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
răspândiți Care prin verb, ca legământ Rostit În cântec și-n cuvânt, Rămân uniți De nimeni despărțiți! Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați În miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Cu sufletele-alăturați De-aici spre patru zări zburați Spre frații ce-n străin pământ țin rădăcina prin cuvânt. și-ntinse aripi ce
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
duhul jertfei de martiri Pe altarele Marii Uniri! Spre Vlahi din Tatra În Timoc, În pustă și În orice loc Aceeași limbă ei vorbind Până la aromâni În Pind. și să rămânem veșnic frați Bând apa vie din Carpați Aici, la Sfinxul din Bucegi Unde-am avut preoți și regi. și o Credință am avut Din veac de mare Început, Iar nimănui nu am făcut rău Crezând În Bunul Dumnezeu Care, cu noi, Va fi mereu! Va fi mereu! Compozitorul Miltiade Nenoiu
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
parte a activității s-a Încheiat În acordurile dulci și mângâietoare ale Grupului instrumental „Dr. Romy” de la Reșița, care a Înterpretat piese compoziții proprii: „Invi tație”, „Recurs la metodă”, „Schimbarea la față”, „Semnul lui Iona”, „Regisor e Grand Senior”, „Imnul Sfinxului”. În partea a doua a festivității pe o scenă În aer liber situată În Parcul „Dimitrie Ghica” din Sinaia limba română a fost omagiată prin poezie, cântec și dans de către soliști vocali, ansambluri și grupuri folclorice din Întreaga țară: „Floricica
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
și o noblețe născută dintr-un amestec de duritate interioară și îngăduință nutrită de generozitate. N-aveai cum să nu fii cucerit de ființa solară în care sălășluia una din marile personalități ale lumii literare. De cele mai multe ori, părea un sfinx. Dar nu ezita să coboare de pe propriul soclu, întrupânduse în portretul sever-îngăduitor al unei profesoare descinse parcă din epoca victoriană, pregătită de orice șotie - dacă cei prezenți se dovedeau la înălțimea complicatelor mind games în care se dovedise mare maestră
Despărțirea de Doris Lessing by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3029_a_4354]
-
că totul depindea de răspunsul meu - întreaga ei existență de commère. - Da!, am spus - puțin cam tare (oricum, triumfător). -"Atena a putut"! Am privit-o: spirala numelui său - acel blazon specular care ascundea, cu orbitoarele-i jocuri de oglinzi, ospățul Sfinxului - își întoarse fața cernită. Și nu era decît un carton, cu toată perspectiva aceea delirantă desenată stîngaci de mîna unei femei foarte, foarte bătrîne...
Ospățul Sfinxului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/15224_a_16549]
-
decenii în scîncete și înfometare căci fuseseși copilă orfana înfiata într-un funest crepuscul de viitorul ei violator vai nu am nici eu lacrimi cîte s-ar cuveni să adap setea acestor nori ce nu pot umezi buzele însetate ale sfinxului din Bucegi căruia timpul i-a lăsat expierea acestei singure întrebări: încotro?... patrie ce renaști epuizîndu-te... Inventar de potop Cum (deocamdată) ei nu reușesc să înșface din marele tot cu dosul mîinilor atît cît înhață cu lațul palmelor în căngile
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
lor ca a unor mădulare, tot un fel de chirurgie, de fapt, specială. De unde, literatura: tot un fel de organism bine înjghebat. în prima zi, pe coridor, știind că mă ocup cu scrisul, profesorul Noica mă pune la încercare, ca Sfinxul pe tragicul erou teban: cum se spune... - ne, sutor, ultra... srepidam, pocind dinadins cuvântul, făcându-se că nu știe,... - crepidam! rostesc hotărât, - nu mai sus de sanda, cizmare! - adaug, iar gura sa frumoasă se modifică într-un surâs satisfăcut, - trecui
Panduri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11163_a_12488]
-
uragane, tornade, inundații catastrofale, inimaginabile secete făcând turnee prin toate continentele. Când potoapele vor conteni în Guatemala, pale gigantice de vânt se vor abate pe Coasta de Azur, azvârlind peste vilele recent achiziționate de oligarhii ruși autobuzele londoneze cu etaj, sfinxul din Gizeh, piramda lui Keops. O situație în care te poți declara mulțumit că ai murit ieri.
Bătrânul și ploaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11199_a_12524]
-
imagina viața telespectatorilor români fără psihoza transferării lui Mihăiță Pleșan de la Dinamo la Poli Timișoara. Mare zarvă, mare senzație...! ...Reporterii sportivi ai tuturor televiziunilor aleargau adulmecând coiotic să prindă o hălcuță de propoziție din gura fotbalistului, a regelui Hagi, a ,sfinxului" Becali, a filozofului Dinu, a ,Piedonelui" Iancu de Timișoara... Era o disperare tv atât de sincer generală pentru ca populația întregii țări (plus o parte din diaspora, desigur...), uitând de disponibilizări, manele, greve, taxe, impozite ș.a., să nu trăiască sub teroarea
Atenție, cad pesediști!... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10955_a_12280]
-
internațional al evenimentului, ne va fi aproape. Vom ura cu toții -„ La mulți ani, dulce Limbă Română!” Și vom cânta: D Lestine iterare IMNUL MANIFESTĂRILOR de ZIUA LIMBII ROMÂNE (din ”îndrumarul” pentru Ziua Limbii Române, alcătuit de Corneliu Leu) Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați în miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
iterare IMNUL MANIFESTĂRILOR de ZIUA LIMBII ROMÂNE (din ”îndrumarul” pentru Ziua Limbii Române, alcătuit de Corneliu Leu) Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați în miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe munții românești urcați Sub semnul magic din Carpați, Pecete-adâncă, din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Sânziene, Feți Frumoși... Sau cântece cu viers duios țesut la poale de Carpați și-oriunde țara are frați în lumea largă răspândiți. Care prin verb, ca legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, De nimeni despărțiți. Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați în miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
răspândiți. Care prin verb, ca legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, De nimeni despărțiți. Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați cu frați în miezul țării noastre sfânt La ceas de mare legământ. Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Cu sufletele-alăturați, De-aici spre patru zări zburați Spre frații ce-n străin pământ, țin rădăcina prin cuvânt și-ntinse aripi ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
duhul jertfei de martiri Pe-altarele Marii Uniri! Spre Vlahi din Tatra în Timoc, în pustă și în orice loc Aceeași limbă ei vorbind Până la aromâni, în Pind... și să rămânem veșnic frați Bând apa vie din Carpați, Aici, la Sfinxul din Bucegi, Unde-am avut preoți și regi. și o Credință am avut Din veac de mare început; Iar nimănui n-am făcut rău, Crezând în Bunul Dumnezeu Care, cu noi, Va fi mereu! Va fi mereu! și, de asemenea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
mai tensionate, cu greve, cu... Greve? Iacă-tă, elevii și profesorii de la acea Școală Centrală sunt în grevă cerând-o înapoi pe directoarea care fusese demisă de către o comisie de inspectori-controlori, dintre care unul, mai țanțoș la trup, cu figură de sfinx ținut în zloată, tocmai zice unui reporter tv: -Și ce? Șaisprezece ani de directorat nu-i ajung? A fost o conducătoare bună? Nu contest, însă nimeni nu e de neînlocuit... -Vezi, bade, îmi zice Haralampy, câtă înțelepciune aduni dacă ești
Dezlegarea lui Haralampy la pălincă... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11043_a_12368]
-
atunci aflat pe vîrful de val al carierei: "D. R. Popescu scrie teatru hermeneutic. Simbolic. Eu îl citesc, nu înțeleg nimic; vine Valentin Silvestru și-mi explică: aici e mit, aici e Graal, aici e Păcală în Graal, adică e Sfinxul mioritic, și Meșterul Manole care e Siegfried. încep să mă lămuresc - nu fără sentimentul că sînt total incult și idiot. Deși toată viața am tot citit. Reiau lectura piesei, mă duc și la teatru s-o văd; iar nu înțeleg
Corespondenta unui exilat intern by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10135_a_11460]