888 matches
-
ai arătat roabei Tale Tecla și ai izbavit-o din mâinile celor fără de lege, scoate-ma și pe mine din primejdia această și mantuieste-ma de moartea asta amară și voi merge în pustie și voi duce o viață de sihastru! Când m-am întors , povestește el, n-am mai văzut nici un barbar. Și îndată am venit la lavra Coprata. Și iată sunt , cu harul lui Dumnezeu de 33 de ani în peștera această. CAPITOLUL 21 MOARTEA ANAHORETULUI ȘI A UCIGAȘULUI
LIVADA DUHOVNICEASCA (7) de ION UNTARU în ediţia nr. 991 din 17 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365060_a_366389]
-
fețe: Maica Domnului cu Pruncul pe mâna stângă - în față, iar pe verso este pictat Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - Purtătorul de biruință. De remarcat faptul că, până astăzi, domnitori, cronicari, boieri de sfat, scriitori, credincioși de la sate și orașe, călugări, sihaștri și preoți, turiști din țară și de peste hotare vin să admire și să-și plece frunțile înaintea icoanei Maicii Domnului de la Neamț și fiecare primește ajutor după credința lui. Se închină, o sărută, se sfințesc și sfințesc icoana cu lacrimile
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/365131_a_366460]
-
taie din poiană un stejar falnic și să facă din el o biserică mică de lemn. Tăind stejarul, ar fi găsit în tulpina lui acest prețios odor - Icoana Maicii Domnului. Paul de Alep amintește în însemnările sale că un călugăr sihastru a găsit această sfântă icoană agățată de tulpina unui stejar, din care a auzit acest glas: „Dorința mea este ca tu să faci aici pentru mine o mănăstire din acest stejar”. Așa a luat ființă în prima jumătate a secolului
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/365131_a_366460]
-
într-un scaun statornic în statul românesc independent, iau ființă în atmosfera fierbinte de credință creată de mișcarea isihastă. Așa se explică faptul că aproape toate schiturile lor, așezate pe vârful unui deal din apropiere, au ca hram Schimbarea la Față , întrucât sihaștrii trăitori în ele, sau prin chilii apropiate de ele — după metoda isihastă —, năzuiau să se împărtășească prin nevoințele și prin rugăciunea lor neîncetată de lumina taborică. De altfel, aproape toate mănăstirile mari care s-au întemeiat în cursul timpurilor în
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
prin nevoințele și prin rugăciunea lor neîncetată de lumina taborică. De altfel, aproape toate mănăstirile mari care s-au întemeiat în cursul timpurilor în Țara Românească și în Moldova și-au avut antecedentele în asemenea schituri sau în chiliile unor sihaștri singuratici de pe vârful vreunui munte sau deal din apropiere. Așa au putut lua ființă și primele mănăstiri românești în apropierea unor schituri și chilii de pe un munte din apropiere. Este de remarcat apoi caracterul familiar și popular pe care-l
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
vreunui munte sau deal din apropiere. Așa au putut lua ființă și primele mănăstiri românești în apropierea unor schituri și chilii de pe un munte din apropiere. Este de remarcat apoi caracterul familiar și popular pe care-l are numele de sihaștri la poporul român și rezonanța lui de mare vechime. Această atmosferă creată de isihasm a fost un factor însemnat în susținerea luptei poporului român de apărare în fața atacurilor necurmate ale Semilunei. Țările românești au rămas astfel ultimul refugiu al întregii
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
isihasm a fost un factor însemnat în susținerea luptei poporului român de apărare în fața atacurilor necurmate ale Semilunei. Țările românești au rămas astfel ultimul refugiu al întregii mișcări monahale isihaste și al credinței fierbinți susținută de ea în lumea ortodoxă. Sihaștrii au fost nu numai foarte apropiați poporului, ci și voievozilor, susținându-i în lupta lor de apărare a țărilor românești, ca ultimul refugiu al vieții de rugăciune și de dreaptă-credință. De aci vedem că sihaștrii nu s-au preocupat de
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
de ea în lumea ortodoxă. Sihaștrii au fost nu numai foarte apropiați poporului, ci și voievozilor, susținându-i în lupta lor de apărare a țărilor românești, ca ultimul refugiu al vieții de rugăciune și de dreaptă-credință. De aci vedem că sihaștrii nu s-au preocupat de rugăciunea neîncetată într-un dezinteres total de viața poporului drept-credincios, ci au însuflețit pe voievozi și pe toți drept-credincioșii creștini români la lupta de apărare a țării lor creștine pentru a putea slăvi în ea
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
creștine pentru a putea slăvi în ea în libertate pe Iisus Hristos Dumnezeu; și nu numai pe ei, ci și călugării și cărturarii celorlalte popoare ortodoxe, refugiați aici după ce țările lor fuseseră ocupate de turci. Nicăieri isihasmul, această lume a sihaștrilor, oameni locuind în sihăstrii (în locuri de liniștire = isihastiria/hēsychastēria), nu a avut un rol atât de hotărâtor, în susținerea luptei de apărare a teritoriului național, ca în țările românești” . Într-un important studiu din anul 1962, Mitropolitul Tit Simedrea
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
filocalică, și au „rămas o realitate neîntreruptă [ ... În secolul XVIII călugărul Paisie [Velicikovski], venit de la Poltava, a găsit astfel în Moldova un monahism care, prin numeroși reprezentanți ai lui, practica, în continuarea neîntreruptă a acestei tradiții, o viață isihastă (de sihaștri), însuflețită de rugăciunea lui Iisus [ ... ] Nu este de mirare că Filocalia sau scrierile filocalice și-au luat drumul răspândirii lor în Rusia tocmai din Moldova” . „Paisianismul” a fost un fenomen spiritual unic, o reformă comunitar-contemplativă a monahismului ortodox, o „școală
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
cu pacea dintre flori. Știam să merg cu orbii prin rugină, n-aș fi greșit un pas peste hotare, mi-era devreme-n rochia de regină și sol de drag ți-eram pe așteptare. Deschide peștera iubirii pure, acolo un sihastru stă la geam, culege timp din verbe de pădure, și ce frumos devine astăzi ram! Referință Bibliografică: Timp din verbe de pădure / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 647, Anul II, 08 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
TIMP DIN VERBE DE PĂDURE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364904_a_366233]
-
lacrima durerii se spală tot Răul Ce s-a'ntins ca fierea peste Univers! Ruga Ingereascä îl alungă-n Hăul De unde venise, făr' al nostru Crez! Când cerul plânge, eu îi simt durerea Din ochii șiroind precum un izvor... Cerului sihastru vreau să-i dau puterea Gândului cu soare, s-alunge orice nor! D. Theiss Referință Bibliografică: Când cerul plânge / Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 954, Anul III, 11 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Doina Theiss
CÂND CERUL PLÂNGE de DOINA THEISS în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364950_a_366279]
-
Autorului Plouă, în peștera lacrimii, perle albe, gingașe, cu trup sidefiu... tremură-n suflet un cântec de mierle magic, transmis de la tată la fiu. Cântec duios, dureros și măiastru arde-n țărâna ce-ascunde un geamăt; râul, în șopot, oftează sihastru când trandafirii roșesc într-un freamăt. Fir nevăzut, un liant peste vreme, urmă ascunsă în venele oarbe, licăr în noaptea venită devreme peste durerea ce sufletul soarbe. Plouă, în peștera lacrimii, rouă - bob străveziu, licurici cutezanței... Tatăl și fiul împart
URMĂ ASCUNSĂ ÎN VENELE OARBE de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364949_a_366278]
-
-mi pustiită lin o cerboaică trece și-n hău rotund de neguri, urmând a lui poruncă tot bate ceasul iarăși unsprezece. Trec păsări în derivă prin vântul verde-albastru, tristețea violetă spre maluri le petrece călugărul din stele în straiul de sihastru tot bate ceasul iarăși unsprezece. În blânda nebunie a nopții ce se lasă tăcută-n coțofene ce, iată, vor să plece lumina ta, iubire, pătrunde-ncet în casă și bate ceasul iarăși unsprezece Și inima ascultă în tresăriri buimace beția
TOT BATE CEASUL de LEONID IACOB în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366503_a_367832]
-
-mi pustiită lin o cerboaică trece și-n hău rotund de neguri, urmând a lui poruncă tot bate ceasul iarăși unsprezece. Trec păsări în derivă prin vântul verde-albastru, tristețea violetă spre maluri le petrece călugărul din stele în straiul de sihastru tot bate ceasul iarăși unsprezece. În blânda nebunie a nopții ce se lasă tăcută-n coțofene ce, iată, vor să plece lumina ta, iubire, pătrunde-ncet în casă și bate ceasul iarăși unsprezece Și inima ascultă în tresăriri buimace beția
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
de trup și se înalță, fiecare în sfera de unde a venit” (cf. www.opal-astre.ro) „Până la blânda chemare/ a efluviului Tiferet,/ împodobite de planete/merg pe urmele însângerate/ale lui Iosif din Arimateea/ să umplu drumul cu plânset,/ suflete sihastre” („sihastru” - sinonimul Inițierii) - (cf. Trecerea Eului, p. 34). ...Din aceste izvoare pur spirituale, pline de Otrava Regală a Adevărului Ultim, se trage și domnia (aparent, oximoronică!) a Poetului: „imperiul bogatei sărăcii/întemeindu-mi domnia” (cf. Imperiul Bogatei Sărăcii” - p. 10) - o
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
la față se topesc într-o oroare L-aș lua pe fiecare și în săn mi l-aș ascunde, Dintre tulburate unde să-mi învie de ardoare ...Și de patima ce-am strâns, aruncată pe un astru Cel mai depărtat, sihastru, unde m-am ascuns și-am plâns.... Vin, deși nu e Nirvana, nici măcar Semiramida... Știi...s-a sfărâmat clepsidra, risipită-n Ghetsimana... Însă ceea ce nu știi, e că îngerii din ea Sunt acum în mintea mea și-mi vorbesc în
AM SĂ VIN... de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365664_a_366993]
-
prin cuvintele rostite și scrise, prin sfaturi, povețe și, mai ales, prin trăirea nepământească. Slovele așezate pe hârtie doresc să vorbească, cât de puțin, despre un călugăr cum rar a fost în lume, un misionar, îndrumător de obști și un sihastru de la cumpăna mileniilor. Părintele Cleopa a fost unul dintre marii slujitori ai Bi¬sericii Mântuitorului Iisus Hristos. Cunos¬cut, apreciat, iubit, res¬pectat și pomenit, Arhimandri¬tul Cleopa Ilie a schimbat istoria unei mănăstiri, înscriindu-și numele în șirul monahilor
DIALOG DESPRE MARII DUHOVNICI AI ROMÂNIEI CU TEOLOGUL ŞI PUBLICISTUL STELIAN GOMBOŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366106_a_367435]
-
drum de lumină. Genunchii, loviți de pietrișul răbdării, Se-ascund în bandajul durerilor oarbe Iar grijile - oști fără număr - se-adună În sufletu-mi tânăr ce iute le-absoarbe. Azurul, pe boltă, încet se subție, Își scurge culoarea în doru-mi sihastru; Un înger coboară pe scări de mătase Și vise îmi țese cu fir de albastru. O, Doamne, ajută-mi să merg înainte, Povara din cruce să-mi vindece-o rană, Credința - prescură dospită în minte - Mătănii de rouă să-mi
MĂTĂNII DE ROUĂ de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351987_a_353316]
-
Acasă > Cultural > Spiritual > IOAN EVCRATA - LIVADĂ DUHOVNICEASCA (23) Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1012 din 08 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului CAPITOLUL 67 DESPRE ACELAȘI Avva Chiriac, ucenicul lui avva Teodosie sihastrul, ne povestea despre el spunând că a sihăstrit treizeci și cinci de ani. Mânca la două zile și tăcea tot timpul nevorbind cu nimeni. Dacă vroia să spună ceva, arată prin semne. Pe el l-am văzut și eu în lavra Eliotilor
LIVADA DUHOVNICEASCA (23) de ION UNTARU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352383_a_353712]
-
Și semne nebune cu stele pe buze iscau orbul suflet din miezul de pâine, prin spații zburau hieratic meduze când noaptea-mi lătra cu furie de câine Straniu, clepsidra sfărâma în măsele pietrele roșii zidite în mine și-mpovărată de dangăt sihastru se arcuia în vetuste ruine. Gem bolți uriașe în tulburi ispite și umbra clepsidrei inundă pereții, când semne nebune cu ochi de-odaliscă mi-atârnă sălbatec în ciutura vieții. Leonid IACOB Referință Bibliografică: noapte de-aiurea / Leonid Iacob : Confluențe Literare
NOAPTE DE-AIUREA de LEONID IACOB în ediţia nr. 1017 din 13 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352436_a_353765]
-
Autorului CAPITOLUL 95 VIAȚA BĂTRÂNULUI PATRICIU DIN MĂNĂSTIREA SCOPELOS Era un bătrân care trăia în mănăstirea părintelui nostru Teodosie, de fel din Sevastopolea Armeniei, numit Patriciu. Era foarte bătrân - se spunea că era de o sută treisprezece ani - blând și sihastru. Părinții acestui loc ne povesteau despre acest virtuos bătrân că era starețul chinoviei Avazanu. A părăsit stăreția de teama de a nu păcătui mai mult și de a nu fi osândit, fiind în fruntea chinoviei, căci spunea el că păstorirea
LIVADA DUHOVNICEASCA (31) de ION UNTARU în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352467_a_353796]
-
a murit. Bătrânul l-a înmormântat în lavra Coprata. După câtva timp a murit și ava Gheorghe anahoretul și l-au îngropat părinții în lavra Coprata în biserică lor. CAPITOLUL 92 VIAȚA FRATELUI GHEORGHE CAPADOCIANUL ȘI DESCOPERIREA TRUPULUI LUI PETRU SIHASTRUL DE LA SFANȚUL RIU IORDAN Ne povestea nouă, mie și fratelui Sofronie, sofistul , cuviosul părintele nostru avva Gheorghe arhimandritul mănăstirii sfanțului părinte Teodosie, care se găsește în puștiul Sfintei Cetăți a lui Hristos Dumnezeul nostru, spunând: Aveam un frate aici, numit
LIVADA DUHOVNICEASCA (30) de ION UNTARU în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352457_a_353786]
-
fețe: Maica Domnului cu Pruncul pe mâna stângă - în față, iar pe verso este pictat Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - Purtătorul de biruință. De remarcat faptul că, până astăzi, domnitori, cronicari, boieri de sfat, scriitori, credincioși de la sate și orașe, călugări, sihaștri și preoți, turiști din țară și de peste hotare vin să admire și să-și plece frunțile înaintea icoanei Maicii Domnului de la Neamț și fiecare primește ajutor după credința lui. Se închină, o sărută, se sfințesc și sfințesc icoana cu lacrimile
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/350446_a_351775]
-
taie din poiană un stejar falnic și să facă din el o biserică mică de lemn. Tăind stejarul, ar fi găsit în tulpina lui acest prețios odor - Icoana Maicii Domnului. Paul de Alep amintește în însemnările sale că un călugăr sihastru a găsit această sfântă icoană agățată de tulpina unui stejar, din care a auzit acest glas: „Dorința mea este ca tu să faci aici pentru mine o mănăstire din acest stejar”. Așa a luat ființă în prima jumătate a secolului
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/350446_a_351775]