988 matches
-
avea caracter străvechi, aparținând unei epoci în care toate satele componente făceau parte dintr-o organizație socială unitară”, prin structură și interese, iar „distribuția egalitară” nu trebuie luată și înțeleasă ca expresie matematică, ci în raport de numărul locuitorilor, a siliștilor și a părților de venit inegale, proporțional cu importanța și contribuția indivizilor ce compun comunitatea. Teza nu este doar enunțată, ci și ilustrată cu cazuri concrete din diferite zone ale țării. Noi ne însușim aserțiunea și credem că însorărirea este
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Asupra acestei chestiuni vom reveni. Pe urmă, nu poate fi întîmplător faptul că aceste sate boierești formează, la începutul epocii moderne, o singură unitate administrativă și fiscală, cu numele Slobozia-Umbrărești, în care au fost incluse cele două sate, plus satul Siliștea care, de fapt, este unul și același cu Umbrărești din vechime, adică matca din care „au roit” celelalte. Desprinderile acestea s-au produs succesiv și observăm că ceea ce documentele din secolul al XVII-lea ne arată ca fiind Bozieștii, cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
obștii și în actele oficiale scrise, identificarea se realiza pentru toți locuitorii, indiferent de vatra pe care trăiau, după numele de obârșie, de început, adică Umbrărești. Iar aceasta pentru că satele Condrea, Salcia (multă vreme ambele având un singur nume, Condrea), Siliștea, Bozieștii și Tămășenii, Torceștii și Slobozia-Torcești — acesta identificându-se prin numele de familie purtate de locuitorii săi cu Cătunașii de mai târziu — toate au format, secole de-a rândul, o singură comunitate social-economică, într-un singur hotar de moșie cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
același nume, Umbrărești, în cadrul aceluiași hotar și moșie, situație ce s-a menținut până în epoca modernă. Harta rusă, realizată în anul 1835, le menționează distinct. De altfel, unul din cele două sate este cel care se va numi mai târziu Siliștea, matca tuturor celorlalte, iar al doilea este cel care a rămas cu numele Umbrărești, în vale, inclusiv Murgoceștii și partea de nord a Cătunașilor, comunități cunoscute cu aceste denumiri mai mult pe plan local, în perioada interbelică, dar incluse anterior
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu numele Umbrărești, acum nelocuite, am constatat că doar una păstrează urme arheologice străvechi și mai recente și se pretează a fi considerată matca din care „au roit” celelalte. Vatra respectivă se situează pe întinsul teren din vecinătatea bisericii satului Siliștea, la est și la sud de biserică, până pe malul drept al apei Bârladului, deci nu unde se află acum satul Siliștea, pentru că siliștenii s-au așezat aici după împroprietărirea lor prin Legea rurală din 1864, de unde și falsa impresie a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fi considerată matca din care „au roit” celelalte. Vatra respectivă se situează pe întinsul teren din vecinătatea bisericii satului Siliștea, la est și la sud de biserică, până pe malul drept al apei Bârladului, deci nu unde se află acum satul Siliștea, pentru că siliștenii s-au așezat aici după împroprietărirea lor prin Legea rurală din 1864, de unde și falsa impresie a localnicilor că acum ar fi fost întemeiat pentru prima data acest sat. Pe cealaltă vatră, a răzeșilor umbrăreșteni, au fost depistate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întemeiat pentru prima data acest sat. Pe cealaltă vatră, a răzeșilor umbrăreșteni, au fost depistate puține rămășițe materiale, mai ales de proveniență medievală târzie. Ele se răsfiră pe malul drept al Bârladului, la o distanță de 3-4 km sud de Siliștea, prelungindu-se pe direcția nord-sud pe o lungime de circa 5-6 km, urmând meandrele vechii albii a râului Bârlad, dovadă a stabilirii mai recente a locuitorilor pe această vatră, probabil când s-a produs despărțirea dintre stăpânirea boierească și cea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din gios”. Din 1704 sau puțin timp după această dată, cele două entități, cea răzeșească și cea boierească, apar cu identități distincte din punct de vedere social și cu interese divergente. Satul și moșia devenite boierești vor include comunitățile din Siliștea, Boziești și Tămășeni, și vor forma din 1803 încoace, poate chiar înainte de această dată, o singură unitate administrativă și fiscală sub numele de Slobozia-Umbrărești, cu pecete sătească proprie, când acestea s-au instituit. Când, cum și de ce au obținut statut
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și satisfăcător situația, așa că problema sloboziilor umbrăreștene rămâne deschisă. În cuprinsul întregului hotar al străvechii obști teritoriale a Umbrăreștilor se documentează arheologic și în scris existența în trecut a cinci biserici situate în următoarele puncte și vetre de sat: -la Siliștea, lângă actuala biserică, este încă vizibilă temelia alteia anterioare, cum am mai arătat deja; -la Tămășeni, pe locul zis Dealul Bisericii se găsesc îngropate la aproximativ 0,60 - 0,80 m vestigii de la fosta biserică, ce a funcționat până pe la mijlocul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cetățeanului Alexandru Tonu, a funcționat o biserică, construită din lemn și paiantă pe cheltuiala arendașilor moșiei Torcești, Gavril și Constantin Dodan. Anterior existase o altă biserică, tot din lemn și paiantă. Dintre construcțiile bisericești dispărute constatăm că numai aceea de la Siliștea a fost ridicată pe bază de zidărie, ceea ce constituie încă o dovadă că aici și-a avut centrul de greutate, ca dezvoltare economico-socială, așezarea în vechime. Celelalte biserici au fost clădite din materiale ușor degradabile, ceea ce a determinat ștergerea urmelor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
respectiv 1623; -doi taleri din argint, emisiune Provinciile Unite, anii 1597 și 1655; -un tezaur monetar descoperit întâmplător de către locuitorul Mihalache Druță-Trandafir din satul Podoleni, în anul 1981, pe terenul din marginea nordică a plantației de salcâmi din dreptul satului Siliștea. A cuprins circa 3-4 mii de monede, împrăștiate apoi pe la diverși cetățeni din satele Siliștea și Podoleni; o bună parte din tezaur a fost recuperată de directorul Muzeului Mixt din Tecuci (circa 3.000). Câteva, prin elevi și consăteni, au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
monetar descoperit întâmplător de către locuitorul Mihalache Druță-Trandafir din satul Podoleni, în anul 1981, pe terenul din marginea nordică a plantației de salcâmi din dreptul satului Siliștea. A cuprins circa 3-4 mii de monede, împrăștiate apoi pe la diverși cetățeni din satele Siliștea și Podoleni; o bună parte din tezaur a fost recuperată de directorul Muzeului Mixt din Tecuci (circa 3.000). Câteva, prin elevi și consăteni, au intrat în colecția autorului. Ele au diverse emisiuni, între care: -o monedă poloneză, din 1507
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu biserică și cimitir comun, ceea ce denotă o coabitare ce vine din timpuri îndepărtate, dacă avem în vedere că organizarea religioasă este anterioară celei statale; -în urma primelor măsuri organizatorice cu privire la limite teritorial-administrative și ale unităților fiscale, Bozieștii, Tămășenii și Siliștea (vechii Umbrărești) au format o singură unitate, numită în documente și catagrafii Slobozia-Umbrărești; -mulți locuitori menționați în zapise sau mărturii hotarnice sunt arătați ca provenind din Boziești, dar și din Umbrărești, deși e vorba de aceleași persoane și familii. Astfel
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1869, schimb intervenit între Alexandru Porumboiu, pe de o parte, și preotul Ghiță și Neculai Lazăr, pe de alta, toți din comuna Suraia, plasa Biliești, județul Putna. Din act rezultă în mod explicit că primul dă celorlalți „două pogoane locu siliște ci am pe teritoriul aceștii comuni, pi trupul moșiei Umbrărești, cu lungime din apa Dimaciului și spre răsărit până în apa Siretului” (subl. n.), pentru care primește în schimb „trii stânjeni moșie din trupul moșiei Dumbrăvița, „cu lungime din apa Dimaciului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
perioada atestării scrise a satelor noastre, chiar dacă aceste atestări scrise sunt destul de târzii față de data întemeierilor sătești. Așa cum am arătat mai înainte, comunitatea Umbrăreștilor a avut la începutul existenței sale o singură vatră, situată la est de biserica satului actual Siliștea, urmele arheologice de aici prezentînd indicii sigure de locuire ce a durat neîntrerupt timp de secole. De pe vatra aceasta s-a desprins treptat (nu știm precis când a început desprinderea și nici care a fost motivul ei) o colectivitate de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
doar pentru acele structuri legate de principiul de muncă și de folosință, dovadă a unor practici cu caracter de străvechime. Este cazul comunităților de pe vetrele ce se vor numi Torceștii, Bozieștii și Tămășeni, precum și cea veche a Umbrăreștilor, actualul sat Siliștea. Pentru primele trei nu s-au păstrat informații din care să rezulte cum, când și din ce motive concrete au ieșit din devălmășia absolută și au ajuns stăpâniri individuale, exceptând, într-o oarecare măsură, Torceștii. În schimb, pentru cea din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de răzvrătire era constituită din foștii răzeși, în fruntea lor aflându-se un membru al Consiliului Comunal, Costache Hagiu din satul Salcia, veteran de la 1877/78 și cu veche ascendență răzeșească. Participarea foștilor țărani clăcași din satele Tămășeni, Slobozia și Siliștea a fost cu mult mai redusă. După răscoală, Casa Rurală a cumpărat cea mai mare parte din moșia boierească, pe care a pus-o în vânzare, în loturi de câte 5 ha. Țăranii răzeși, poate și ca urmare a faptului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aparținând acum de teritoriul comunei Umbrărești. f - Mențiune din 19 februarie 1887, dată când frații George, Mihail și Paul Balș, fii ai logofătului Panaite Balș, pun ipotecă, în contul unui împrumut pe care îl fac, moșia lor „Torceștii cu toate siliștile ei, Țiganeii, Sineștii, și Agapii”. Prin urmare, locul numit Agapie, după numele stăpânului de dinainte de 1448 ori al întemeietorului mănăstirii, „o chinovie”, apreciază istoricul gălățean Paul Păltânea, a aparținut timp de secole familiilor ce s-au perindat la stăpânirea Torceștilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vor fi hotărnicite de către dregătorii domnești Costin Negrea și Manolache Conachi, ambii foști mari stolnici la data măsurării și hotărnicirii moșiilor respective. De aici încolo, cele două moșii se contopesc, Țigăneii, ziși și Țigănia, rămânând doar ca trup, dar și siliște, ținând de satul și moșia Torceștilor, deși, așa cum am văzut, a existat o bună bucată de timp ca sat și moșie de sine stătătoare pe un fost loc domnesc. De la data de mai sus vom întâlni în ambele sate și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Tămășenii Al treilea perimetru din teritoriul locuit de comunitatea umbrăreșteană, tot în ordine cronologică, devenit în vechime stăpânire boierească, a fost ceea ce s-a numit până destul de recent satul Slobozia-Umbrărești, cuprinzând inițial în aceeași unitate fiscală satele Bozieștii, Tămășenii și Siliștea, toate formând o singură stăpânire boierească. Totuși, ceea ce s-a numit foarte târziu Siliștea, la începuturile așezării era Umbrăreștii, comunitatea matcă din care s-au desprins prin roire toate celelalte. Să urmărim câteva date documentare referitoare la istoria Bozieștilor și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
devenit în vechime stăpânire boierească, a fost ceea ce s-a numit până destul de recent satul Slobozia-Umbrărești, cuprinzând inițial în aceeași unitate fiscală satele Bozieștii, Tămășenii și Siliștea, toate formând o singură stăpânire boierească. Totuși, ceea ce s-a numit foarte târziu Siliștea, la începuturile așezării era Umbrăreștii, comunitatea matcă din care s-au desprins prin roire toate celelalte. Să urmărim câteva date documentare referitoare la istoria Bozieștilor și a Tămășenilor. Dacă unul din cei doi beneficiari ai actului de întărire a stăpânirii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și Sîrghie. Urmașii acestuia din urmă nu au păstrat numele de familie Corpaci. La numele lor de botez și-au adăogat ca nume de familie prenumele tatălui, Sârghie, printre ei și un Sandul Sârghie, preot la biserica lui Conachi din Siliște. Se înțelege, cred, că cei doi Sâghie, obligați să-și înstrăineze părțile lor din Tămășeni, erau descendenți, prin acel Sârghie, din Dima Corpaci, frate cu vornicul de poartă Ionașco Corpaci. Iar preotul Vasile Sârghie era fiul preotului Sandu și slujea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
doi Sâghie, obligați să-și înstrăineze părțile lor din Tămășeni, erau descendenți, prin acel Sârghie, din Dima Corpaci, frate cu vornicul de poartă Ionașco Corpaci. Iar preotul Vasile Sârghie era fiul preotului Sandu și slujea și el la biserica din Siliștea, ctitoria lui Conachi, dar acum, după 1813, în seama moștenitoarei Elena Manu. I-a fost dat acesteia să reconstituie aproape în întregime fosta mare obște a Umbrăreștilor într-un singur trup de moșie de la Herătău până la Siret. A rămas în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din aceeași lipsă de stăruință, fie că datele calendaristice fixate nu erau cele mai convenabile, în stadiul bunelor intenții. Pentru trăitorii zilelor noastre e necesară precizarea că iarmaroacele urmau să se desfășoare la datele stabilite pe locul din preajma bisericii satului Siliștea, locul unde se afla atunci satul boieresc al Umbrăreștilor, teritoriu potrivit dacă avem în vedere că era încă în funcțiune vechea arteră de circulație ce lega Galațiul cu Brețcu, prin trecătoarea Oituzului, respectiv străvechiul drum dacic și mai apoi roman
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Dridu și un schelet uman. În august 1864, ca urmare a Legii rurale din acest an, o parte din moșia Umbrăreștilor de sub stăpânirea Elencăi Manu, în suprafață de 378 fălcii, a fost expropriată și atribuită apoi țăranilor clăcași din satele Siliștea, Tămășenii și Slobozia (Bozieștii), în total 130 de familii împroprietărite. Despre reforma agrară din 1864, despre modul cum s-a aplicat legea la Umbrărești, vom vorbi mai încolo. Deocamdată să reținem că, după expropriere, boieroaica rămâne să stăpânească în continuare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]