748 matches
-
este așa în virtutea faptului că n-ar fi posibil să se aserteze premisele și să nege concluzia fără ca cel care face asta să se contrazică. Când cele trei propoziții sunt categorice se spune că avem de-a face cu un silogism categoric. În propozițiile care formează un silogism categoric trebuie să figureze în total exact trei termeni, fiecare cu câte două apariții, ca în exemplul ,,Toți oamenii sunt muritori și nici un zeu nu e muritor, deci nici un om nu e zeu
AUTOR CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376498_a_377827]
-
fi posibil să se aserteze premisele și să nege concluzia fără ca cel care face asta să se contrazică. Când cele trei propoziții sunt categorice se spune că avem de-a face cu un silogism categoric. În propozițiile care formează un silogism categoric trebuie să figureze în total exact trei termeni, fiecare cu câte două apariții, ca în exemplul ,,Toți oamenii sunt muritori și nici un zeu nu e muritor, deci nici un om nu e zeu.” Am insistat puțin asupra silogismului, deoarece foarte
AUTOR CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376498_a_377827]
-
formează un silogism categoric trebuie să figureze în total exact trei termeni, fiecare cu câte două apariții, ca în exemplul ,,Toți oamenii sunt muritori și nici un zeu nu e muritor, deci nici un om nu e zeu.” Am insistat puțin asupra silogismului, deoarece foarte mulți oratori și logicieni, printr-o artă de a vorbi convingător, folosind o argumentație riguroasă și un stil ales, au folosit cuvântul în diferite moduri. Iar istoria este plină de exemple de gânditori și oameni politici care au
AUTOR CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376498_a_377827]
-
ta, căci scârbă aduci celui ce te aude!” [12] Cuvintele sunt folosite și în cadrul logicii, care este o știința a demonstrației al cărei obiect îl constituie stabilirea condițiilor gândirii corecte a tipurilor și a legilor raționării veridice.În cadrul logicii, întâlnim silogismul, care este un raționament deductiv în care dintr-o judecată universală derivă cu necesitate o nouă judecată prin intermediul unei a treia. [13] Astfel, din judecata „ Toate vertebratele care își alăptează puii sunt mamifere”, prin intermediul judecății ,,Toți liliecii sunt vertebrate care
AUTOR CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376498_a_377827]
-
o nouă judecată prin intermediul unei a treia. [13] Astfel, din judecata „ Toate vertebratele care își alăptează puii sunt mamifere”, prin intermediul judecății ,,Toți liliecii sunt vertebrate care își alăptează puii”, rezultă cu necesitate o nouă judecată: ,, Toți liliecii sunt mamifere”. [14] Silogismul cel mai simplu,atomic, constă din trei propoziții dintre care primele două, numite permise, se consideră că implică logic pe cea de-a treia, concluzia. Dacă raționamentul este realmente valid, el este așa în virtutea faptului că n-ar fi posibil
AUTOR CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376498_a_377827]
-
este așa în virtutea faptului că n-ar fi posibil să se aserteze premisele și să nege concluzia fără ca cel care face asta să se contrazică. Când cele trei propoziții sunt categorice se spune că avem de-a face cu un silogism categoric. În propozițiile care formează un silogism categoric trebuie să figureze în total exact trei termeni, fiecare cu câte două apariții, ca în exemplul ,,Toți oamenii sunt muritori și nici un zeu nu e muritor, deci nici un om nu e zeu
AUTOR CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376498_a_377827]
-
fi posibil să se aserteze premisele și să nege concluzia fără ca cel care face asta să se contrazică. Când cele trei propoziții sunt categorice se spune că avem de-a face cu un silogism categoric. În propozițiile care formează un silogism categoric trebuie să figureze în total exact trei termeni, fiecare cu câte două apariții, ca în exemplul ,,Toți oamenii sunt muritori și nici un zeu nu e muritor, deci nici un om nu e zeu.” [15] Am insistat puțin asupra silogismului, deoarece
AUTOR CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376498_a_377827]
-
un silogism categoric trebuie să figureze în total exact trei termeni, fiecare cu câte două apariții, ca în exemplul ,,Toți oamenii sunt muritori și nici un zeu nu e muritor, deci nici un om nu e zeu.” [15] Am insistat puțin asupra silogismului, deoarece foarte mulți oratori și logicieni, printr-o artă de a vorbi convingător, folosind o argumentație riguroasă și un stil ales, au folosit cuvântul în diferite moduri. Iar istoria este plină de exemple de gânditori și oameni politici care au
AUTOR CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376498_a_377827]
-
că este un om de afaceri începător sau cu experiență. Nu știm dacă autorul l-a citit pe Platon, dar în redactare folosește același procedeu al dialogului, precum Platon în „Dialoguri socratice”, unde expunerea se face după structura standard a silogismului Silogismul (din grecescul silogismos, care înseamnă concludere, raționament) este o formă de argumentare logică, un raționament deductiv, în care concluzia este inserată în premisele expuse anterior. Tehnica aceasta o mai găsim la G. Călinescu în studiul „Universul poeziei”, la Lucian
OBICEIURI CARE FAC TOȚI BANII, RECENZIE DE PROF.DUMITRU PODGOREANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374726_a_376055]
-
este un om de afaceri începător sau cu experiență. Nu știm dacă autorul l-a citit pe Platon, dar în redactare folosește același procedeu al dialogului, precum Platon în „Dialoguri socratice”, unde expunerea se face după structura standard a silogismului Silogismul (din grecescul silogismos, care înseamnă concludere, raționament) este o formă de argumentare logică, un raționament deductiv, în care concluzia este inserată în premisele expuse anterior. Tehnica aceasta o mai găsim la G. Călinescu în studiul „Universul poeziei”, la Lucian Blaga
OBICEIURI CARE FAC TOȚI BANII, RECENZIE DE PROF.DUMITRU PODGOREANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374726_a_376055]
-
Călinescu în studiul „Universul poeziei”, la Lucian Blaga în „Luntrea lui Caron”, la Bartolomeu Anania în „Cerurile Oltului” Cartea „Obiceiuri care fac toți banii”, de la cap. 1 - Trezirea-, până la Epilog , inclusiv fiecare capitol, este construită pe această structură standard a silogismului, totul fiind explicit, clar, limpede, argumentat. Cartea nu poate fi povestită, dar ideile despre bani sunt expuse, folosind structura amintită, un vocabular accesibil, cu note de umor șipuțină ironie, prin intermediul personajului Andrei. Acesta se trezește într-o bună zi că
OBICEIURI CARE FAC TOȚI BANII, RECENZIE DE PROF.DUMITRU PODGOREANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374726_a_376055]
-
din bibliotecile unui tânăr (și nu numai) O carte care te provoaca la fiecare capitol să descoperi noi și noi informații despre educația financiară, despre educarea emoțiilor” (Claudiu Nemeș, 16 iulie 2015) * Concluzia acestei prezentări, ca să folosim structura standard a silogismului, ar fi aprecierea Cameliei Bogdan din 24 iulie 2015, la care mă asociezși pe care o citez: „Scrisă sub forma unui roman, nu a unei cărți tehnice, despre finanțe, te face să nu o mmai lași din mână pâna nu
OBICEIURI CARE FAC TOȚI BANII, RECENZIE DE PROF.DUMITRU PODGOREANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374726_a_376055]
-
și a intra în personaj este remarcabilă. Duhul de înțelegere a marginilor umanului a lucrat mult cu gândul său pentru a suporta despărțirea fizică de partenerul de scenă pentru ani îndelungați, neuitatul Nae Lăzărescu. Nici toate teoriile filozofilor și multitudinea silogismelor dialecticienilor n-ar fi putut să-l rupă de chipurile tristeților despărțirii de prietenul său, pe Vasile Muraru, însă scena l-a menținut în brațele ei și în binefacerea legământului de a-și ține unite urmele ei și urmele lui
SOSESC DESEARĂ , BINE ŞI ARMONIE SUFLETEASCĂ LA TEATRUL DE REVISTĂ CONSTANTIN TĂNASE ÎN ACEST WEEK-END de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369116_a_370445]
-
toate celelalte tipuri de minciună nu constituie un păcat. Debusolat la aflarea acestei vești și, pe de altă parte, convins că toată viața am spus adevărul, am început să meditez. Și am ajuns la următoarea concluzie. În mod inconștient, aplicam silogismul “Minciuna este un păcat, păcatul este ceva rău, deci minciuna este ceva rău”. Cum cele mai multe din afirmațiile mele (chiar dacă neadevărate) erau benigne, în mod eronat le-am scos din categoria minciunilor. Abia astăzi, constatând că silogismul are la bază o
DESPRE MINCIUNĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362238_a_363567]
-
În mod inconștient, aplicam silogismul “Minciuna este un păcat, păcatul este ceva rău, deci minciuna este ceva rău”. Cum cele mai multe din afirmațiile mele (chiar dacă neadevărate) erau benigne, în mod eronat le-am scos din categoria minciunilor. Abia astăzi, constatând că silogismul are la bază o falsă ipoteză (minciuna este un păcat), mi-am reconsiderat comportarea și am ajuns la un adevăr cutremurător - toată viața mea am mințit în draci (Doamne, iartă-mă !). Conform unui bun obicei (bun îl consider eu, dar
DESPRE MINCIUNĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362238_a_363567]
-
înțelegînd, prin adevăr, spiritul pentru sine însuși..." [30 td]. Evidența [169] dovezii este de patru feluri [170]: percepția, deducția, comparația, aserțiunea. 12 obiecte ce trebuie dovedite, ce trebuie să devină evidente. 14 calități ale sufletului, corpul, organele senzației, obiectele simțurilor, silogismul. "Am văzut că în India lucrul principal este concentrarea sufletului în sine, înălțarea lui la nivelul libertății, gîndirea care se constituie pentru sine. Această devenire-pentru-sine a sufletului o putem numi în modul cel mai abstract substanțialitate intelectuală. Dar aici nu
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
mediu între conștiință și personalitate. El se află în cea dintâi manifestare omenească; este nucleul sufletesc al unității primitive de viață umană, dar și al celei finale. Totodată, el face legătura cu ceea ce a fost înainte de primitiva integrare a omului. "Silogismul" personalismului energetic are sens într-o analitică umană; termenul său mediu, eul, face legătura între conștiință și personalitate. De fapt, potrivit lui, termenii (conștiință, eu, personalitate) devin note ale conceptului de om. Iar omul nu trăiește izolat, ci în lume: în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
narativă funcționează ca mecanism de tip cauzal, astfel Încât Întâmplările povestite la Început le determină și le explică pe cele de la sfârșit). Logos-ul elimină astfel principiile „bricolajului”, esențiale pentru gândirea mitică, și așază În locul lor mecanismele deducției și ale inducției, silogismul și argumentarea dialectică. Operele lui Platon și Aristotel vor consacra această configurație În care logos nu mai trimite la ideea de cuvântare, În care el ...a dobândit valoare de raționalitate demonstrativă și se opune, atât În ceea ce privește forma, cât și În ceea ce privește
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
1936; ed. București, 1990; Lacrimi și sfinți, București, 1937; ed. București, 1991; Amurgul gândurilor, Sibiu, 1940; ed. București, 1991; Précis de décomposition, Paris, 1949; ed. (Tratat de descompunere), tr. Irina Mavrodin, București, 1992; Syllogismes de l’amertume, Paris, 1952; ed. (Silogismele amărăciunii), tr. Nicolae Bârna, București, 1992; La Tentation d’exister, Paris, 1956; ed. (Ispita de a exista), tr. Emanoil Marcu, București, 1992; Histoire et utopie, Paris, 1960; ed. (Istorie și utopie), tr. Emanoil Marcu, București, 1992; La Chute dans le
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
românească”. Debutul editorial îl constituie volumul Țepeneag. Introducere într-o lume de hârtie (1998; Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române). Colaborează la „Viața românească”, „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Familia”, „Revue roumaine”, „Caiete critice”, „Literatorul”, „Apostrof”, „Tribuna”, „Contemporanul. Ideea europeană”. A tradus Silogismele amărăciunii de Emil Cioran și diverse texte de Tristan Tzara, J.-F. Lyotard, M. Nadeau, I. P. Culianu ș.a. A prefațat sau a îngrijit ediții din opera unor scriitori precum Marin Preda, Petru Popescu, Nicolae Breban, Leonid Dimov, D. Țepeneag, Ionel
BARNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285650_a_286979]
-
București, 2001. Ediții: I. L. Caragiale, Opere, I-II, pref. Eugen Simion, București 2000 (în colaborare cu Stancu Ilin și Constantin Hârlav); Leonid Dimov, Versuri, postfața edit., București, 2000; Dumitru Țepeneag, Prin gaura cheii, pref. edit., București, 2001. Traduceri: Emil Cioran, Silogismele amărăciunii, București, 1992; ed. București, 2000. Repere bibliografice: N. Oprea, Țepeneag și onirismul estetic, „Calende”, 1998, 1-5; Octavian Soviany, Clasicul Țepeneag, CNT, 1998, 26; Costache Olăreanu, Aripile lui Țepeneag, ALA, 1998, 430; Daniel Cristea-Enache, Zâmbetul satisfăcut al criticii literare, ALA
BARNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285650_a_286979]
-
199-200; Marian Beșteliu, Tudor Arghezi, poet religios, București, 1999; Cărtărescu, Postmodernismul, 279-284, 296-298; Aurel Ciulei, Tudor Arghezi, romancierul, pref. Al. Balaci, București, 1999; Cornel Munteanu, Pamfletul ca discurs literar, București, 1999, passim; George, Reveniri, 134-136, 146-160, 339-340; Nicolae Manolescu, Inutile silogisme de morală practică, RL, 2000, 22; Dumitru Chioaru, Poetica temporalității, Cluj-Napoca, 2000, 108-136; Dicț. esențial, 35-41; Baruțu T. Arghezi, „Duhovnicească”, „Psalmi”, „Testament” de T. Arghezi, Cluj-Napoca, 2001; Ștefan Melancu, Apocalipsa cuvântului. Pamfletul arghezian, pref. Nicolae Balotă, Cluj-Napoca, 2001; Popa, Ist.
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
logica drept „cheia celor mai ferecate porți ale filosofiei”, învățarea ei ducând la „comoara învățăturilor transmise din vechime”. Ca „artă instrumentală a filosofiei”, logica educă „operațiile intelectului”, ordonează, prin categoriile ei, bagajul „mental” și „verbal”. Autorul pune accent pe teoria silogismului, cu exemplificări. Urmele acestor preocupări pentru știința logicii vor fi identificabile în parodia gândirii silogistice din romanul alegoric. Compendiul de logică, deși scris în latină, îl situează, prin conținut, pe C. în zona umanismului de factură grecească. Din aceeași perioadă
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
două capete ale șirului în cazul nostru, Dumnezeu-Tatăl și Sfîntul Părinte. Urmează ca acea curea de transmisie să se degradeze inevitabil prin frecare. Veriga slabă a creștinismului este însăși veriga sa forte, statutul personal al lui Iisus, elementul intermediar al silogismelor puterii imperiale și apoi papale: teoretic cea mai vulnerabilă, istoric cea mai atacată. În dispozitivul apologetic, cristologia este inima inimii. Fatalitate mediologică: orice putere își are punctul de îmbinare la mijloc, iar veriga mediană este întotdeauna cea mai slabă. În
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
azi o reacție explicită față de exclusivismul valoric pe care îl implică principiul terțului exclus. Imaginea nu oferă poate „claritatea și distincția” ideilor carteziene dar, în egală măsură nu riscă să rămână aproximată de enunțul reducționist pe care îl presupune orice silogism. Nu este vorba de a reitera aici un proiect intelectual menit să pună într-un registru căutat-original controversa clasică dintre iconoduli și iconoclaști. Vrem doar să remarcăm motivațiile comune care fac dintr-un simbol iconografic (fie el icoană ori spot
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]