380 matches
-
avînd în centru oameni obișnuiți care își duc viața în diverse locuri pe teritoriul Statelor Unite, în orașe bogate și predominant locuite de albi, sau în cartiere mărginașe, sărace și pline de negri; inși educați sau abia în stare să-și silabisească numele, din familii cu bună reputație sau rămași de mici orfani, personajele lui Kirp ilustrează un adevăr simplu doar în aparență, complex în realitatea trăită pe propria piele: "ceilalți", ca grup generic sau reper specific, îți pot sta alături și
Aproape ca acasă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16672_a_17997]
-
urechea lui. Eu însă m-am săturat de numele meu. Toți mă strigă Sadedin-Canarul, dar eu, când s-o sfârși războiul ăsta, o să-mi schimb numele. Știi cum o să mă cheme? Sarperkan Tok Kâlâci Ollgunsoy. Îți place? - Sarperkan, sânge iute, silabisi ienicerul. Îmi place tare mult. Undeva, spre stânga lor, se înghesuiau toți. Se auzi un urlet. - Se bat, zise astrologul. Hai să ne uităm și noi. Se dădură mai aproape. - Ce se întâmplă aici? îl întrebă Sadedin pe un ienicer
Ismail Kadare - Mesagerii ploii by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6535_a_7860]
-
Pare o anecdotă. E însă un fapt real, dovedind personalitatea prozatorului. Știu pe de rost un vers de-al lui Beniuc, din tinerețele lui, printre atîtea poezii memorabile ale ardeleanului. Vers care sună așa: La Pontul Euxin citea un get Silabisind din Pontice încet. v v v Aceste două versuri numai arată "ghiara" lirica a transilvăneanului mărunt, ager și, voi arăta, atît de uman... Păcatele lui se explică cred că doar prin biologia precară a poetului supranumit odinioară al "mărului de
Amintirea unui poet uitat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18123_a_19448]
-
vetula, Epitalam semnalizează însă direcția pe care talentul indiscutabil al lui O. Nimigean ar putea-o fructifica într-o fază ulterioară de creație. O singură mostră: "eu muream aproape fericit/ eu aproape plângeam/ steaua căzuse/ rotindu-și cenușile-n geam// silabiseam scrisul clar/ pe bolta de piele/ arar îmi cădea pe timpan/ o grindină de cucuvele// urma să se-ntâmple ceva adevărat/ proștii îi spun nenorocire/ îngerul cu piele de liliac/ se încâlcise în pânza subțire// rămăsesem în sfârșit singur/ în
Poeme elementare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8444_a_9769]
-
pe braț. Privirile ni s-au întîlnit. Avea ochii negri, pătrunzători și luminoși. - De unde știți că sînt păcate? l-am întrebat eu. - Pentru că sînt ziare, mi-a răspuns el privindu-mă cu un fel de compasiune, sînt zi-a-re, a repetat, silabisind de această dată, apoi s-a îndepărtat încet și s-a pierdut după colțul unei clădiri. Paradoxul bulgăresc E limpede că România a pierdut iremediabil și pe toate planurile cursa cu Bulgaria. Podul peste Dunăre se face acolo unde vor
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15714_a_17039]
-
degetul gălbejit de tutun drumul de taf de pe lizieră care intră în pădure după jumătate de oră de mers bun și după alte trei ore bune (ce vor fi fost cândva pentru domnul Ludwig întâmplări vii și reale) veți in-tra (silabisea el) în Lien-den-feld. Spre seară, Herr Ludwig a udat pe rând florile de mușcate și hiacinte; a constatat că ceva nu le priește - probabil vreun vierme - își murmura el în barbă; eu sunt cunoscător în materie - mai zicea - și ziua
Doi poeți - Eugen Bunaru by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/3324_a_4649]
-
slăbănoage, iuți ca uitarea. (Onești-Bacău, miercuri, 10 ianuarie 2001) Anume pentru citit Smulgând impulsul din încetineală, cu-o altă gamă prind văzutul de drum, să nu mai știu că-încep dezlegarea când semnele scad ca dintr-un suspin, cum c-aș silabisi printre lacrimi convalescența mersului. (Onești, joi, 11 ianuarie 2001) Ca douî lentile-planete Arta prânzid ca prin sită, sub scutul cu scară s-ar desprimăvăra, dar nu până-acolo, încât să mă dau comesean lângă timpu-n pendul, între timbru și paloare
Poezie by Constantin Th. Ciobanu () [Corola-journal/Imaginative/7639_a_8964]
-
plîns cu toții probabil că se întîmpla într-un film prost și era un cîntec ca un pahar de rachiu într-o gară ... Cine-l poate concedia pe funcționarul sorții? Trebuie să potcovesc melcii. Trebuie să învăț apele să rostească încet silabisit numele pe care le-am dat. Trebuie să-mi tocesc ghearele în carne. Trebuie să sărut o prăpastie. Trebuie să fărîmițez un strop de răbdare cu un ciocan greu greu ... De asta nu poți muri tot timpul uneori e chiar
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/15572_a_16897]
-
apăsarea încât pentru a supraviețui ca producător de bunuri spirituale autorul se simțea nevoit să preia pe porțiuni modul de simțire și de cugetare al opresorului. De aci surpriza că mințile altă dată strălucite s-au copilărit, au început să silabisească asemenea unor elevi în primele clase ale unei școli primare care învață abia alfabetul. Pe o durată mai lungă și cu consecințe mai catastrofice s-a săvârșit atrofierea prozei în Rusia, unde autori ca Leonov, Fedin, Fadeev după un început
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
al unuia de-al vostru, obsedîndu-mă pînă în vis... în ultima mea incursiune sfîrșită într-o carte - ^carul cu boi^ -, i se spunea parcă însă dincolo de el... doamne, ce mesaj... tîrziu... dincolo de culoare l-am pătruns și eu... adunînd și silabisind, priviri și făpturi pe trotuarele obosite ale orașelor, cînd spaima și mila lor la vederea mea se preschimba în mine într-o disperată înțelegere a golului ce-i bîntuie... și era o duioșie hărțuită... o tandrețe crudă...ei continuînd somnambulic
Mîna by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/12951_a_14276]
-
ca stelele la douăzeci de centimetri deasupra pămîntului rotulele nu mai povestesc chiar ne orbeau ochii nu-i avea cu ea și nici sînii și fără ochi și fără sîni era perfecțiunea întruchipată domnița poesie nu scotea nici un cuvînt nu silabisea nici o literă nu făcea nici un semn era mută și foarte frumoasă și-n loc de ochi și de sîni avea unele cu altele-mbrățișate multe văzduhuri albastre și prin pulpele ei se zărea ca prin vitralii halucinante cum furnicile vii ale
Poezii by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14694_a_16019]
-
surpate numai în vis - cum tu poți să-ți imaginezi mă sfichiuie atât de tandru și de fierbinte citește: decembre-i o carte cu pagini polare hămesite de-ntinderi albastre sub temelii de gheață când continentul alb va muri - argonauți vor silabisi iubirea în oasele noastre e totul alb e tot aerul e o nesfârșire viziunea de care săgetați am căzut în genunchi dumicând din minunea fără de care mai săraci am fi fost de nu ne întorcea lama cea dintre cuvinte - rugina
Tatiana Rădulescu by Tatiana Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/10343_a_11668]
-
iubita mea - lepădate la răscruci oglindă pieptene și năframă soarele gâlgâie la orizont dar numai tu numai tu îmi ești rană șerpuitoare străzi nu mă mai cunosc brichetele abia se aprind într-un colț unde inima orașului se crispează ai silabisit "labirint" vers alb diluat cu uitare vinul din mine zvâcnește prin cuvinte numai latinitatea se lăfăie pe obrazul meu smead-creol un castel răvășit durat dorului ce jinduiește - bacovia-n toți și în toate - cad recad și nu mai tac din gură
Tatiana Rădulescu by Tatiana Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/10343_a_11668]
-
de ceva mai presus decât neîmpăcată viață a mea. poezia scrijelată cu briceagul sacade amare (latinitate amară) degetele de plumb - otravă picurată - nu impregnare! atavice ritmuri percep - sfâșiere zangăt sacade amare - tu plecat chiar pentru o clipă în ataraxie le silabisești în preajmă ziggurate de mucava lepra zidurilor din nou - București Percep. da. pasul tău vagabond mituit de iluzie - iată - rolele au zăngănit în creierul meu au imprimat traiectoria lor ciudată situație aproape cinică dacă nu ar fi tandră vine iarna
Tatiana Rădulescu by Tatiana Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/10343_a_11668]
-
pe dinafară și de-atunci ți-a fost frică de depărtările indefinite de ucigașii profesioniști de pruncii nenăscuți de călătorul zidit într-o odaie tu însuți printre cărțile rămase aiurea pe rafturi împrăfoșate erai ca acel miop care nu poate silabisi literele dar citește stelele noaptea vino adu universul aici în odaia mea dacă se mai poate conta pe adâncul morții tale ca pe miezul ruletei omenirii din uterul femeii vino și adu ceața propice oricărei creații ceața în valuri pe
REQUIEM in memoriam Ioșca Naghiu by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/3758_a_5083]
-
Federman? - Da. - Și ești de acord? - Da. - Dar să știi că nu e șarm. Îți spun eu ce e, pentru că nu trebuie să înțelegi greșit. Cînd citești o carte, un roman de Federman, auzi o voce; cînd citești alte cărți, silabisești cuvinte și nu auzi nimic. Cuvintele lui Federman vorbesc, iar tu le auzi, și astfel îl auzi pe el. Mulți oameni îmi spun, mai ales cînd fac o lectură: "E ca și cum v-aș fi auzit." Te-ntîlnești cu cineva, vorbești, toată lumea
Raymond Federman "Sînt un seducător" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12169_a_13494]
-
încarcați în căruțe,/ în dricuri,/ în vehicule celeste de război. chintale/ zvîrlite în groapă gunoaielor//mînia mi-a stat bolovan căpătîi/ și răbdarea/ lăsînd să mai treacă un lustru, să dea/ minții patina și lustru. a-nvins/ liubovia/ pe cînd silabisea în cenușii facsimile/ ceea ce pentru altul a fost/ urlet pur (...) te-am chemat din străfunduri/ din puterea arcanelor. purtînd noaptea în cîrcă/ și crimă/ că un abces care se coace și sparge./ Puah!// încoronați și desculți să încercăm travestiul/ Desfrînata
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
dans, mama ei i-a găsit un agent, Fergie împrumutându-și astfel vocea personajelor Lucy și Sally în desenele animate Peanuts. În tot acest timp a reușit să rămână o elevă de nota 10, devenind și campioană la concursurile de silabisit. Artista este logodită cu actorul Josh Duhamel, care a jucat în reality show-ul Las Vegas. S-au întâlnit și și-au început relația în septembrie 2004 când ea și formația Black Eyed Peas au apărut în emisiunea lui Duhamel
Fergie este femeia anului 2010 () [Corola-journal/Journalistic/71049_a_72374]
-
vremii, o îndemna să pronunțe legat sunetele C-U-C. Scenă, de un umor irezistibil, este antologica: "Deasupra literelor era desenată o pasare neagră privind cam fioros de pe ramura unui pom. C-U-C rostea tata calm, îndemnându-mă să repet după el: C-U-C. Silabiseam și eu, ce să fac? După vreo două-trei aplicații practice, tata a hotărât brusc să treacă la stadiul superior. Și s-a precipitat: - acum repede, spune-le împreună, repede, auzi, hai, ce aștepți?! Deodată singură, pierdută, neînțelegând ce mi se
Exercitii de demistificare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17480_a_18805]
-
prin intermediul unui fMRI a ajutat un om, în stare vegetativă, să răspundă la întrebări cu DA sau NU. Chiar în decursul săptămânii acesteia, experții de la Maastrich University din Olanda au spus că au reușit ca un bărbat paralizat total să silabisească câteva cuvinte prin intermediul unui robot. Experimentul cu roboți merge mult mai departe. Experții au conectat studentul Tirosh Shapira, într-un laborator de la Bar-Ilan University, din Israel, cu un mic robot umanoid, la mii kilometri distanță, la Institutul de Tehnologie Beziers
Vezi cum un tânăr din Israel poate să mişte un robot aflat în Franţa () [Corola-journal/Journalistic/66362_a_67687]
-
asupra minții noastre. A fost o vreme cînd o expresie ca ,pura cunoaștere de sine în absolută alteritate", una din miile de sintagme tehnice cu care Hegel își presară jargonul asfixiant al cărților sale, îmi provoca fiori de emoție solemnă, silabisind-o ca pe o formulă magică în care se ascundea misterul ultim al lumii. O repetam apăsat și în surdină, ca atunci cînd rostești în sinea ta o rugăciune sau o incantație menită a te pune în contact cu forțele
Sindromul gîndirii abstracte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11099_a_12424]
-
Dar n-o să poți a le veni de hac/ când vin, precum moroii din morminte/ în grup compact și gata de atac.../ Nu râde, bă, citește înainte!/ Cum? Zici că tu habar n-ai să citești?!/ ... și nici nu știi silabisi cuvinte?!/...și chiar de-ai ști, tot n-ai citi povești?/ Atunci râzi, bă, și nu citi-nainte..." Umorul negru, teme precum crima, boala și moartea sunt tratate în mod satiric, cu bună știință diminuate pentru a preveni, ca în
Un liric satiric by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9548_a_10873]
-
câteva exemple și pentru cititor. "O mie de anotimpuri/ vor fi inutile/ pentru un singur/ fir de nisip,/ decodificând alt amurg,/ descriind posibili îngeri"; Aproape de strigătul ploii,/ vei încercui lacrima,/ peste pleoapa stângă/ a verbului"; Ai falsificat lacrima/ dincolo de metaforă,/ silabisind dunga celuilalt amurg,/ justificând pactul din piatră."; Alungă lacrima/ pe celălalt trotuar,/ risipind anotimpul din scoică,/ ipotecând amurgul,/ mărturisind setea din culpă."; " Vei scrijeli tăcerea/ departe de cealaltă rimă,/ negociind memoria dublă a înserării,/ așteptând sentința metaforei,/ arcuind odraslele din
Actualitatea by Mihaela Mocanu Gâlcă () [Corola-journal/Journalistic/8040_a_9365]
-
autorul montează un vizionarism semeț și totodată ironic, ca o compensație formală care nu evită scepticismul ricanant, parodia paradiziacă. O filosofie cinică se contrage uneori în formule sentențioase: „Dar noi? In viermuirea lumii, cu țestele deshidratate ale morților în mînă, silabisind Divina Commedia" (ibidem). „Arta poetică" descinde din această perspectivă provocatoare, modelată în mod caracteristic dintr-o pastă teratologică (Pădureanebună). Revine obsesiv un inventar al materiilor: „Avem totul în vedere. Aurul și cărbunele, petrolul, pădurile verzi, minele negre de diamant și
O superbie biologică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6343_a_7668]
-
Amfilofia. Cică maștera de muiere, cu vrăjitoriile ei, îi luase fetii și auzul și graiul. Ca să vezi, Rițo!... Amfilofia mai zicea că fata și-ar fi recăpătat graiul și auzul numai dacă fiul de împărat - al celuilalt, de Verde - care silabisea zi și noapte o carte groasă, cu degetul rând cu rând, și care se chema... stai! Cum îi zicea?... A, da. Comedia umană, cică, soro, ca la teatru. Topită de milă, Rița se lăsă pe obrazul ars de soare al
Poveste 2002 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15648_a_16973]