118,938 matches
-
evoluție a traficului de pasageri la Aeroportul Internațional Iași Aeroportul Iași înregistrează, pentru a doua lună consecutiv, un flux sporit de pasageri. Numărul celor care au tranzitat aeroportul ieșean în luna februarie a.c. a crescut cu 55,73% față de perioada similară a anului 2016, ajungând la 73.645 de călători. Cât privește evoluția traficului în lunile ianuarie și februarie 2017, cifrele aproape s-au dublat față de aceeași perioadă a anului precedent. Citește tot... Cum se prezintă traficul de pasageri la început
Aeroport Iasi [Corola-blog/BlogPost/94622_a_95914]
-
de succes, iar rezultatele în acest sens sunt vizibile chiar din prima lună a acestui an. În ianuarie 2017, numărul persoanelor care au tranzitat Aeroportul Iași a ajuns la 76.781, în creștere cu aproape 84 de procente față de perioada similară a anului 2016, când s-au înregistrat 41.805 pasageri. În plus, comparativ cu luna ianuarie a lui 2015, cifrele din ianuarie 2017 sunt mai mult decat triple (creșterea e de 241%). Rezultatele sunt îmbucurătoare, în condițiile în care prima
Aeroport Iasi [Corola-blog/BlogPost/94622_a_95914]
-
cursa pentru ocuparea unuia din cele 5 locuri la shakedown. Cei 5 câștigători ai curselor alături de piloții menționați mai sus vor fi selectați din lista finală a participanților de la acest concurs de pe iasi4u.ro și de pe alte 2 site-uri similare. Câștigătorii vor fi anunțați prin intermediul emailului sau al numărului de telefon cu care s-au înscris la concurs. Despre shakedown (sesiunea de teste) Shakedown-ul (sesiunea de teste) este o probă integrantă a unui raliu, în conformitate cu reglementările Federației Internaționale a Automobilism
Concurs: “Sunt copilot de campion !” [Corola-blog/BlogPost/94651_a_95943]
-
teste) Shakedown-ul (sesiunea de teste) este o probă integrantă a unui raliu, în conformitate cu reglementările Federației Internaționale a Automobilism și Federației Române de Automobilism Sportiv. Astfel, înainte de o etapă de raliu, organizatorul este obligat să pună la dispoziția concurenților un traseu similar cu cel pe care se va desfășura raliul, în lungime de câțiva kilometri, pentru că echipajele, împreună cu mecanicii, să facă ultimele reglaje înainte de cursă. Sesiunea de teste are o durată de 6 ore, mașinile fiind grupate în două categorii: tracțiune integrală
Concurs: “Sunt copilot de campion !” [Corola-blog/BlogPost/94651_a_95943]
-
altele au rămas simple ciudățenii (amicie, ventrilocie) -, dar mai ales formații glumeț-ironice: hingherie, lichelie, trepădușie, uitucie etc. (ardelenie, orășenie, țanțoșie îi sînt atribuite lui G. Călinescu). Or, s-ar părea că această direcție a inovației este încă activă: creații lexicale similare formate cu -ie au putut fi înregistrate și în ultimii ani; fără a marca o tendință, ele atestă caracterul încă productiv al sufixului. De fapt, creațiile în cauză se înscriu în fenomenul mai larg al „registrului ironic”: cuvinte și forme
„Șomerie“, „boemie“, „membrie“... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13163_a_14488]
-
Grigurcu Putem desluși cu suficientă ușurință în poezia lui Ilie Constantin o atracție-repulsie față de materie. Arghezian sub acest raport (însă fără nici o înrîurire formală), autorul Fiarei trăiește drama unui concret acaparant ce ajunge a se îndoi de sine, provocînd o similară îndoială a spiritului. Criza concretului e și criza spiritului, împovărînd o ființă scindată care se apropie și totodată ia distanțe de ea însăși, care zadarnic năzuiește la o unitate fatalmente refuzată. Ființă plină în aceeași măsură de abstracția zărilor și
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
care baroneasa Nicholson, altminteri foarte amicală cu premierul, a făcut-o cu privire la continuarea adopțiilor în străinătate pe durata suspendării convenite cu forurilor europene, și unde? în Italia lui Berlusconi, și el foarte amical cu premierul. Ne întîlnim cu multe cazuri similare. Voi mai da un singur exemplu. Congresul de la Berlin din 1878 (la care țara noastră nu fusese acceptată ca membru) ne-a obligat să revizuim articolul 7 din Constituție în sensul eliminării restricțiilor religioase în exercitarea drepturilor civile și politice
“Să-și vază de trebile ei, Europa” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13180_a_14505]
-
influență străină și de modificare profundă a limbii, și în acest caz tendințele mai vechi rămîn puternice și victorioase: locuțiunile sînt preferate verbului simplu, iar baza lor predilectă este a da (urmat, la mică distanță, de a face). Comparînd construcții similare, se observă că ponderea exemplelor este clar în favoarea lui a da: căutarea pe Internet oferă 4.160 de atestări pentru dați click și doar 2.610 pentru faceți click. De altfel, în toate registrele limbii există numeroase construcții-tip cu
„A da click” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13218_a_14543]
-
a da clicuri - „dă clic pentru a vedea imaginea mărită” (jocuricopii.as.ro); „apoi fă clic pe «Caută in sit»” (toolbar.google.com); „pot mișca un mouse și pot da clicuri” (ebony.ro). În Internet se pot găsi atestări romanice similare, de transpunere a verbului englezesc printr-o locuțiune (chiar cu corespondentele verbului a da); puține în franceză și în italiană (donner click, dare click), atestările sînt surprinzător de multe în spaniolă: secvența dar click apare de 6.630 de ori
„A da click” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13218_a_14543]
-
în februarie 2003 apare la Editura ateniană Patakis prima ediție a unui roman (reeditat la scurt timp) intitulat Ultimele zile ale lui Konstantinos Kavafis. Autorul, Filippos Filippou (născut în 1948 în insula ioniană Kerkyra), avînd ca punct de plecare lucrări similare (Ultimele zile ale lui Imannuel Kant, Ultimele trei zile ale lui Fernando Pessoa sau Ultimele zile ale lui Baudelaire, toate apărute în traducere greacă la Atena în anii ’90), a realizat o tulburătoare narație biografică și totodată romanțată, un fermecător
Aniversare Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/13249_a_14574]
-
unul dintre evenimentele cardinale ale anului editorial 2003 din Grecia. Ediție monumentală (1 270 pagini), rod al unei munci de peste un sfert de veac, lucrarea alcătuită cu migală admirabilă de Dimitris Daskalopoulos (bibliograf cu „state vechi”, Daskalopoulos a alcătuit lucrări similare consacrate unor mari scriitori precum Yorgos Seferis, Anghelos Sikelianos, Odysseas Elytis ș.a.) este un proiect ambițios, care dă în sfîrșit „Cezarului” Kavafis o operă ce i se cuvenea cu prisosință. Deși încercări de redactare a unei bibliografii mai existaseră (prima
Aniversare Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/13249_a_14574]
-
autorul „său” și că acest sentiment poate să exercite asupra mea un efect paralizant, transpunîndu-mă fie într-o iritantă stare de umilință, fie într-una de închidere paralizantă în sine.” Sînt atitudini care amenință pe oricine aflat într-o situație similară, față-n față cu obiectul admirației literare și căutînd tonul potrivit lipsit de ditirambi (căci „(...) interviurile amabile nu sînt decît cozerii sau conferințe dialogate.”, cum spune același Florin Mugur). Nici urmă însă a acestor temeri aici: convorbirile Ileana Mălăncioiu - Daniel
Cerul înstelat deasupra mea... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13234_a_14559]
-
Lectura, în ultimele împurpurate amurguri ale lui 2003 a Jurnalului - pe anii 1990-1935 - ținut de d-na Monica Lovinescu ne-a fixat acul de cântar între cele două extreme, cauzându-ne, în zona purei rațiuni, senzația retrăirii unei existențe pe similare coordonate, iar în aceea a subconștientului incontrolabil a recuperării unor întâmplări, întâlniri, afecte și meditații care nu ne-au aparținut. În 1990, Monica Lovinescu, notoriu factor al rezistenței anticomuniste din exil, revine în țară, după patruzeci de ani, spre a
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
în acel moment și anticipa atitudini exprimate mai apoi de Ion Barbu. La “Integral”, “revista de sinteză modernă” care a urmat imediat după “Punct”, în primăvara lui 1925, Voronca nu gândea altfel: căuta, bunăoară în articolul Cicatrizări. Poezia nouă, corespondențe similare cu arta constructivistă, aproximând o “atitudine” apropiată, “răsfrântă în poezie”, ce presupunea “îndepărtarea oricărui subiectivism, integrarea portretului, naturei moarte, nu ca expresie de suflet, ci ca existență materială, organică”. Sintetic, aceste operații se concentrau într-o definiție a imaginii poetice
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
minune sensibilității sale, imaginației lui “imperialiste”. I-a venit exact la momentul oportun definiția deja citată a “imaginii poetice” ca ecuație între elemente cât mai îndepărtate între ele sau, zicea el, cât mai apropiate, căci contiguitatea metonimică putea face servicii similare celor ale metaforei. Micul moment futurist-dadaist-constructivist de la “75 H.P.” a fost, așadar, unul de exercițiu destructurant, de eliberare de reguli logice și gramaticale, de încurajare, pe acest teren degajat, a tuturor impulsurilor imaginației. În faza “integralistă”, a anilor 1924-1925, versurile
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
vieții imediate cu neliniștile și angoasele ei, dar și cu revelațiile de fiecare clipă, ce alimentează ample versuri care pot trimite la Whitman și discipolii săi mai apropiați în timp. Brățara nopților (1929) îi prelungea, oarecum, itinerariile, uzând de tehnici similare, iar Plante și animale, tipărit în același an, nu va devia mult de la “regula” personală, căci, în poeme mai scurte de data aceasta, va uza larg de același imagism luxuriant, de culoare, acum, “franciscană”. Și nici când, după publicarea din
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
Heliade Rădulescu, în Șolcan, personajul țigan este individualizat prin limbaj („Și le spuse românește,/ Dar vorbea pe țigănește”), în bună parte prin pronunția aspirată: „ca să-mi crească hale fete”, „ha poveste fără veste” etc.; utilizată de un român, o formă similară e marcată ironic, fiind subliniată în text: „Dar povestea hailaltă?” (Opere, I, 1967: 240-248). Și la Caragiale, în Dă-dămult... mai dă-dămult..., în replicile țiganului Drăgan și ale babei vrăjitoare apare insistent aceeași particularitate: „să-l duc la halde mama”; „hatunci
„Hasta” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13347_a_14672]
-
neverificate, plagiat, false situări în context etc. - Mi-a plăcut foarte mult să citesc articolele Martei Petreu, în care a evidențiat erorile Alexandrei Lavastine privind modul în care ea l-a tratat pe Cioran (în principal). Am găsit multe exemple similare privind modul în care ea l-a abordat pe Eliade. Sigur, d-na Lavastine a fost interesată de succesul „de piață”. Este o jurnalistă de un anumit tip, non-academic. Scopurile ei sînt faima și banii. - Nu e păcat că se
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
p. 168), Mioara Avram își manifestă preferința pentru sie: „Formele accentuate de dativ sînt puțin întrebuințate în limba contemporană, ceea ce explică ezitările cu privire la forma corectă sie (alături de care se întîlnesc uneori variantele învechite șie, sieși sau șieși)”. Într-o lucrare similară, Gramatica limbii române (1997), Dumitru Irimia cuprinde doar forma șie (ilustrată prin citate din Eminescu). În Gramatica limbii române („Gramatica Academiei”) din 1966 erau înregistrate ca forme standard atît sie, cît și sieși (șie și șieși fiind considerate învechite). Între
„Asupra sieși” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13386_a_14711]
-
declarații gen „Am îmbrăcat cămașa morții” și alte aiureli macabre ale țuțerului barbian?) nu e capabil să-și apere propria revistă. Mai mult decât orice alt argument, faptul că Vadim e îngenuncheat ca un ageamiu în propria-i casă e similar loviturii de grație dată unui balon umplut cu gazele fetide ale comunismului și securismului ceaușeștian. Imaginați-vă că soarta unei întregi țări ar atârna de promptitudinea sau de semnătura unui Haplea (vorba lui E. Barbu) ce doarme-n papuci. Imaginați
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]
-
a adolescenței în cea de a doua, cu atîtea dificultăți încît mult din personalitatea de la șaptesprezece ani mi s-a întipărit pentru toată viața, cu punctele și dezavantajele unei asemenea aspectări. Sînt convins că la Mateiu s-a întîmplat ceva similar, diagnosticat de lipsa lui de evoluție". Mateiu e, firește, fascinantul între fascinanți Mateiu Caragiale. O atare asociere ca și interesul stăruitor pe care Barbu Cioculescu l-a arătat autorului Crailor ne duc gîndul la o similitudine biografică și anume la
Barbu Cioculescu par lui meme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12046_a_13371]
-
și se dovedește un om de acțiune și o conștiință practică foarte dinamică, în mod subit calitatea inspirației lui este privită cu mefiență, iar vigoarea estetică a textului devine și ea suspectă. Sub incidența aceleiași vigilențe intră, conform unui mecanism similar al percepției, și artistul plastic care îndrăznește să facă dovada accesului la vorbirea articulată. Retorica sa, încercarea de a-și exterioriza narativ ideile, curajul de a formula opinii și de a lansa ori dezbate concepte devin, prin însuși faptul că
Bata Marianov (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12055_a_13380]
-
fost selectate vreo două lucrări ale lui Vasile Pop-Negreșteanu, un inocent, în felul lui, care nici astăzi nu înțelege prea bine de ce nu mai are comenzi, și una a lui... Dan Hatmanu, ignorîndu-se, nu foarte inocent de această dată, zestrea similară pe care au lăsat-o Bitzan, să zicem, renascentistul contemporan Sabin Bălașa și încă mulți alții. Dar cum Bitzan intră simultan și în segmentul celălalt, al experimentului de limbaj și al realei libertăți artistice, invocarea lui în contextul mizerabil al
De ce este un eșec Muzeul Național de Artă Contemporană? (o întrebare cu zece variante de răspuns) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12078_a_13403]
-
este prezentat cu programul său estetic, cu regizorii, scenariștii și filmele reprezentative, Luciano Mallozzi oferind inclusiv o listă a tipologiilor și abordărilor neorealiste ale "cotidianului", fără a insista sau polemiza cu teoriile asupra conjuncturii istorice a apariției curentului. În mod similar, când este vorba de "realismul socialist", prezentarea contextului istoric este făcută mai mult decat sumar, în mai puțin de cinci pagini, Luciano Mallozzi luându-și revanșa însă printr-o foarte bună documentare și o prezentare minuțioasa a filmelor românești din
Filmul românesc între neorealism și realism socialist by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12121_a_13446]
-
determine evoluția pe termen lung în sensul vocației naționale. După căderea lui Ceaușescu s-a pus din nou chestiunea readucerii României la spațiul de civilizație și mentalitate european. Din nefericire, până acum n-au mai apărut ca în alte clipe similare de-a lungul istoriei noastre oameni se stat; a existat o singură personalitate înzestrată cu asemenea calități, Corneliu Coposu; vârsta înaintată și avatarurile vremurilor l-au împiedicat să joace rolul pe care ar fi meritat să-l joace în slujba
Oameni de stat, oameni politici, politicianiști by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12126_a_13451]