181 matches
-
și alte doctrine filosofice elenistice - normativele morale, etica. În conformitate cu logica stoică, orice cunoaștere își are originea în impresiile reale ale lucrurilor date de simțuri, care sunt înregistrate de spirit sub forma percepțiilor. Aceste percepții, confirmate prin experiențe repetate, se dezvoltă silogistic și devin concepte logice. Demonstrarea adevărului derivă din forța persuasivă exercitată de impresiile percepute asupra spiritului. Orice adevăr are o corespondență corporală. Prin ""corporal"", stoicii recunosc două principii: materia și forța (""logos""), aspecte de fapt identice, depinzând de unghiul sub
Filosofia antică greco-romană () [Corola-website/Science/319400_a_320729]
-
Hilbert și Wilhelm Ackermann, Principles of Theoretical Logic[1] (1928). Generalitatea analitică a logicii predicatelor a permis formalizarea matematicii și a dus la dezvoltarea teoriei modelelor de către Alfred Tarski; logica predicatelor constituie fundamentul logicii matematice moderne. Marea diferență dintre logica silogistică aristoteliciană și logica predicatelor constă în capacitatea acesteia din urmă de a pătrunde în structura fiecărei propoziții, în vreme ce silogistica trata exclusiv relația dintre propoziții. Odată cu apariția logicii predicatelor logicienii au putut să ia în considerație cuantorii ca instrumente apte pentru
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
și a dus la dezvoltarea teoriei modelelor de către Alfred Tarski; logica predicatelor constituie fundamentul logicii matematice moderne. Marea diferență dintre logica silogistică aristoteliciană și logica predicatelor constă în capacitatea acesteia din urmă de a pătrunde în structura fiecărei propoziții, în vreme ce silogistica trata exclusiv relația dintre propoziții. Odată cu apariția logicii predicatelor logicienii au putut să ia în considerație cuantorii ca instrumente apte pentru exprimarea tuturor argumentelor care apar în limbajul natural. Bertrand Russell (1872-1970) Succesiunea lucrărilor de logică matematică ale acestui logician
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
filosofia religiei. În această carte, entitățile numite îngeri sunt analizate ca ființe ale intervalului. Exercițiul întreg are așadar o valoare secundară în ontologia intervalului. Sorin Vieru este unul dintre puținii logicieni de la Păltiniș. El a câștigat reputație prin cercetări asupra silogisticei clasice, pe care a axiomatizat-o. A fost de asemenea specialist în Frege, pe care l-a tradus din belșug. Interesele sale au cuprins de asemenea filosofia greacă, în specia filosofia politică a lui Platon. A tradus mai multe din
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Acest raționament pare valid la prima vedere, dar de fapt e greșit, deoarece președintele SUA nu e singurul care are drept de veto în Congres. Eroare existențiala: Apare atunci cand un argument are 2 premise universale și o concluzie particulară. Erorile silogistice sunt cele care apar în cadrul silogismelor. Concluzie negativă din premise pozitive: Apare atunci cand un silogism are o concluzie pozitivă, dar cel puțin una din premise este negativă. "Exemplu:" "Premisa 1": Nici un pește nu este câine. "Premisa 2": Nici un câine nu
Erori formale de logică () [Corola-website/Science/322764_a_324093]
-
spune că scopul e dramatic, iar idealul grațios. Așa cum dramatic este jocul cu ingeniozitatea (despre care Andrei Pleșu spunea că e combinatorie), cu virtuozitatea sau doar cu dexteritatea, în timp ce exercițiul creativității este, evident, plin de suplețe și grație. Silogistic vorbind, nu ne rămâne decât să constatăm asocierea scopului cu virtuozitatea și a idealului cu creativitatea. Ar mai fi ceva: scopul e uneori zgomotos, lansat “în atac”, alteori e în stare, de dragul reușitei, să “armonizeze” simplificator complicațiile caracteristice antinomiilor sonore
Scop ?i ideal by Liviu D?NCEANU [Corola-website/Journalistic/83467_a_84792]