2,307 matches
-
problemelor de sănătate. De asemenea, manualul discuta mai mult igiena comunității (a națiunii) și mai puțin pe cea a indivizilor per se, care nu mai erau considerați puncte de reper semnificative pentru măsurarea eficienței programelor de igienă. De exemplu, cu privire la sifilis, autorul afirma că boala „Nu atacă numai organismul individului... ci se transmite si asupra urmașilor bolnavului netratat, de-a lungul mai multor generații ș...ț una din cele mai temute flagele, din cauza efectelor sale Îndepărtate si a repercusiunilor adânce pe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de teren, echipele stabileau dosare genealogico-biologice pentru fiecare locuitor al satului, În care erau Înregistrate nu doar statisticile vitale ale subiectului, ci și o serie de date genealogice, În cadrul cărora erau evidențiate În special patologiile ereditare ale generațiilor anterioare, precum sifilis, alcoolism sau comportament infracțional. Strategia folosirii Într-o manieră complementară a experienței de teren și a unei abordări profund biologice a sociologiei a devenit centrală În educația universitară, la sfârșitul anilor ’30. În acea perioadă, Gusti, ca ministru al Instrucțiunii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
scară neexperimentată până atunci. Un număr uriaș de vieți omenești au căzut victime nu doar frontului, ci și celor câteva epidemii care s-au răspândit cu ușurință și altor probleme de sănătate ce au apărut tot atunci pe scară largă. Sifilisul, de exemplu, nu fusese considerat o problemă semnificativă În România Înainte 1914. La sfârșitul războiului Însă, numărul celor infectați de sifilis și de alte boli venerice atinsese dimensiunile unor veritabile epidemii. Adoptarea În 1910 a Legii Cantacuzino, după numele promotorului
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
care s-au răspândit cu ușurință și altor probleme de sănătate ce au apărut tot atunci pe scară largă. Sifilisul, de exemplu, nu fusese considerat o problemă semnificativă În România Înainte 1914. La sfârșitul războiului Însă, numărul celor infectați de sifilis și de alte boli venerice atinsese dimensiunile unor veritabile epidemii. Adoptarea În 1910 a Legii Cantacuzino, după numele promotorului ei, a reprezentat un pas important către crearea unei rețele instituționale În domeniul sănătății publice, susținută de stat. Legea oferea prima
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
responsabilitățile tuturor angajaților de sub jurisdicția ministerului erau minuțios detaliate În Legea Moldovan și, În același timp, ministerului i se atribuiau noi responsabilități și prerogative. În particular, legea prezenta În detaliu noi metode de combatere a bolilor venerice, În special a sifilisului 28. Conform noilor reglementări, monitorizarea apariției bolilor venerice și Încercarea de a le Împiedica răspândirea nu erau atribuții ale poliției, ci ale personalului medical, care era responsabil pentru administrarea tratamentului obligatoriu, În mod gratuit pentru cei ce nu și-l
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o relație eugenică, datorită avantajelor de statut social și putere În cadrul relației maritale de care se bucurau. Cu alte cuvinte, nu pare probabil ca o femeie săracă și sedusă să fi acuzat un bărbat bogat că a infectat-o cu sifilis sau altă boală venerică, În timpul unei relații sexuale Întâmplătoare. Șansele acestei femei de a fi compromisă de proces erau mult mai mari decât ale bărbatului pe care am presupus că l-ar fi putut aduce În fața justiției. În acest caz
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
p. 575. 72. Vezi Victor Săhleanu, Începuturile medicinii sociale În România: George Banu, București, 1979, capitolul 4. 73. Vezi capitolul 3. 74. În 1933, au fost alocate aproape 40 de milioane de lei pentru tratamentul afecțiunilor sociale, al tuberculozei și sifilisului și pentru punerea În funcțiune a plășilor rurale, care ofereau aproape exclusiv servicii de medicină preventivă În zonele rurale. Bugetul acelui an a fost de 818003100 de lei. Suma cheltuită pentru medicină preventivă reprezenta o creștere semnificativă față de cele 25
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Alexandru, Selecția valorilor, Editura secției biopolitice a Astrei, Sibiu, 1943. Rosenblatt, Hawa, „Certificatul medical prenupțial”, Medical Thesis, În Surgery, București Medical School, 1936. Roșu, Nicolae, „Școala caracterului”, Cuvântul, vol. 17, serie nouă, nr. 2, 15octombrie 1940, p. 1. Rotman-Cerna, I., „Sifilisul și căsătoria”, Universul, vol. 41, nr. 173, 3 iulie 1923, p. 6. Rusu, Liviu, „Drum liber celor Înzestrați”, Societatea de Mâine, vol. 6, nr. 1-2, 15 ianuarie-1 februarie 1929, pp. 3-4. Sadoveanu, Izabela, „Feminismul și familia”, Buletin Eugenic și Biopolitic
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Ygrec, Doctorul, „Iarăși despre avorturi provocate și medicii avortori”, Adevărul, vol. 36, nr. 12152, 8 septembrie 1923, pp. 1-2. Ygrec, Doctorul, „Medicii avortori și «făcătoarele de Îngeri»”, Adevărul, vol. 36, nr. 12125, 6 august 1923, pp. 1-2. Ygrec, Doctorul, Problema sifilisului În fața bugetului țării, București, 1930. Ygrec, Doctorul, Rasa și rasismul. Cea mai mare escrocherie științifică a secolului, Adam, București ș1935?ț. Zelea-Codreanu, Corneliu, Pentru legionari, vol. 1, Totul pentru țară, Sibiu, 1936. Zeletin, Ștefan, Burghezia română. Originea și rolul ei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Aceasta cu atât mai mult cu cât satisfacerea lor duce la o plăcere, desigur, dar una trecătoare și plătită de multe ori cu un necaz: declanșarea pasiunilor triste, uzura sănătății, slăbirea forțelor și a vigorii, apariția unor boli incurabile - a sifilisului scrie Erasmus -, creșterea sărăciei, dispariția seninătății, bunul cel mai de preț. Or, o plăcere plătită cu un necaz nu mai e plăcere. După cum, aceste jubilări atât de frecvent contrare moralei dominante generează culpabilitatea și o conștiință încărcată. Adică negativitate curată
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Încât persoana În cauză nu o poate nicicum explica. Un exemplu de la Începuturile pregătirii medicale este, mi s-a spus, povestea unui doctor care, În primii ani ai secolului al XX-lea, avea o nemaipomenită rată de reușită În depistarea sifilisului În fază incipientă. Testele de laborator Îi confirmau diagnosticul, Însă el nu putea spune ce anume din ceea ce observa În cursul examenului clinic Îl ajuta să tragă concluziile. Intrigați de acest succes, cei din administrația spitalului le-au cerut altor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
doctor pacienții pentru a descoperi pe ce se bazează diagnosticul său. După foarte mult timp, și-au dat toți trei seama că el Înregistra inconștient un vag tremur al ochilor, care a devenit mai apoi un simptom universal recunoscut al sifilisului. Deși această competență a putut fi codificată, ilustrativ În acest caz este faptul că a fost obținută numai după o Îndelungă observare și experiență clinică și că, Înainte de aceasta, a putut fi posedată la nivel subliminal. Orice practician al unei
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
căsătorie care să o salveze dintr-o previzibilă situație precară. Complicațiile, însă, abia acum încep, fiindcă virtualul soț era - se vede treaba - un frecventator al femeilor de moravuri ușoare, de la care luase o boală venerică (prostituatele erau transmițătoarele incriminate ale sifilisului), pe care i-a dat-o văduvei: „Și osebit de aceasta, fiindcă cu boala sfrinții, ar fi bolnăvit-o și pă dânsa și ar fi cheltuit de la dânsa taleri 60 până s-au tămăduit”. Primul agent al instituției care se
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pietre și tot felul de obiecte În oricine din preajma ei, dacă nu ar fi fost Împiedicată; dar se potolea În scurt timp, devenind la fel de calmă pe cât de vijelioasă era Înainte, și abia mergea. Examinând-o, am descoperit că suferea de sifilis. Am Întrebat-o de când era bolnavă; mi-a răspuns că de mult timp. Probabil a avut o lues occulta, care poate fi cauza bolii mentale. Regret că am neglijat ocazia de a cerceta ce efect ar fi putut produce inocularea
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
cunoștințelor de igienă mintală, cu caracter de educație sanitară; educația sexuală corectă a tineretului; introducerea obligatorie a certificatelor prenupțiale de apreciere a stării de sănătate mintală; acordarea unor sfaturi genetice în cazurile de afecțiuni fizice mutilante, boli infecțioase sau cronice (sifilis, tuberculoză), intoxicații cronice (alcoolism, stupefiante, medicamente psihotrope), influențe morale și sociale negative etc.; h) cultivarea în rândul populației a unei mentalități conform căreia starea de sănătate mintală optimă este condiția esențială a dezvoltării armonioase și echilibrate (fizică, intelectuală și socială
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
stările de tensiune în relațiile dintre soți, conflictele, lipsa de afecțiune, legăturile extraconjugale, actele de violență, diferențele temperamental-caracteriale între soți, tulburările psihice etc.; cauze datorate unor boli somatice sau psihice, unele cu risc de transmitere genetică, alcoolism, toxicomanii, perversiuni sexuale, sifilis, TBC, sinucideri, acte antisociale etc.; alte cauze: decesul unuia dintre membrii familiei, cazurile de doliu prelungit patologic, decesul unui copil, conflictele legate de copiii adoptați, conflictele între generații, atitudinea tiranică și comportamentul violent al unuia dintre soți, indiferența în relațiile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
etnici, imigranți, persoane dislocate, azilanți etc.); f) grupurile reprimate, reprezentate prin categoria socială a persoanelor cu potențial antisocial sau care prezintă un alt tip de „pericol” pentru societate (delincvenți, criminali, alcoolici și toxicomani, bolnavi psihic, bolnavi cu boli grave contagioase - sifilis, SIDA etc.). Fiecare dintre grupurile mai sus menționate va avea o anumită specificitate, o anumită configurație. Societatea va afișa atitudini diferențiate față de fiecare dintre aceste grupuri social-umane, și grupurile, la rândul lor, vor „simți” aceste „atitudini” sociale. De multe ori
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o problemă penibilă din viața sau din biografia individului. Boala psihică, prin „imaginea sa socială”, stigmatizează individul, plasându-l în afara societății sau la marginea ei. Este o situație unică în medicină, similară poate numai cu „imaginea socială” a bolilor venerice (sifilisul, blenoragia), a SIDA sau a altor afecțiuni „jenante” (parazitozele, TBC-ul etc.). În orice caz, faptul de a fi fost internat sau operat pentru o boală somatică nu influențează practic cu nimic biografia individului. Se consideră un accident ca oricare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Cristescu, op. cit., p. 257. </ref>. Ministrul plenipotențiar german acreditat la București, Bernand von Bülow, avea să fie mai radical În ceea ce privește caracterizarea lui Hitrowo: „fost trișor la cărți, descoperit de colegi, fost revoluționar, mereu băgat În datorii, desfrânat și ros de sifilis, dar, În postul pe care Îl ocupă, mereu Întreprinzător și un profund cunoscător al caracterului popoarelor din Balcani și maestru În arta de a-i stăpâni pe acești oameni, Îmbinând cu abilitate biciul și zăhărelul” <ref id="57">57 Apud
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
gândire închis, al unei „gândiri duble” cu caracter antagonist, contradictoriu, care opunea credința creștină ereziilor legate de influența spiritelor malefice ale demonilor (ideea de posesiune demonică) asupra oamenilor. Pentru Renaștere este specifică o boală nouă, venită în Europa din America: sifilisul. În secolul al XVII-lea și al XVIII-lea apar bolile de pletoră (apoplexia, obezitatea, guta). Epoca Romantică este legată de proliferarea ftiziei, „febra somatică”, dar și de începutul utilizării drogurilor stupefiante (eteromania, opiomania, hașișul) ca o expresie a evadării
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
comunicare cu ceilalți, comportament și acțiuni, randament școlar etc.). 3) Antecedentele patologice ale bolnavului privesc următoarele aspecte: a) boli ale copilăriei care pot genera tulburări în dezvoltarea psihică (convulsii febrile, traumatisme cranio-cerebrale, meningite sau meningoencefalite etc.); b) alte afecțiuni (TBC, sifilis, alcoolism, toxicomanii, aberații sexuale, tulburări endocrine, boli psihice etc.); c) tipul de relații (comunicare, conduită și acțiuni, retras-necomunicativ, comunicativ-deschis, activ, cu inițiativă, inactiv, dependent, lent, dinamic, complexe, frustrări, acte de suicid etc.). 4) Istoria bolii actuale privește cunoașterea modalității de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a) Medicul confident, legat de bolnav prin deținerea „secretului profesional” privind natura bolii, cauza acesteia și diagnosticul clinic care nu trebuie comunicate în afara acestei relații, datorită unor aspecte care pot leza intimitatea sau personalitatea socială și familială a bolnavului (TBC, sifilis, SIDA, boli incurabile, drame familiale etc.). b) Medicul sfătuitor este un rol deosebit de greu și de riscant, care implică prin consecințele sale o mare răspundere profesională, dar și morală. Consilierea pacientului trebuie făcută cu multă prudență, mai ales în cazul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt multiple, și anume: - boli toxice și infecțioase (gripă, febră tifoidă, malarie, tifos, TBC), - boli somatice (cardiopatii, hipertensiune arterială, ulcer gastric, colită, boli hepatice), - boli endocrine (insuficiență tiroidiană, maladia Adison, insuficiență ovariană), - boli organice cerebrale (scleroză în plăci, tumori cerebrale, sifilis nervos, traumatisme cranio-cerebrale care pot genera „cerebrastenia post-traumatică” sau „sindromul subiectiv comun” etc.), - în fazele de debut al unor boli psihice grave (schizofrenie). Sindromul obsesiv Fenomenele obsesive sunt reprezentate prin gânduri, amintiri, impresii patologice care apar independent și împotriva voinței
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
instabili în activitatea profesională, își schimbă frecvent locul de muncă. Manifestă tendință la fugă și furt utilitar neînsoțit de regrete sau remușcări. Mitomanie utilitară. e) Instabilii cu tendințe perverse. Aceștia au și ei o ereditate încărcată (nevroze, etilism, TBC, meningită, sifilis). Din punct de vedere psihopatologic notăm somn agitat, anomalii sexuale cu erotism precoce, dezvoltare intelectuală normală sau chiar peste medie; indiferență afectivă cu tendință la închidere în sine. Sunt ipocriți și ironici, încăpățânați, mânioși, indisciplinați, mitomani și profitori. Se notează
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
morală sau nebunia impulsivă, cu două sub-grupe: a) nebunia morală: mania și melancolia, b) nebunia impulsivă: suicidul, homicidul, dipsomania, cleptomania, piromania. 4) Nebunii secundare în care sunt incluse următoarele forme clinice: nebunii nevrozice (epilepsia și isteria), nebunii infecțioase (puerperale și sifilisul), nebunii toxice (pelagra, saturnismul, alcoolismul, morfinomania). 5) Paralizia generală progresivă, sau neurosifilisul. 6) Demența primitivă, secundară și senilă. 7) Stările morbide congenitale reprezentate prin imbecilitate, idioție și cretinism. Dincolo de aspectele „modelelor clinico-nosologice” mai sus prezentate și discutate, teoria care marchează
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]