4,438 matches
-
care ajungem la deznădejdea celui prins cu geanta de droguri, ori la cea a sinucigașului - toate acestea din cauza diavolului care a reușit să ne înrobească, din punct de vedere psihic, moral-duhovnicesc, sufletesc și trupesc prin anihilarea pazei asupra celor cinci simțiri!... Prin urmare, tendințelor bine cunoscute de instituționalizare sau elitism, creștinii de astăzi trebuie să le opună smerita participare la suferințele, încercările și bucuriile celor mulți, acceptând să aibă puterea, dreapta socoteală și capacitatea de a dori să rămână mereu tineri
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
ridicat mai mult decât ai fi putut gândi, pentru că treptele de mai sus trebuie ajunse și călcate, altfel inutile mai sunt. Ucenic al luminii, al iubirii și-al ei, te miri cum poate da viață atâtor sentimente, bucurii, dureri, emoții, simțiri, cum îți încarcă sufletul cu hrană. E fiica lui Dumnezeu, din care s-a născut, gingașă, puternică, vie, încrezătoare, ea nu va muri niciodată, veșnic, în lumină, va trăi! VA VENI O ZI... Va veni o zi când toate cuvintele
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
ultimii doi ani!" Fire ultrasensibilă și lesne contagiabilă de emoția unui semen, Haralampy începe să recite: ,O, cum Rafael creat-a pe Madona Dumnezeie, Iosif Boda preschimbat-a un Guvern într-o femeie"(...), - Domnu' poet, îi întrerup momentul de mare simțire lirică, mă scuzați: dumneavoastră ați auzit de unu, Eminescu ? Da, acum mi-e limpede: avem datoria să revedem toate capodoperele haralampyene, fiindcă altfel... - Du-te, mamă, să te hodinești olecuță, l-a îndemnat din nou soacră-sa. Dar e ora
După sommet... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10229_a_11554]
-
Tarateanu] La Început a fost Cuvântul, așa ar trebui, poate, să Înceapă orice istorisire despre cuvinte și purtătorii lor. Când relatarea se referă la oamenii care le-au „țintuit” pe hârtie, din dorința de a nu li se șterge visele, simțirile și vrerile, adică la scriitori, Întrebarea firească este: și care ar fi vorbele potrivite să o descrie? Încrederea este cuvântul cheie al ultimei Adunări Generale a Asociației Canadiene a Scriitorilor Romani, A.C.S.R., unde s-a dat gir confraților mai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
viața sa? 1025. Pacea inimii stă în steaua să. 1026. Forță apei vieții se regăsește în vuietul cascadei ce cade odată cu noi spre moarte. 1027. Îndoială este o clipă ruptă de fiecare dintre noi. 1028. Lacrima este rugul aprins al simțirii. 1029. Întreaga viață s-a născut din furtună de a fi noi înșine dar condamnați să ne căutăm mereu. 1030. Numai dorul poate ști cât de mare poate fi clipă. 1031. Fulgeră-mi uitarea cu amintirea luminii din tine spre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
viața sa? 1025. Pacea inimii stă în steaua să. 1026. Forță apei vieții se regăsește în vuietul cascadei ce cade odată cu noi spre moarte. 1027. Îndoială este o clipă ruptă de fiecare dintre noi. 1028. Lacrima este rugul aprins al simțirii. 1029. Întreaga viață s-a născut din furtună de a fi noi înșine dar condamnați să ne căutăm mereu. 1030. Numai dorul poate ști cât de mare poate fi clipă. 1031. Fulgeră-mi uitarea cu amintirea luminii din tine spre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
footnote>. Sfânta Taină a Pocăinței sau a Spovedaniei constituie și ea un mijloc de tămăduire a desfrânării. În acest sens Sfântul Ioan Carpatinul arată că: Aproape păcatul însuși împinge pe cel ce căiește spre Dumnezeu, dându-i un fel de simțire a putorii, a poverii și a nebuniei lui. Dar pe cel ce nu vrea să se aplece spre pocăință, nu-l împinge spre Dumnezeu, ci ținându-l mai degrabă în puterea sa, îl leagă cu lanțuri de nedezlegat, făcând mai
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Văzând cineva, zicea, o frumusețe deosebită, slăvea foarte pe Făcătorul din acest prilej și numai de vederea ei era mișcat la iubirea lui Dumnezeu și îi izvorau lacrimi. Dacă unul ca acesta are totdeauna, în asemenea prilejuri o astfel de simțire și lucrare, a înviat nestricăcios înainte de învierea de obște<footnote Sf. Ioan Scărarul, op. cit., p. 237. footnote>. Părintele Stăniloae tâlcuiește acest cuvânt astfel: Înviere nestricăcioasă numește pe cea din viața de față, venită din schimbarea moravurilor. Căci desfrânatul se face
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
rău al păcatului, nu a arătat vederii răul în natura ce o avea; căci nu s-ar fi lăsat omul ispitit de răul vădit. Ci înfrumusețându-l la arătare cu o vedere atrăgătoare și vrăjind gustul cu o plăcere pentru simțire, i s-a părut femeii acceptabil [...] și luând, a mâncat. Iar mâncarea a devenit maica morții pentru oameni<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De hominis opicio, P.G., col. 200 apud Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă..., p. 322. footnote
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Dumnezeu, așa cum era firesc<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică despre păcatul strămoșesc..., p. 12. footnote>. Deci l-a amăgit pe om atât cu pofta trupului cât și cu mândria spiritului. Dacă șarpele ar fi încurajat numai simțirea, sau dorința de plăcere trupească, poate că n-ar fi reușit s-o ducă pe aceasta la păcat. Dar în același timp, duhul rău îi slăbește spiritul, trezind în el mândria, această poftă necurată a spiritului de a fi ca
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
de plăcere trupească, poate că n-ar fi reușit s-o ducă pe aceasta la păcat. Dar în același timp, duhul rău îi slăbește spiritul, trezind în el mândria, această poftă necurată a spiritului de a fi ca Dumnezeu. Pofta simțirii și pofta spiritului s-au aprins astfel deodată, cu o singură mișcare. Omul nu mănâncă din pom numai pentru a-și satisface pofta simțirii stârnite, ci și pentru a-și satisface ambiția spirituală de a fi ca Dumnezeu. Pofta simțirii
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
spiritul, trezind în el mândria, această poftă necurată a spiritului de a fi ca Dumnezeu. Pofta simțirii și pofta spiritului s-au aprins astfel deodată, cu o singură mișcare. Omul nu mănâncă din pom numai pentru a-și satisface pofta simțirii stârnite, ci și pentru a-și satisface ambiția spirituală de a fi ca Dumnezeu. Pofta simțirii trezește ambiția spiritului, sau slăbește legătura lui cu Dumnezeu, și ambiția spiritului dă un sens absolut, spiritual, acestei pofte, sporind-o. Păcatul se săvârșește
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
simțirii și pofta spiritului s-au aprins astfel deodată, cu o singură mișcare. Omul nu mănâncă din pom numai pentru a-și satisface pofta simțirii stârnite, ci și pentru a-și satisface ambiția spirituală de a fi ca Dumnezeu. Pofta simțirii trezește ambiția spiritului, sau slăbește legătura lui cu Dumnezeu, și ambiția spiritului dă un sens absolut, spiritual, acestei pofte, sporind-o. Păcatul se săvârșește de om în întregime, nu de o parte a lui, și-l afectează în întregime<footnote
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
împărtășit nouă cunoștința?), fie prin frica de stăpânirea Lui atotputernică<footnote Sf. Grigorie Palama, Tomul Aghioritic, cap. 48, în Filocalia..., vol. VII, p. 452. footnote>, să nu fi nesocotit porunca și sfatul lui Dumnezeu. Adam putea să se folosească de simțire, că nu în zadar era îmbrăcat în trup, dar nu trebuia să se desfăteze cu cele sensibile, ci, privind prin simțire frumusețea făpturilor, trebuia să se înalțe spre cauza lor și să se desfăteze de El cu uimire. El avea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
VII, p. 452. footnote>, să nu fi nesocotit porunca și sfatul lui Dumnezeu. Adam putea să se folosească de simțire, că nu în zadar era îmbrăcat în trup, dar nu trebuia să se desfăteze cu cele sensibile, ci, privind prin simțire frumusețea făpturilor, trebuia să se înalțe spre cauza lor și să se desfăteze de El cu uimire. El avea două căi pentru a se minuna de Făcător și nu trebuia să se lipească de cele sensibile și să se minuneze
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
celor ce sunt și a pus întuneric care să-L ascundă pe El și ființele nemateriale. Căci nu trebuiau lăsate cele sfinte celor întinați. Ci i-a îngăduit gustarea celor de care s-a îndrăgit, lăsându-l să trăiască prin simțire și prin mici urme ale minții<footnote Teodor al Edessei, Cuvânt despre contemplație, în Filocalia..., vol. VI, p. 236. footnote>. Din această pricină s-a făcut lupta noastră față de cele de aici mai grea. Adam este alungat din raiul care
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
al naturii iraționale în care am fost îmbrăcați ca unii ce ne-am familiarizat spre pătimire<footnote Ibidem. footnote>. Făcându-se astfel călcător al poruncii spune Sfântul Maxim Mărturisitorul și necunoscând pe Dumnezeu, și-a amestecat cu încăpățânare în toată simțirea toată puterea cugetătoare și așa a îmbrățișat cunoștința compusă și pierzătoare, producătoare de patimă, a celor sensibile. Și așa <<alăturatu-s-a cu dobitoacele cele fără de minte și s-a asemănat lor>> (Ps. 48, 12), lucrând, căutând și voind aceeași
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
ea fiind înstrăinare de Dumnezeu. Căci murind primul om, nu mai puteam viețui nici noi în Dumnezeu<footnote Marcu Ascetul, Despre botez, în Filocalia..., vol. I, p. 304. footnote>. Moartea, care s-a arătat mai întâi în suflet, stingându-se simțirile înțelegătoare și nemuritoare ale acestuia, prin lipsa bucuriei cerești și duhovnicești<footnote Sf. Simeon Metafrastul, op. cit., cap.142, p. 51. footnote>, apoi în trup - după nouă sute treizeci de ani, a venit și datorită unirii în cuget cu duhul cel mort
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
credinței, ce-l sesizează pe Dumnezeu deasupra conceptelor. Tot ce poate obține mireasa în noapte este un sentiment de prezență: „Mirele e de față, dar nu se vede. Căci cum s-ar vedea Cel nevăzut? Dar dăruiește sufletului o anumită simțire (αἴϑησιν) a prezenței Sale, scăpând însă cunoașterii clare, prin faptul că se ascunde în invizibilitatea firii Sale”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, omilia a XI-a, P. G. XLIV, col. 1001B. footnote>. Dumnezeu se anunță într-un
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Iubire: de aceea toți sunt uniți în Hristos”<footnote Paul Evdokimov, Cunoașterea lui Dumnezeu, Traducerea, prefața și notele de Pr. Lect. Dr. Vasile Răducă, Editura Christiana, București, 1995, p. 54. footnote>. Sufletul, învăluit în noaptea dumnezeiască, primește numai o anumită simțire a prezenței lui Dumnezeu Cel ce este de față, dar nu poate fi văzut Langerbeck<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, GNO, 322. footnote> face referire la ideile specifice teologilor gnostici din Alexandria, care susțineau în mod eronat
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
footnote C. W. Macleod, „Allegory and Mysticism in Origen and Gregory of Nyssa”, în Journal of Theological Studies, n. s. 22, 1971, p. 366. footnote>. Sfântul Grigorie arată, în adevăr, că sufletul, învăluit în noaptea dumnezeiască, primește numai o anumită simțire a prezenței lui Dumnezeu Cel ce este de față, dar nu poate fi văzut, prin faptul că se ascunde în invizibilitatea naturii Sale<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, omilia a XI-a, P. G. XLIV, col. 1001BC
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
s-a luat vălul deznădejdii și a văzut frumusețea nesperată și necircumscrisă a Celui dorit, ce e aflată în toată eternitatea veacurilor mereu mai mare, se întinde (τείνεται) cu un dor și mai înfocat (σφοδροτέρω πότω) și vestește Celui iubit ... simțirea inimii sale, că adică primind săgeata aleasă a lui Dumnezeu în sine, a fost rănită, prin vârful credinței, în inimă, primind în rană săgeata iubirii. Iar iubirea, după cuvântul lui Ioan, este Dumnezeu”<footnote Ibidem, p. 285-286. footnote>. Un alt
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
lui Dumnezeu, sau a cuprins faptul că e necuprins. Astfel, nu numai în această viață, ci și în viața veșnică frumusețea dumnezeiască și necircumscrierea ei se arată mereu mai mare, dar și lipsa speranței de a o vedea întreagă sporește. „Simțirea frumuseții pe care nu speră să o privească e mai mare decât toate frumusețile. Într-un fel îți dai seama de ea, dar în altul nu speri să o poți sesiza. Orice frumusețe are, dealtfel, ceva din acest caracter paradoxal
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
de ea, dar în altul nu speri să o poți sesiza. Orice frumusețe are, dealtfel, ceva din acest caracter paradoxal: o vezi și nu o poți defini, sau vedea în întregime; o vezi și nu o poți circumscrie nici cu simțirea directă, nici în conceptele care traduc această sesizare directă, dar insuficientă”<footnote Idem, notele explicative, nr. 262, 263, PSB, vol. 29, p. 286. footnote>. Fiecare treaptă a urcușului spre Dumnezeu devine un punct de plecare către o alta, spre împărtășirea
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
susținută de Plotin, Enneade, I, 1, 5 și 6). Ea este pieritoare și, potrivit spuselor din Timaios 70d-e, se află situată sub diafragmă. Aristotel face din epithymia doar una din cele trei activități ale facultății deziderative a sufletului înzestrat cu simțire (De anima, 414b). Epithymia are drept obiect plăcutul (Ibidem). Epicur împarte dorințele în firești și necesare, firești dar nenecesare și cele ce sunt nici firești nici necesare (D. L. X, 127; Cicero, Tusc. V, 33, 93). Pentru stoici, epithymia este unul
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]