2,521 matches
-
Înainte de venirea subalternilor săi nu fusese nevoie de aceste ieșiri în oraș atât de frecvente, iar doamna Tripp e profund nemulțumită. În viața de familie criza atinge punctul culminant când, în ziua în care se fac plățile, Tripp trebuie să simuleze o vizită la locuința actriței pentru a-i duce banii destinați informatorilor din subordinea ei. Cobb stă de veghe în stradă, Tripp pornește spre apartamentul actriței, sună la ușă și întreabă de o persoană oarecare. În clipa în care pleacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
de unde revine cu o pungă pe care scrie Carrefour. Potrivește două scaune spate în spate și le depărtează ușor, atât cât să poată sprijini punga de cele două spătare. Face câteva exerciții de respirație, ca un karateka experimentat, după care simulează o lovitură fulgerătoare. Dosul palmei se oprește la fix un milimetru de pungă. Ia punga și o duce în debara, după care se întoarce, ia paharul cu aspirina dizolvată și-l varsă la rădăcina lămâiului. Tot ce face, face în
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
la ea încântat. Mavrichie bagă de seamă, nu înțelege ce se întâmplă) Da' sfinția ta ce tot cauți cu ochii? Și ce ai pe pumn? SISOE: Sssst! O viespe. Iaca ce chilipir! Multă nădejde nu trag eu, da' măcar să-ncerc... (simulează zădărârea viespii) MAVRICHIE: Ce tot spui acolo, Sisoe? Ce nădejde tragi? SISOE: Păi n-ar trebui să aibă și asta ac și venin în coadă, precum se cuvine? Poate s-o supăra până la urmă c-o tot zgândăr, să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
în altul pentru a se petrece, pentru a alunga monotonia, apoi se întreabă, ce faci, mă? Dai în mine, dai în fabrici și-n uzine? Și tot așa. Pretextul comunicării îl reprezintă un atac înscenat. La fel ca animalele care simulează o luptă pentru că nu pot vorbi articulat. La aurolaci, vorbirea este oricum redundantă. Plină de interjecții. Interjecția e echivalentă unui răget, unui urlet, miorlăit sau lătrat. Sau boncăluit. Sau ciripit. Sau orice altceva emis de un animal. Interjecția e doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
asemenea încercări? - Mă voi obișnui, nu crezi? - Răspunsul tău e cam vag, nu sună chiar a convingere, dar poate, cine știe!? Pe drum ai putea să-ți completezi bagajul, adică să ni-l completăm revenea Olga, în spusele ei fiind simulată o doză perceptibilă de ironie. Și cele două colege se despărțeau la finele fiecărei zile de școală, fără ca Ina să aibă limpezit pe deplin orizontul spre care voia să și poarte pașii. Dar lucrurile nu puteau merge așa la infinit
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
Inei tocmai intrase în cameră. - Nu vreau să vă întrerup, pot să vă iau farfuriile? În tonul și atitudinea binevoitoare a mamei Inei se intuia o stratagemă. - Sigur, mamă, Olga se teme de calorii ca de un animal sălbatic! Olga simulă un aer de vinovăție‚ dar reuși să spună: - Nu, nu, vă rog, doamnă, nu e frumos din partea mea să las ceva în farfurie, motivă ea, am început-o deja... - Chiar așa mă gândeam și eu, glumi mama Inei, tu ești
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
întreprinde duminica viitoare o plimbare prin grădina publică. Cei doi discutară despre toate și despre nimic. Ce teme majore puteau să abordeze la o primă întâlnire? Important era că Olga acceptase să-l reîntâlnească. Îl ascultase cu o atenție bine simulată cu câtă pasiune își prezenta șantierul, mobilarea noilor clădiri, modernizarea acestora după ultimele cerințe pe plan mondial. Olga spera totuși, ca la viitoarele întâlniri, să mai discute și despre altceva, nu numai despre cofraje, betoane armate, finisări, etc. Ar fi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
de înfricoșată!.. De cum păși în stradă, o ținu într-o alergare continuă până la maternitatea spitalului. În sala de așteptare, o întâlni pe mama Inei care se plimba neliniștită prin încăpere. - Sărut mâna, tanti Clemansa, ce e cu Ina? Întrebă ea, simulând o îngrijorare care îi apăru bietei mame acoperită de o peliculă transparentă de nefiresc. - Deocamdată e în salon, dar s-ar putea din clipă în clipă să o ducă în sala de nașteri. Nu-mi pot stăpâni emoțiile... La prima
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
făcuți pe covorul gros de pluș, de culoarea vișinei putrede. Luminile discrete, lumea bună de la mese, care vorbea în șoaptă de parcă toți aveau a-și mărturisi numai taine, muzica ce abia se auzea, filtrată printr-o cortină fonică voită, totul simula o atmosferă paradisiacă. Soții luară loc la o masă într-un separeu. Imediat, șeful de sală, însoțit de doi chelneri, sosi în preajma noilor clienți pentru a le îndeplini toate cerințele. Victor o rugă pe Olga să comande ceea ce crede că
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Bune parantezele Sistemului : conțin idei regizoral/scenografice ( „Ics caută cu privirea, apoi străbate labirintul pînă În partea opusă, unde este ghișeul 10. CÎțiva metri pînă la el sunt scăunele care simbolizează oameni ce stau la rînd. Locul este Îngust, Ics simulează lipsa aerului, Își face vînt cu palmele. Se așează ultimul. La cîteva secunde, scăunelul din față dispare - va găsi regizorul o modalitate - și rîndul Înaintează. Ics ajunge În fața ghișeului, iar În urma lui se formează șirul de scăunele”) și augmentează teza
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
am lăsat ieri era goale. Plus că le-am închis ăăă..., acolo, că dă la ele să trage toate: dandanaua cu nasu', cu spitalu', cu...", începu să explice Vasile. Apoi, luând seama la ce vorbește, se opri și o întoarse, simulând o iritare: "Acum mă mai zăpăcești și mata dă cap!". Camaradul dădu din umeri, fără a se mai osteni să-i dea vreo replică. Tăcut, portarul cel accidentat se vârî în cămăruță și ieși de acolo cu o plasă solidă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
oceanului și fiind recuperați de vasele pazei de coastă. Mai mult decît atît, agenții FBI care au anchetat circumstanțele accidentului au ajuns la concluzia că acesta a fost provocat În mod deliberat de către stewardesa aparatului (și ea dispărută!), care a simulat o criză de epilepsie. Încît e foarte posibil ca măcar o parte din pasagerii ale căror trupuri n-au fost găsite să fi scăpat cu viață și să se fi refugiat pe insula Roland. Senatorul de Massachussets, Brian Mooley, a
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
gîndea la Iuffo. — Știi, mă gîndesc la soldatul acela... Iuffo parcă ziceai că Îl cheamă. Poate că ar fi bine să stăm de vorbă cu el. Smith tresări, cuvintele superiorului său luîndu-l prin surprindere. Ca să mai cîștige timp, trebui să simuleze o tuse de circumstanță, care Îi reuși așa de bine Încît se Înecă cu salivă și pînă la urmă tuși de-a binelea. — Soldatul Iuffo a făcut febră și se află internat la clinica de psihiatrie, sub o foarte atentă
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
o dată se afla cu jumătate de metru mai aproape. Nu rămînea decît să repete de cîteva ori aceeași figură. — Te descurci binișor, Îl lăudă Pablo. — Păi da! Fac treaba asta de vreo zece ani, de cînd idioții de la CIA au simulat un accident de avion, ca să ne dea dispăruți. Repetă saltul și mai icni o dată, de parcă ar fi primit o lovitură Între coaste. De fapt, ne-au luat ostateci, adăugă, fiindcă aveau nevoie de noi pe insulă. CÎțiva s-au Înecat
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
lui care s-a oprit Într-o bună zi Într-un punct mort fără să mai Însemne ceva. S-a Întâmplat deseori, atunci când stă cu mâna Întinsă, să fie recunoscut de vreun fost prieten sau de-o cunoștință. Întotdeauna a simulat uimirea și a Întors spatele În grabă.. În comunitatea dezmoșteniților care-și otrăvesc respirația și sufletul cu aerul fetid al mizeriei, Antoniu e respectat, i se spune ,,profesorul,,. Deși nu le calcă niciodată pragul și nu le cunoaște numele, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Întind. Am coborât treptele câte trei și eram pe punctul de a mă strecura pe ușa deschisă, când răsună vocea șefului. — Hei... Stați așa! Prefăcându-mă că nu aud, am Închis ușa rapid, m-am aplecat asupra bicicletei și am simulat un interes deosebit pentru acesta. Dar, domnule Knisch... Dumneata ce cauți aici? Stegemann mimă un zâmbet - fără succes. — A, bună seara, domnule. Aseară, am improvizat, am avut niște probleme cu bicicleta și am lăsat-o aici. M-am dus Înăuntru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
afară de bucurie. S-a așezat pe marginea patului, cu trăsăturile ei mici mai micșorate ca oricând și, declinând invitația de a participa la acțiune, ne-a privit tăcută până ce eu am ajuns la orgasm și până ce Lina și l-a simulat și ea pe-al ei. După care, bine intenționată - ba chiar plină de gingășie - Lina s-a strecurat între picioarele lungi ale iubitei mele, dar Maimuța a împins-o la o parte și s-a așezat bosumflată într-un fotoliu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
cei mari trăiesc În palate. Maiorul Petkovici zise: — Ceea ce spune arestatul nu are nici o relevanță asupra cazului. E un discurs politic. — Lasă-l să continue. Colonelul Hartep Își acoperi fața cu mâna și Închise ochii. Dr. Czinner se gândi că simulează că doarme pentru a-și masca lipsa de interes, dar colonelul deschise iar ochii când Czinner i se adresă cu indignare: — Cât de depășiți sunteți, cu granițele voastre și patriotismul vostru! Avionul nu știe ce sunt acelea frontiere. Nici bancherii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
din cap până În picioare. Nu avea palton și tremura de frig. Unul din oameni râse și Îl Împunse cu degetul În stomac. — Vor să vadă dacă-i adevărată, explică șoferul. — Ce să fie adevărată? — Rotunjimea dumneavoastră. Josef Grünlich trebui să simuleze amuzamentul ca răspuns la insultă și zâmbet, la zâmbet. Respectul lui de sine fusese știrbit de doi idioți anonimi pe care n-o să-i mai vadă niciodată. Altcineva va trebui să poarte durerea aceastei rușini, pentru că mândria - și acum durerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
așa. Treaz și drept, sau în pat, dar nu singur, Bull nu era decât o creatură siderată. Sprâncenele i se încruntau adesea de atâta concentrare, dar gândurile îi erau asemenea unor sportivi decrepiți, suferind de artrită. Se târau, gesticulau și simulau că se ciocnesc, adesea dădeau să se atingă, dar nu izbuteau niciodată. Din pricina efortului, trăsăturile lui cam necioplite (dar plăcute) amenințau să se strângă într-un ansamblu șifonat și nu prea atrăgător. Dar acum, scăldat în lumina primăverii londoneze, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
puntea, nu? Razza încerca să-l imite pe Bull, maimuțărindu-i accentul de Pathé News și însoțindu-l cu un plonjon în genunchi și un tremur nefiresc de încântare. Freza umflată îi flutura la fiecare mișcare pe care o făcea simulând un act sexual. O domnișoară, auditor junior la Godstone, leșină din cauza emoției. Paharul de Cinzano îi lăsă o pată oribilă pe rochie. Bull era deja în parcare, aproape fugind. Trecând în revistă întâmplările din seara trecută, Bull își dădu seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
nevoie de-un ofițer medic - salariul e mai mare, lucru la care trebuie să mă gândesc acum. A fi materialist are o anumită virtute morală. - Laboratorul de Cercetări Rutiere... am repetat. Documentarele televizate arătau deseori filmări ale unor accidente rutiere simulate; mașinile acelea mutilate erau dominate de un patos ciudat. - Aduce puțin cam mult aminte... - Asta-i ideea. Pe deasupra, acum știu că pot da ceva de care înainte nu eram nici măcar de departe conștientă. E o chestiune nu atât de datorie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
întoarce de la studiourile din Shepperton. Gesturile sale pe jumătate conștiente, felul grotesc în care stătea cu brațul atârnat afară din mașină, voind parcă să-l deșurubeze și să arunce membrul însângerat sub roțile mașinii din spatele nostru, rictusul gurii sale când simula sugerea unui sfârc, păreau a fi repetiții particulare pentru o dramă înspăimântătoare care i se derula în minte, actul sexual pe care-l vedea drept punctul culminat al propriei sale coliziuni mortale. În cursul acestor ultime săptămâni, Vaughan era hotărât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
ultimul ei spectacol, unindu-și corpul într-un mariaj cu profilurile stilizate ale tabloului de bord și parbrizului, poziția sa elegantă cu conjuncțiile violente dintre panourile portierelor și pereții de rezistență. Mi-am imaginat accidentul filmat cu încetinitorul, aidoma coliziunilor simulate pe care le văzuserăm la Laboratorul de Cercetări Rutiere. Am văzut-o pe actriță lovindu-se de tabloul de bord, coloana de direcție îndoindu-se sub greutatea toracelui ei planturos; mâinile slabe, familiarizate după o sută de jocuri televizate, încercând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
Bășina Porcului fusese pictat de Van Gogh, conțineau același galben, același verde, același gri. - Auzi, îl întrebă Reptigli pe Mâzgâlici zgâlțâind bidonul, astea le-ai furat dintr-un tablou, nu-i așa? - Nu! Le-am cules din Kiseleff! răspunse Mâzgâlici simulând culegerea florilor. - Nu jura strâmb! se auzi o voce din cer. Era însuși Dumnezeu, în pragul unui cort uriaș care plutea pe un nor. - Oh. Nu știam că asculți, Doamne. Scuze! - Nu face nimic, zise Dumnezeu intrând în cort și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]