582 matches
-
mulți nobili italieni. Guido a fost căsătorit cu Ageltruda, fiica principelui Adelchis de Benevento, cu care a avut un fiu, Lambert. Guy a fost cel de al doilea fiu al ducelui Guy I de Spoleto cu Itta, fiică a principelui Sico I de Benevento. Guy I era fiul ducelui Lambert I de Nantes, duce de Spoleto cu a doua sa soție, Adelaida de Lombardia, la rândul ei fiică a lui Pepin de Italia, fiul mai mare al lui Carol cel Mare
Guido al III-lea de Spoleto () [Corola-website/Science/325194_a_326523]
-
al Moscovei și a fost divizată. Hetmanatul cazăcesc din Ucraina de pe malul stâng și-a stabilit capitala la Cihirin, iar mai apoi la Baturin și Hluhiv. Mult mai independenta regiune a cazacilor din Zaporojia de jos era condusă de la Vechiul Sici, ("Stara Sici"). În 1709, țarul Petru I a ordonat distrugerea Vechiului Sici, forțându-i pe cazaci să se refugieze la Oleșki, pe malul Mării Negre, într-o regiune controlată de Imperiul Otoman. În 1734, rușii le-au permis cazacilor să reînființeze
Zaporojia (regiune) () [Corola-website/Science/307433_a_308762]
-
și a fost divizată. Hetmanatul cazăcesc din Ucraina de pe malul stâng și-a stabilit capitala la Cihirin, iar mai apoi la Baturin și Hluhiv. Mult mai independenta regiune a cazacilor din Zaporojia de jos era condusă de la Vechiul Sici, ("Stara Sici"). În 1709, țarul Petru I a ordonat distrugerea Vechiului Sici, forțându-i pe cazaci să se refugieze la Oleșki, pe malul Mării Negre, într-o regiune controlată de Imperiul Otoman. În 1734, rușii le-au permis cazacilor să reînființeze regiunea autonomă
Zaporojia (regiune) () [Corola-website/Science/307433_a_308762]
-
stâng și-a stabilit capitala la Cihirin, iar mai apoi la Baturin și Hluhiv. Mult mai independenta regiune a cazacilor din Zaporojia de jos era condusă de la Vechiul Sici, ("Stara Sici"). În 1709, țarul Petru I a ordonat distrugerea Vechiului Sici, forțându-i pe cazaci să se refugieze la Oleșki, pe malul Mării Negre, într-o regiune controlată de Imperiul Otoman. În 1734, rușii le-au permis cazacilor să reînființeze regiunea autonomă ca „Teritoriile libere ale Armatei Zaporojiei” cu capitala la Noul
Zaporojia (regiune) () [Corola-website/Science/307433_a_308762]
-
forțându-i pe cazaci să se refugieze la Oleșki, pe malul Mării Negre, într-o regiune controlată de Imperiul Otoman. În 1734, rușii le-au permis cazacilor să reînființeze regiunea autonomă ca „Teritoriile libere ale Armatei Zaporojiei” cu capitala la Noul Sici ("Nova Sici"). În același timp, rușii au adus în regiune numeroși coloniști străini, iar în 1775 au distrus Noul Sici definitiv, incorporând teritoriul în Rusia.
Zaporojia (regiune) () [Corola-website/Science/307433_a_308762]
-
pe cazaci să se refugieze la Oleșki, pe malul Mării Negre, într-o regiune controlată de Imperiul Otoman. În 1734, rușii le-au permis cazacilor să reînființeze regiunea autonomă ca „Teritoriile libere ale Armatei Zaporojiei” cu capitala la Noul Sici ("Nova Sici"). În același timp, rușii au adus în regiune numeroși coloniști străini, iar în 1775 au distrus Noul Sici definitiv, incorporând teritoriul în Rusia.
Zaporojia (regiune) () [Corola-website/Science/307433_a_308762]
-
1734, rușii le-au permis cazacilor să reînființeze regiunea autonomă ca „Teritoriile libere ale Armatei Zaporojiei” cu capitala la Noul Sici ("Nova Sici"). În același timp, rușii au adus în regiune numeroși coloniști străini, iar în 1775 au distrus Noul Sici definitiv, incorporând teritoriul în Rusia.
Zaporojia (regiune) () [Corola-website/Science/307433_a_308762]
-
3 milioane de oameni, în special ucrainieni, dar și ruși, belaruși și polonezi, au fost capturați și transformați în sclavi cât timp a existat Hanatul Crimeii. Hanatul Crimeii a fost la rândul lui amenințat în mod constant după apariția organizațiilor(sici) militar-teritoriale ale kazacilor, mai ales ale kazacilor zaporojeni. Hanatul Crimeii a devenit protectorat al Imperiului Otoman în 1475, cănd generalul turc Gedik Ahmet Pasă a cucerit coasta de sud a Crimeii. Otomanii au respectat însă dreptul hanilor de stăpânire asupra
Tătarii crimeeni () [Corola-website/Science/302957_a_304286]
-
lor ("Opt și jumătate", "Cetatea femeilor", "Ginger și Fred") personalitatea intelectualului nehotărât, măcinat de întrebări fără răspuns, chinuit de obsesii și fantasme. Obține în continuare succese în filmele "Divorț italian", în diverse filme alături de Sofia Loren regizate de Vittorio De Sica, colaborează cu Ferreri ("Marea îmbuibeală", "Povestea Pierei"), cu Ettore Scola ("Drama geloziei", "Splendoare", "Cât e ceasul?", "O zi deosebită" - performanță excepțională alături de Sofia Loren). În 1962 este nominalizat la Oscar, pentru Cel mai bun actor în rol principal, pentru personajul
Marcello Mastroianni () [Corola-website/Science/297980_a_299309]
-
SUA. În timp, se va afirmă din ce in ce mai mult ca o adevarată diva a cinematografiei italiene în lume; definitivă consacrare că actrița va veni cu Premiul Oscar câștigat în 1961 pentru interpretarea din filmul său simbol "La ciociara" de Vittorio De Sica într-un rol care fusese refuzat de Anna Magnani. Împărțită între Italia și Hollywood, joaca în numeroase filme de succes alături de cele mai mari staruri mondiale, filme conduse de regizori că: Vittorio De Sica, Mario Monicelli, Ettore Scola, Dino Risi
Sophia Loren () [Corola-website/Science/309202_a_310531]
-
simbol "La ciociara" de Vittorio De Sica într-un rol care fusese refuzat de Anna Magnani. Împărțită între Italia și Hollywood, joaca în numeroase filme de succes alături de cele mai mari staruri mondiale, filme conduse de regizori că: Vittorio De Sica, Mario Monicelli, Ettore Scola, Dino Risi, Mario Camerini, Charlie Chaplin, Sidney Lumeț, George Cukor, Michael Curtiz, Anthony Mann și André Cayatte. Interpretează roluri în opt filme regizate de Vittorio De Sica, adeseori alături de actorul Marcello Mastroianni. Nicio actrița italiană n-
Sophia Loren () [Corola-website/Science/309202_a_310531]
-
staruri mondiale, filme conduse de regizori că: Vittorio De Sica, Mario Monicelli, Ettore Scola, Dino Risi, Mario Camerini, Charlie Chaplin, Sidney Lumeț, George Cukor, Michael Curtiz, Anthony Mann și André Cayatte. Interpretează roluri în opt filme regizate de Vittorio De Sica, adeseori alături de actorul Marcello Mastroianni. Nicio actrița italiană n-a ajuns vreodată la o asemenea popularitate internațională. Fericirii aduse de succesul profesional i se adaugă cea a maternității când se nasc cei doi fii Carlo Jr. în 1968 și Edoardo
Sophia Loren () [Corola-website/Science/309202_a_310531]
-
inclusiv Salerno însuși, și care controla în principal partea occidentală a fostului ducat de Benevento. În primii săi ani de existență, noul principat creat nu s-a bucurat de o adevărată stabilitate. În 851, Siconulf a murit, iar fiul său Sico era încă un copil. El a fost depus și înlocuit de către regentul său, Petru, în anul 853, iar Petru a fost succedat în același an de către propriul său fiu, Ademar. Domnia lui Ademar s-a încheiat în mod violent: o
Principatul de Salerno () [Corola-website/Science/324626_a_325955]
-
vegetală (din familia "Plumbaginaceae") aflată pe Lista roșie a IUCN, alături de care mai vegetează coada șoricelului ("Achillea millefolium"), coamă de aur ("Aster linosyris"), ghirin ("Suaeda maritima"), iarbă sărată ("Salicornia europaea"), lobodă ("Atriplex patula"), iarba broaștei ("Juncus bufonius"), șovârvariță ("Inula britannica"), sică ("Limonium gmelinii"), troscot ("Polygonum aviculare") sau albăstrică ("Aster tripolium"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel: Reportaj
„La Sărătură” () [Corola-website/Science/316776_a_318105]
-
Bădăranii este un film de comedie românesc din 1960, regizat de Sică Alexandrescu și Gheorghe Naghi. El este o adaptare cinematografică a spectacolului de la Teatrul Național Ion Luca Caragiale din București cu piesa de teatru omonimă (1760) a dramaturgului italian Carlo Goldoni. Acțiunea filmului se petrece în Veneția de la mijlocul secolului al
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
la Festivalul Carlo Goldoni de la Veneția, organizat pentru a celebra 250 de ani de la nașterea dramaturgului italian Carlo Goldoni (1707-1793). Repertoriul teatrului bucureștean nu conținea însă nicio piesă a lui Goldoni și pentru a nu rata invitația la festival, regizorul Sică Alexandrescu (1896-1973) a propus pregătirea comediei "Bădăranii" în traducerea lui Ion Iancovescu; piesa fusese jucată pentru prima dată în anul 1760 la Veneția. Timpul era foarte scurt, dar în decurs de numai 12 zile regizorul a reușit să pregătească spectacolul
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
în care se juca piesa. Presa italiană a lăudat reprezentația trupei bucureștene, folosind termeni superlativi. Au fost evidențiate verva, prospețimea și naturalețea jocului actoricesc. După spectacol, Nina Diaconescu nu s-a mai întors în țară. Pentru premiera românească a spectacolului, Sică Alexandrescu a distribuit-o pe Carmen Stănescu în rolul Felice. Actrița a trebuit să pregătească rolul în numai trei zile. Piesa a avut parte de un mare succes, jucându-se cu sălile arhipline. Oamenii au preluat replici din piesă pe
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
de vinil de către compania Electrecord. Pentru a imortaliza triumful lui, s-a realizat în 1960 și o adaptare cinematografică a spectacolului. Filmul a fost realizat după spectacolul Teatrului Național „I.L. Caragiale” , prelucrat în variantă românească și pus în scenă de Sică Alexandrescu, artist al poporului. Autorii adaptării cinematografice au fost dramaturgul Mircea Ștefănescu și regizorul Sică Alexandrescu. Regizorii filmului au fost Sică Alexandrescu și Gheorghe Nagy, iar regizorul secund Geta Doina Tarnavschi. Filmul a fost turnat în studiourile cinematografice de la Buftea
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
și o adaptare cinematografică a spectacolului. Filmul a fost realizat după spectacolul Teatrului Național „I.L. Caragiale” , prelucrat în variantă românească și pus în scenă de Sică Alexandrescu, artist al poporului. Autorii adaptării cinematografice au fost dramaturgul Mircea Ștefănescu și regizorul Sică Alexandrescu. Regizorii filmului au fost Sică Alexandrescu și Gheorghe Nagy, iar regizorul secund Geta Doina Tarnavschi. Filmul a fost turnat în studiourile cinematografice de la Buftea. S-a filmat vara, pe o căldură sufocantă, când nu erau spectacole de teatru, iar
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
Filmul a fost realizat după spectacolul Teatrului Național „I.L. Caragiale” , prelucrat în variantă românească și pus în scenă de Sică Alexandrescu, artist al poporului. Autorii adaptării cinematografice au fost dramaturgul Mircea Ștefănescu și regizorul Sică Alexandrescu. Regizorii filmului au fost Sică Alexandrescu și Gheorghe Nagy, iar regizorul secund Geta Doina Tarnavschi. Filmul a fost turnat în studiourile cinematografice de la Buftea. S-a filmat vara, pe o căldură sufocantă, când nu erau spectacole de teatru, iar actorii se aflau în vacanță. A
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
fost alcătuită din actori importanți ai epocii: doi actori (Grigore Vasiliu-Birlic și George Calboreanu) aveau titlul de Artist al Poporului și alți șase (Nicki Atanasiu, Alexandru Giugaru, Silvia Dumitrescu-Timică, Marcel Anghelescu, Radu Beligan, Nineta Gusti) titlul de Artist Emerit. Regizorul Sică Alexandrescu era și el Artist al Poporului. A fost păstrată distribuția din teatru. Actrița Carmen Stănescu a lăudat distribuția „de excepție” formată din genialii Calboreanu, Giugaru, Marcel Anghelescu și Birlic și din trioul feminin „cochet și adorabil, de un haz
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„O revoltă a femeilor împotriva bărbaților lor care se comportă ca niște stăpâni absoluți, așa cum au văzut-o, în Veneția anului 1760, Carlo Goldoni și în Bucureștii anilor '50, Sică Alexandrescu. Întrecere de prostie, trufie și violență interpretată cu strălucire de „garnitura de aur” a Teatrului Național al vremii, dar... tentativă nereușită de compromis între scenă și film. Acțiunea se desfășoară în cadrul teatral, între episoade fiind adăugate interludii pretins cinematografice
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
Răzvan și Vidra" de Bogdan Petriceicu Hasdeu, în regia lui Victor Ion Popa. În 1929 s-a mutat la București, unde a colaborat cu mai multe trupe teatrale independente, printre care compania Maria Ventura, teatrul Bulandra-Maximilian-Storin și trupele îndrumate de Sică Alexandrescu. În 1941 a fost angajat la Teatrul Nostru, condus de Dina Cocea. După 1944 a jucat la Teatrul Municipal din București, condus de Lucia Sturdza-Bulandra (la 18 septembrie 1947 a devenit chiar director adjunct al teatrului). A avut interpretări
Jules Cazaban () [Corola-website/Science/309451_a_310780]
-
introduce personaje care să îl reprezinte pe el, pe tatăl său și cetățenii din Arras, cu însușirile lor. Creația sa include un "congé" (lucrare de adio, cu caracter satiric, pentru orașul Arras) și un poem epic neterminat, " Le roi de Sicile", scris în onoarea lui Charles de Anjou, început în 1282. Printre lucrările sale cunoscute se numără 36 de "chanson"uri, 46 "rondets de carole" (piese cu refren)"," 18 piese de teatru, 14 "rondeaux", cinci motete, un "rondeau-virelai", un balet, un
Adam de la Halle () [Corola-website/Science/298319_a_299648]
-
I (d. 880) a fost duce și markgraf ("dux et marchio") de Spoleto în două rânduri, între 859 și 871 și de la 876 până la moarte. Lambert era fiul mai mare al ducelui Guy I de Spoleto cu Itta, fiica ducelui Sico I de Benevento. La rândul său, s-a căsătorit cu Judith, fiica ducelui Eberhard de Friuli. În primul an de domnie, Lambert s-a raliat contelui Gerard de Marsi, gastaldului Maielpoto de Telese și gastaldului Wandelbert de Boiano, pentru a
Lambert I de Spoleto () [Corola-website/Science/324878_a_326207]