369 matches
-
de pictură și diferite așchii de la cioplirea silexului. Din așezarea de la Dealul Morii, cunoscută de mai mulți ani s-au cules greutăți pentru plase de pescuit, fusciole, topoare de piatră cu gaură, ceramică din pastă roșie, vârfuri de săgeți din silex și foarte multe așchii de la prelucrarea silexului. Tot epocii neolitice îi aparțin și unele descoperiri întâmplătoare de topoare plate și dălți din silex, vârfuri de săgeți din apropierea satului Baranca (Cetățuia) de la Șindrilița, de la Pâșcov și chiar de la Podiș (Alba). Ceramica
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
silexului. Din așezarea de la Dealul Morii, cunoscută de mai mulți ani s-au cules greutăți pentru plase de pescuit, fusciole, topoare de piatră cu gaură, ceramică din pastă roșie, vârfuri de săgeți din silex și foarte multe așchii de la prelucrarea silexului. Tot epocii neolitice îi aparțin și unele descoperiri întâmplătoare de topoare plate și dălți din silex, vârfuri de săgeți din apropierea satului Baranca (Cetățuia) de la Șindrilița, de la Pâșcov și chiar de la Podiș (Alba). Ceramica găsită este foarte variată: cănițe, farfurii, pahare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
plase de pescuit, fusciole, topoare de piatră cu gaură, ceramică din pastă roșie, vârfuri de săgeți din silex și foarte multe așchii de la prelucrarea silexului. Tot epocii neolitice îi aparțin și unele descoperiri întâmplătoare de topoare plate și dălți din silex, vârfuri de săgeți din apropierea satului Baranca (Cetățuia) de la Șindrilița, de la Pâșcov și chiar de la Podiș (Alba). Ceramica găsită este foarte variată: cănițe, farfurii, pahare bitronconice, vase mari pentru provizii, figurine zoomorfe. Așa cum am arătat mai sus, nicăieri pe teritoriul comunei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
meleagurile hudeștene din cele mai vechi timpuri. în acest fel cadrele didactice s-au văzut puse în situația de a organiza o secție nouă în cadrul muzeului școlar și anume cea de arheologie. Printre piesele mai de seamă enumerăm: topoare din silex, răzuitoare, vârfuri de săgeți, lamele, fragmente din vase ceramice aparținând culturii Cucuteni, vase de cult, idoli, fragmente de arme vechi, fusciole, greutăți de pescuit, figurine zoomorfe, etc. La secția de etnografie se găseau obiecte din lemn ca: păcornița, putineiul de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Mai recent și cu preocupări mai ferme, profesorul Adăscăliței Gheorghe care a reușit să amenajeze la Școala Vatra un colț muzeistic cu obiecte interesante ca: fragmente de vase ceramice de tip Cucuteni, fragmente din vase pentru păstrat cereale, topoare din silex, răzuitori, vârfuri de săgeți, greutăți de pescuit, figurine zoomorfe, idoli etc. Tot cam în aceeași perioadă la Școala din Mlenăuți a activat profesorul Toma Gheorghe, fost director și care prin activitatea sa a adunat și a valorificat la orele de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
1962, la începutul colectivizării, cu ocazia unor arături mai adânci făcute cu tractoarele, au fost scoase la iveală vase aproape întregi și urmele unor locuințe cu vetre de foc perfect vizibile. Tot în aceste locuri s-au găsit unelte de silex și așchii rezultate din cioplire, greutăți pentru plase de pescuit, fusciole, figurine zoomorfe. Elementul cel mai remarcabil rămâne însă ceramica și mai ales cea comună, mai puțin îngrijită și fără picturi, precum și a doua categorie pictată în trei culori (negru
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
en. siderocyte); sifo- "tub, sifon; formațiune anatomică în formă de U" (cf. gr.σίφω, -νωνος s.m.; lat. sipho, -onis s.n. "sifon, pompă de incendii): med. ro. sifon s.n. (cf. fr. siphon s.m.; en. siphon); silic(o)-/silici- "siliciu" (cf. lat. silex,-icis s.m. ,,cremene, piatra tare"): med. ro. silicoză s.f. (cf. fr. silicose s.f.; en. silicosis); simbolo- "simbol"- în psihopatologie etc. (cf. gr. σύμβολον, -ου s.n. "contract; marcă; semn; auspiciu): med. ro. simbol s.n. (cf. fr. symbole, s.m.; en. symbol); sinus
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
aria pe care noi sesizasem forme mai ciudate ale terenului. Săpăturile s-au dovedit benefice, la ele participând si tata. Au fost descoperite, acolo, piese din perioada preistorică de tranziție de la era neolitică la era bronzului: vârf de lance din silex, topor de aramă, cu brațe în formă de cruce, bucăți din vase de ceramică, care se constituie în mărturii de locuire a zonei, de acum peste 5000 de ani. Săpăturile de la Drumul Carului au dat la iveală și mărturii privind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
ea o surpriză lui Filip. Încă un tablou lucrat în secret. Portretul lui Hector. Văzut din profil, cu capul întors spre privitor. Silueta câinelui negru se detașa într-o manieră sesizantă pe fondul alb, alcătuit din pietricele foarte mici, de silex, aproape identice. "E frumos, zise șeful de gară, dar de ce n-ai adăugat și un pic de culoare?" " Culoarea n-avea ce căuta aici, spuse micuța artistă privindu-și opera cu un aer gânditor, Hector și-ar fi pierdut din
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pregătit elitrele de cântec, albinele s-au refugiat în casa șlefuită cu aur, pasărea magică a absorbit demult picăturile animate din palmă și a dispărut. Doar bufnița este gata să prevestească întunericul liniștii de dincolo. Incertitudinile scrijelesc mintea omului, parcă silexul tăios îi trece prin măruntaie, i se năzare că până și irișii din grădina-i sunt atrași de bolta plină cu vrăbii. Fântâna dintre arborii vieții își tace izvorul ascultând susurul străbunilor din adâncurile subterane. Pe buze rămâne gustul tristeții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
arheologii au descoperit un fragment de femur, o bucată de fildeș, măsele de mastodonți etc. S-au găsit, de asemenea, unelte ale oamenilor preistorici (paleolitic și neolitic): răzuitoare și lame de cuțit (la Curteni și Arsura), vârfuri, percutoare, nuclee de silex, topoare de mână, unele șlefuite și perforate, dălți etc. Informația arheologică actuală conchide că zona orașului actual Huși și împrejurimile lui erau locuite la începutul Neoliticului (mileniile IV-III î. Hr.), și în Epoca Metalelor (Hallstatt și La Tène, în mileniul I
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
apar sporadic fragmente aparținând aspectului cultural Cucuteni C. Idolii antropomorfi de la Averești (la 2 km de șoseaua Huși-Iași) și exemplarele patrupede descoperite la Lohan-Valea Teiului devin reprezentanți ai artei preistorice din zona Fălciului. Cercetătorii au stabilit că unele obiecte din silex, descoperite la Bunești-Averești, au fost folosite ca vârfuri de săgeți și sulițe; omul preistoric din zonă le-a prelucrat pe ambele fețe, dându-le o formă triunghiulară; alte unelte, descoperite la Valea Teiului (la 3 km de Huși), au fost
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de săgeți și sulițe; omul preistoric din zonă le-a prelucrat pe ambele fețe, dându-le o formă triunghiulară; alte unelte, descoperite la Valea Teiului (la 3 km de Huși), au fost lucrate prin desprinderea lamelelor dintr-un nucleu de silex. La Lohan sunt frecvente, de asemenea, percutoarele, dăltițele de piatră și toporașele de mână, folosite de familiile care au locuit în raza orașului Huși și în împrejurimi. În ceea ce privește Epoca Metalelor, la Ghermănești și Berezeni s-au descoperit două depozite de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
urme de paleopatolgie specifică unor boli care în destinul istoric târziu au fost foarte frecvente. Singurul element de incontestabilă valoare este craniul unei femei, moartă la circa 20 de ani, craniu care a fost operat cu un cuțit, probabil de silex, în zona parietotemporală stângă. Femeia a supraviețuit operației, care a fost identică unei trepanații neurochirurgicale moderne. În 1969, această piesă a fost dăruită subsemnatului de către acad. Olga Necrasov, care nu avea istoricul piesei, domnia sa bănuind a fi făcut parte din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
aceste intervenții, în epoci istorice în care creierul nu era considerat ca sediu al sufletului și, probabil, nici organ vital. Intervenții similare au făcut, pe cadavru uman, I. Rusu și V. L. Bologa la Cluj, în anii 1940-1950, utilizând lame de silex; practic, intervenția pe cadavru nu pine probleme. Trebuie să reținem, poate, caracterul oarecum exotic; unic exemplu descoperit în România, intervenția pe craniu în medicina ancestrală era relativ răspândită în Balcani, iar la oi, trepanația s-a păstrat ca o metodă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
un preț foarte mare. La Archeos pica destul de rar. Vestigiile arheologice îl interesau doar în măsura în care era atras de aspectul lor; se obișnuia greu cu limbajul întrebuințat aici. Odată totuși s-a învoit să se ocupe de colecția de topoare din silex a cercului, care îl atrăgeau prin acuratețea cu care erau prelucrate piesele; în privința asta a ținut o comunicare la una din sesiuni. Absorbit de nevoia de a-și câștiga pâinea, n-a perseverat nici măcar în domeniul artizanatului. Îndată ce românii au
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
La Brădești, în locul numit „Lacul Ursoaia” de la cota 318, s-au descoperit fragmente ceramice neolitice asociate cu elemente de eneolitic. Tot la cote maxime ale terenului, spre valea pârâului Trestiana, s-au găsit și alte vestigii ceramice, împreună cu piese din silex. La Docăneasa, pe malurile pârâului Jerovăț, în dreptul haltei C.F.R., s-au găsit resturi ceramice aparținând La Tène-ului getic, dar și unele din secolul al IV-lea. în lucrarea regretatului Ghenuță Coman (7), „Statornicie și continuitate. Repertoriul arheologic al județului Vaslui
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
la punctul denumit „Stuhărie”, s-a descoperit o așezare de tip Cucuteni A3, din contextul așezării reținând atenția fragmente ceramice din vase pictate tricrom în bandă îngustă, alături de alte importante vestigii arheologice ca: topoare din gresie, vârfuri de săgeți din silex, două sceptre lucrate în granit. La circa 300 metri, mai la nord de așezarea sus menționată, la punctul numit Drăghia, s-au descoperit resturi ceramice care aparțin culturii Protocucuteni-Gumelnița, aspectului Stoicani Aldeni și culturii Cucuteni A2. Pe stânga pârâului Lupeița
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
unde editează revistele „Tricolorul” și „Luceafărul” și relansează buletinul „Studiul bibliologic”, inițiat la București în 1964. Debutează în „Călăuza bibliotecarului” (1959) și editorial în 1966, cu Scriitori clasici și problemele culturii de masă. În manuscris a rămas volumul de versuri Silex înflorit. Colaborează la „Călăuza bibliotecarului”, „Îndrumătorul cultural”, „Ateneu”, „România literară”, „Ramuri”, „Mitropolia Olteniei”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Luceafărul”. Format sub îndrumarea lui Dan Simonescu, D. devine un aplicat bibliolog și documentarist, lucrările sale fiind bazate pe surse arhivistice de primă mărime
DIMA-DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286766_a_288095]
-
Tehnica bisocierii" Elaborată de Arthur Koestler (apud Bouillerce, Carré, 2002), tehnica bisocierii constă în apropierea a două situații pentru a provoca iluminarea (în literatura de specialitate regăsim o exprimare metaforică revelatoare: bisocierea este similară cu lovirea a două bucăți de silex una de alta pentru a produce scânteia). 4.2.7. Metoda rezolvării creative de problemetc "4.2.7. Metoda rezolvării creative de probleme" Esența cercetărilor asupra rezolvării creative de probleme se află în dezvoltările conceptuale aparținând lui Alex Osborn (1950
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
un obiect oarecare lucrat de piatră? Cine a zgâriat puțin pământul, pre la vreo cetate dacă în munții noștri, pre malurile gârlelor noastre, și n-a găsit ceva asemeni obiecte?63. În relatarea unei alte expediții arheologice, remarcă "abundența de silexuri, ca nicăieri, în aceste prejme arată opulența de pe când averea principală a societății era silexul" și conchide că vechii locuitori ai țării sunt "oamenii cei mai avuți, cei mai opulenți ai epocii pietrei"64. Nu trebuie să credem că numai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dacă în munții noștri, pre malurile gârlelor noastre, și n-a găsit ceva asemeni obiecte?63. În relatarea unei alte expediții arheologice, remarcă "abundența de silexuri, ca nicăieri, în aceste prejme arată opulența de pe când averea principală a societății era silexul" și conchide că vechii locuitori ai țării sunt "oamenii cei mai avuți, cei mai opulenți ai epocii pietrei"64. Nu trebuie să credem că numai amatorismul lui Bolliac permite asemenea reprezentări. Chiar și Odobescu e animat de o reverie asemănătoare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
al ciobanului era trimis cu mâncare la Badea, de unde a rămas și numele de Bădeni”. Urme ale viețuirii oamenilor pe aceste meleaguri sunt mai vechi. Astfel , la nord - est de sat, pe Movila Grădiștei și Dealul Vișinului s au descoperit silexuri din paleoliticul superior, ceramică neolitica, din începutul migrațiilor(sec. IV) și feudalismul dezvoltat( sec. XVIIXVIII). Chiar și denumirea Grădiște ilustrează existența unei așezări(cetăți) întărite, unde locuitorii se puteau retrage în vremuri de restriște. De asemenea, la 6 km de
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
și picurător, de culoare brună, pentru păstrarea reactivilor; ... d) reactivi specifici titlurilor legale; ... e) lupa cu putere de mărire de minim 10 ori; ... f) hârtie abrazivă; ... g) hârtie absorbantă (sugativă). ... Articolul 4 (1) Piatra de analiză este o varietate de silex, de culoare neagră, cu conținut uniform de carbon fin, rezistentă față de acizii tari, concentrați, sau amestecuri ale acestora. ... (2) Piatra de analiză trebuie să aibă o porozitate potrivită, astfel ca prin frecarea cu aliajele metalelor prețioase acestea să lase pe
NORME TEHNICE din 28 aprilie 2004 (*actualizate*) de analiză şi marcare a metalelor preţioase şi aliajelor acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157785_a_159114]
-
pătrată sau dreptunghiulara 2516.90.00 - Alte pietre pentru cioplit sau pentru construcții - 10 25.17 Prundiș, pietriș, pietre concasate, din cele folosite în general că agregate pentru betoane sau pietruirea drumurilor, pentru căile ferate sau alt balast, pietriș și silex, chiar tratate termic; macadam de zgură, de zgură metalurgica, de deșeuri industriale similare chiar conținând materiale cuprinse în prima parte a poziției; macadam gudronat pentru șosele; granule, spărturi și praf din pietre de la pozițiile 25.15 sau 25.16, chiar
TARIFUL VAMAL din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]