211 matches
-
terțina, nu distihul surpă gloria poetului clasic, în parte apusă, în parte ignorată vinovat. La prima vedere, unui autor de versuri cu rimă și ritm, ca dvs., nu i se poate reproșa mare lucru. Dar atunci când golurile de ritm, pauzele silabice din vers se completează cu căci-uri, doar- uri, tot-uri, iar-uri, oare-uri și decât-uri, ticul acesta arată lenea autorului sau neputința lui de-a înnoi/împrospăta stilul și a scăpa textul de spectrul dulceag al romanței
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13673_a_14998]
-
de înțeles", "jargon" (comun și adverbului păsărește). Dintre diversele sisteme de modificare a cuvintelor, pentru a le face să fie recunoscute doar de către inițiați, în română pare a fi fost preferat cel bazat pe introducerea, după fiecare segment (de obicei silabic), a cîte unei silabe variabile, formate dintr-o consoană (mai ales "p") și o vocală identică vocalei precedente: sora devine astfel soporapa. în uz universal sînt și alte sisteme asemănătoare - de exemplu, introducerea în cuvinte a unui singur segment sonor
Păsăreasca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14435_a_15760]
-
aromână și meglenoromână). Unele date apar la folcloriști mai vechi și mai noi, mai ales în măsura în care aceștia s-au ocupat de folclorul ludic. Tudor Pamfile, în Jocuri de copii, I, 1906, descrie introducerea silabei ver înainte de fiecare segment (de obicei silabic) al cuvintelor. în volumul îngrijit de Gh. I. Neagu, Cîntece și jocuri de copii (București, Minerva, 1982), sînt reproduse mai multe exemple: cu her la inițială de silabă - "Herva hersi herle, hersă hermer hergem hersă herba hertem hermin hergea"; cu
Păsăreasca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14435_a_15760]
-
argou, cuvîntul coco apare cu mai multe sensuri, printre care și ,dolar". Nu e greu de imaginat un transfer urmat de o specializare: dolarii rămîn parai, iar euro devine coco. Alte motivații sînt pure ipoteze: putem totuși aminti că repetiția silabică coco are o expresivitate tipică limbajului infantil; putem evoca asociațiile semantice ale unor cuvinte vulgare sau depreciative de origine țigănească (cocar, cocalar); ne-am putea gîndi, în fine, chiar la o reînviere a termenului cocoșel - desemnare familiar-argotică din anii interbelici
Euro: noutăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12539_a_13864]
-
scrierea muzicală era preponderent una literară, iar expresia ei sonoră se baza, cel puțin în corurile tragediilor, pe scandarea (e-adevărat, monovocală) a textelor dramatice. Una este însă să reciți un vers, descompunându-l în diferitele sale unități metrice sau silabice și alta e să-l rostești decupat în bucăți semantice irecognoscibile, aparent (și uneori chiar esențial) extravagante, dacă nu și bizare. De la muzica letristă și până la verișoara ei naturală - mouth-music -, exersată de școala engleză a anilor '80 (Denis Smaley, Simon
Când literele încep să cânte by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/7896_a_9221]
-
sol), mai rar al doilea ton, ornamentarea versetelor fiind similară. Liturghia medievală este dominată de recitarea psalmilor, repons-ul ca și antifonul ocupând un loc major. Repons-ul este construit pe principiul alternanței dintre versetul psalmului (B), ornamentat și apropiat de dicția silabică și reponsa ( A) mult mai melismatică. Repons-ul are o formă ternară ABA, caracterizată prin reluarea unor elemente. Repons-ul folosește cele opt moduri gregoriene, iar când psalmul dispare (din offertorium, partea misei) devine un gen autonom. În secolul al IX-lea
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
moduri gregoriene, iar când psalmul dispare (din offertorium, partea misei) devine un gen autonom. În secolul al IX-lea călugărul Notker de la abația elvețiană din Saint-Gall, atestă existența Secvenței, care după secolul al X-lea capătă dezvoltări libere. Secvența, piesă silabică în versuri, desemnează inițial orice vocaliză jubilatorie adăugată unei fraze liturgice (sequentia=ceea ce urmează). Melodia versurilor (exceptând extremele) este dată de schema a a b b c c... n, acest paralelism desemnând în secolul al XV-lea procedeul de reproducere
Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
și diferențierea progresivă a sunetelor neverbale; 5. Diferențierea calităților auditive (timbrul, intensitatea, înalțimea, direcția). b) Percepția auditivă a sunetelor verbale 1. Perceperea vocii umane; 2. Perceperea auditivă a fonemelor și a structurilor verbale asociate cu labiolectura; 3. Perceperea structurilor verbale silabice numai pe cale auditivă, fără labiolectură; 4. Detectarea, discriminarea și identificarea stimulilor sonori; 5. Ințelegerea auditivă; În ceea ce privește copiii cu implant cohlear, după realizarea operației, este necesară parcurgerea unui program de reabilitare auditiv-verbală, dr. Dan Mârțu (2006) considerând, că drumul de la efectuarea
Rolul antrenamentului auditiv-verbal ?n formarea abilit??ilor de comunicare la copiii deficien?i de auz pre?colari by Dorina Chira () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84072_a_85397]
-
ne-ntonate, celelalte silabe este accentul. Daca, ca în limbele vechi, undeva se-ntîmplă ca numai coprinsul sunetal material al silabei să despre lungimea or scurtimea sa, acolo, după cum se știe, accentul vorbei [e] cu desăvârșire neatârnat de cuantitate. Ce e cuantitate silabică? Aicea așa divergează accentul ce reprezintă însemnătatea vorbirei de coprinsul material al sunetului. În nemțește din contra se pătrund reciproc aceste două momente: a ținoarei spirituale pe de o parte, a celei materiale pe de alta; din care rezultă următoarele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lor de individualitate) nu izbutesc să mi-l ascundă. VEGHEA LUI RODERICK USHER (Parafrază) În descrierile Gândului Despot. The Haunted Palace Modul unei seri eventuale, acel parantetic zenit, vagant, la ierni, destipăritul soare, formase valea edificiului Usher. Implicatele pajuri, locul silabic, alfabetul alveolar și distrat al pietrelor ilustrului Leagăn armau nemăsurat ori alungau infuz tablele unei nerepetate Physici. Și filamentele umbrelor, și figura docilelor raze, și toată aparenta inimă a locului o dezlegam: cadran afund al unor modificate, deviate orlogerii, durând
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
murim, Să.. ne ducă‐n.. zidiri de țintirim Mormântul să mi‐l sape la margine de... , Ne pună‐ n încăperea aceluiași... ; De‐ a pururea aproape vei fi de sânul... ... Mereu va plânge apa , noi vom dormi mereu.” Restul definițiilor: CRIPTOGRAMĂ SILABICĂ Pornind din caseta stânga‐ sus și urmând o anumită cale, aflați ce a scris Ion Creangă despre mama sa în „Amintiri din copilărie”. A e ra co pi mi șa ma mea lă de nu ma vre ri nă nă
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
s-ar aștepta orice expert pentru Irakul din acea perioadă. Era zgrunțuroasă și avea întipărită amprenta vremii, cum au arătat dintotdeauna obiectele atât de vechi. Guttman apropie tăblița de ochi: unghiurile formate de toate liniile acestei scrieri cuneiforme, toate caracterele silabice erau exact cum trebuiau să fie. La fel și exprimarea. Toate expresiile, toate formulările se potriveau cu dialectul și cu momentul istoric: am grăit astfel în fața judecătorilor... Nu existau decât vreo șase oameni în toată lumea care ar fi putut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
limbii învingătoare îi rev ine mai cu seamă rolul de a-și pune pecetea pe aspectul general care include limba rezultată într un nou areal lingvistic. Cunoașterea peisajului lingvistic sud-est european i-a impus autorului regândirea raportului dintre sistemele lingvistice - silabic, aglutinant și flexionar - văzute de tradiție ca apariții zonale spontane și înlocuirea acestei viziuni cu evoluția, oriunde posibilă, de la un sistem la altul în urma comunicării între grupări etnolingvistice diferite. Se știe, în această privință, că latina s a dezvoltat ca
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
al vastei zone euro-afro-asiatice. Consolidată militar, administrativ și cultural într-o formulă lingvistică elevată și fluentă, Roma a contribuit hotărâtor, în urma cuceririlor și colonizărilor, la schimbarea pe spații largi a peisajului etnolingvistic. Prin analize etimologice eu demonstrez că tocmai baza silabică și aglutinantă este factorul care conferă unitatea limbilor i.-e. și pune în evidență înrudirea genetică a acestora cu dialectele ungro-finice, mongolo-turco tătare, arabice etc., ceea ce vine în concordanță cu concepția lui Mircea Eliade care socotea că „orice istoric, începând
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
unei imagini pozitive despre sine Obiective: să asocieze colectivului un simbol; să stabilească culoarea preferată a tuturor copiilor din grupă; să discrimineze sunetele ce compun cuvântul respectiv; să denumească o trăsătură a colectivului ce începe cu fiecare sunet; să dicteze silabic cuvântul, urmărind cum este scris; să precizeze frecvența cu care trăsătura respectivă îi reprezintă. Mod de desfășurare: Conducătorul jocului solicită copiilor să aleagă un simbol al grupei. Se prezintă foi diferit colorate. Copiii discută pentru a alege culoarea preferată, după
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
ori lângă d-ta, ori lângă consoarta d tale... Tipătescu: Care consoarta mea? Dandanache: Doamna. Zoe: (aparte) A! Idiot! Tipătescu: (impacientat) Pardon, d-le Dandanache, doamna e soția d-lui prezident al Comitetului, domnul care v-a adus aici, (subliniază silabic) domnul Zaharia Trahanache, doamna Zoe Zaharia Trahanache... Eu sunt Ștefan Tipătescu, prefectul județului... cu doamna sunt numai prieten... Dandanache: (care a ascultat cu multă atenție) Asa e, bini ziți puicusorule... bată-vă sănătatea să vă bată... pardon... stii eu... de pe
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
-n tremurare"49. Aceste imagini nu constituie un "pastel cosmic"50, cum presupune Pompiliul Constantinescu, nici unul "vesperal", cum crede G. Călinescu 51, ci sunt, mai curând, alegorii / figurații ale invenției poetice. Să revenim la textul parafrazei barbiene: Implicatele pajuri, lacul silabic, alfabetul alveolar și distrat al pietrelor ilustrului Leagăn, armau nemăsurat, ori alungau infuz tablele unei nerepetate Physici 52. "Implicatele pajuri", ca și imaginea, foarte asemănătoare, din "Secol": "Arcuite pajurile", țin de condiționările actului de plăsmuire artistică (nu deosebite de cele
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
a fi vrut să spargă/ Puținul de cristale, desprins întîmplător./ Căci truda, - truda numai, - putea ea să învie/ Simetrica ta moarte și miezul tău steril?". Veghea ne invită în universul creației barbiene prin valea edificiului Usher unde implicatele pajuri, locul silabic, alfabetul alveolar și distrat al pietrelor ilustrului Leagăn, armau nemăsurat ori alungau infuz tablele unei nerepetate Physici. "Sub revolta continuată a zidurilor, consolidare în cub, zar de automorfă lumină, Veghea se tencuia, prin lespezi. Lor prins, asociat, înalt profil tombal
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
rostirea primelor aerul iese liber din aparatul fonator 14, în timp ce în cazul pronunțării consoanelor, aerul întâmpină anumite obstacole; pe de altă parte, semivocalele sunt definite în asociere cu vocalele, diferența dintre ele fiind dată de durată și de caracterul asilabic/ silabic (semivocalele sunt mai scurte decât vocalele și nu au capacitatea de a forma singure silabe). Vocalele sunt singurele sunete produse de laringe și modificate în rezonatorul cavității bucale 15. Vocalele limbii române sunt: a, e, i, o, u, ă, î
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Vezi Șerban, 1997, pp. 70-81. 20 Cf. DOOM, 2005; Turculeț, 1999, p. 239; Iordan & Robu, 1978, pp. 101, 103 etc. 21 DOOM, 2005, p. LXXXVII. 22 Vezi și Constantinescu-Dobridor, 2003. 23 Cf. Hristea, 1984, p. 196. În completare, apare principiul silabic (trimițând către cuvintele care conțin grupurile de litere ce, gi, ge, gi, che, chi, ghe, ghi) cf. Dimitriu, 2004, p. 22. Pentru norma ortografică și cea ortoepică și pentru criterile subsumate acestora, vezi și Iordan & Robu, 1978, pp. 202-210. 24
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
exerciții de pronunțare izolată a sunetelor, folosind intensități diferite ale vocii; exerciții de recunoaștere a sunetelor, de citire a lor; exerciții de introducere a sunetului în silabe (silabe directe și indirecte: sa-se-si-so-su-să-sâ / as-es is-os us-ăs-îs); se mai pot pronunța structuri silabice cu ritm: sa-șa, structuri silabice consonatice: str stro-stru-etc; exerciții de analiză și sinteză fonetica la nivel de silaba; exerciții de introducere a sunetelor în cuvinte și de analiză fonetica a acestora, la început sunetul se va afla între vocale, apoi
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
sunetelor, folosind intensități diferite ale vocii; exerciții de recunoaștere a sunetelor, de citire a lor; exerciții de introducere a sunetului în silabe (silabe directe și indirecte: sa-se-si-so-su-să-sâ / as-es is-os us-ăs-îs); se mai pot pronunța structuri silabice cu ritm: sa-șa, structuri silabice consonatice: str stro-stru-etc; exerciții de analiză și sinteză fonetica la nivel de silaba; exerciții de introducere a sunetelor în cuvinte și de analiză fonetica a acestora, la început sunetul se va afla între vocale, apoi este asociat cu consoane și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
a rolului tot mai relevant al scholei și al cantorilor specializați în cadrul liturgiei. Celelalte cântece, precum Kyrie, Gloria, Credo, Sanctus și Agnus Dei, apar în codice mai târzii și vor constitui Ordinarium Missae. Spre deosebire de melodiile precedente, acestea au un stil silabic, sunt mai ușor de executat și par să sugereze o destinație de ansamblu. Propriumul își schimbă atât textul cât și melodia în funcție de timpul sau festivitatea liturgică, în timp ce Ordinarium are drept caracteristică imutabilitatea textului dar cu variante melodice diferite. Textele din
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Pentru a facilita memoria creștinilor ce nu erau în măsură să citească muzica, se scria la subsolul textului spiritual : „cantasi come ...“ (să se cânte precum ...), și urma titlul cântecului profan, cunoscut de toți. În general, construcția laudei preferă o desfășurare silabică și omofonică, cu o ușoară predominanță a vocii superioare; vocile inferioare sunt concepute ca o susținere armonică; există o corespondență naturală între frazarea melodică și cea textuală, cu momente cadențiale clare; numărul vocilor variază de la trei la patru având un
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
organizată conștient a elementelor sonore. Ritmul muzical este determinat de durate și pauze, în multiple combinații, încadrate în diferite structuri metrice. Condiționat de text și dans, a evoluat din Comuna primitivă și Antichitate în stil recitativic (lent), melismatic (liber) și silabic (vioi). Exemplele extrase din Victor Giuleanu,- op. cit., paginile 275, 280 au fost alese pentru a argumenta aceste observații. Alăturarea intonațiilor microintervalice cu durate scurte și lungi conferă un desen sonor original. Muzica religioasă a Evului Mediu va păstra caracterul simplu
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]