268 matches
-
de Grădina Icoanei și unde presupunea lipsa Șefului de Șantier: acesta nu părăsea perimetrul Gării de Nord. Se hotărî să motiveze banchetul Încercând stingher să țină un toast. „Prieteni, bunii mei tovarăși de muncă...Cu mult timp În urmă am plănuit această sindrofie În care să ne cunoaștem mai bine și să ne felicităm pentru realizările noastre. Vă rog, dațimi voie să aduc un prisos de recunoștiință acelor Șefi de Echipă ce au fost terorizați de Lct.Col.Tudose Ion ce a Încercat
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
79 A venit vremea să ne facem apolitici / 83 Despre comunism, altfel / 87 Stau la volan și meditez / 89 Proza, bat-o focu', este proastă! / 93 Să dăm fuguța din real în ficțional / 97 Huntington și cercetașii / 99 La o sindrofie / 103 O alegorie cu anonimul provincial / 107 Viața operei și viața cealaltă, aceea de la bere / 111 Boneta de partid / 115 La taifasul european / 119 O ficțiune anapoda / 123 Partea a doua. TĂIETURI DIN ZIARE / 127 Învățământul între agonia specializării și
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
din anii 50 cu unul antiterorist, cu semn schimbat și cu consecințe asemănătoare. Prin urmare nu este așa de clar că libertățile americane ar putea supravețui intacte după ceea ce s-a întâmplat. Și asta chiar dacă președintele crede altfel. La o sindrofie Multă apa a trecut pe râurile interioare, pe Dâmbovița, pe Someș și pe Bega de când au izbucnit în România principiile democratice și de când clasa politică și clasa mijlocie-mică a început să le disece, să le respingă, să le accepte. S-
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
ce face, în asemenea situație, UDMR? Păi, nu aș putea spune ce face, decât povestind o altă poveste, în așa fel încât cei care au urechi de auzit și minte de priceput vor pricepe. Se face că suntem la o sindrofie, poate să fie una referitoare la integrarea europeană, poate să fie altfel, una economică sau culturală, sau, de ce nu, una pentru susținerea copiilor străzii, a canalelor și regiilor celor bine salarizate. La multe este bun Apusul. Și cum spun, în
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
în a maimuțări drepturile & libertățile omului. Legatarii cadavrului indimenticabil, zombii averilor inaccesibile într-o viață de bancher, uteciștii de ieri, capitaliștii de azi și, poate, de mâine, au pus gheara și pe muzica rock. Fuseseră instruiți prin tabere ori pe la sindrofii cine ce cântă. Știau trupe, aveau discuri, casete sau benzi. Nu ascultau Europa Liberă, să afle ultimele noutăți; le luau de la „oamenii lor“ Ăcel mai pregătit în domeniu era chiar secretar de partid; cabotin perfect, mimează că-i june rebel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
face de lucru, ca de obicei, la gherghef și nu îți comunică decât o veste anodină : că a achitat datoria la băcan sau lăptar, iar miercuri se împlinesc cinci săptămâni de când bietele fete nu au mai fost invitate la o sindrofie. Poate e mai bine așa, pentru că altfel tot nu aveau toalete noi, cu care să poată ieși în lume... Niciun cuvânt însă despre acatistele pe care le dă la biserică să nu rămână bietele copile nemăritate, în căsuța aceasta de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și, după o toaletă sumară, cu mintea încă toropită, am coborât grijuliu scara de lemn, în timp ce restul casei continua să se repauzeze, numai ca să-mi pot urma tabietul ! Numai pentru ca să închin câteva ore solitudinii și să fiu întărit sufletește pentru sindrofie, ca un Anteu care a atins pământul... Ce deziluzie !... Și măcar dacă ar fi cineva mai puțin agasant ! Marie-Liliane, de pildă... Dar într-un asemenea caz, Sophie s-ar fi cuvenit să fie la curent și să-și aștepte prietena
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Ori să-i ascult bănuitor intonația ușor afectată după care o recunosc atunci când cochetează - nu știe toată lumea că Sophie este marea feblețe a amicului Victor ? „Dacă am rămas burlac este din cauză că nu mai există o a doua Sophie.“ La toate sindrofiile, în zori, cherchelit, el nu uită să repete această frază. Și surâsul ei măgulit, fără nici cea mai mică intenție de ironie ! Lăcomia femeiască ce o face să nu se îngrețoșeze nici măcar de o asemenea galanterie desuetă și demagogică ! Sigur
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
reverul hainei. Nici atunci când răbdătorul tată o dă jos și o lasă să facă în jurul gheridonului câțiva pași, ținând-o de mână, grijuliu și stângaci, ea nu catadicsește să se poarte cuviincios, ca o persoană ce ia parte la o sindrofie. Un spectacol de prost-gust, observă nemulțumită tânăra mamă, care face salonul nostru asemănător cu o petrecere de mahala. Dar tot a mahala ar aduce și o contrazicere în public cu soțul ei pe acest subiect, unde, ca și în altele
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Mironescu, care își tamponează îngrijorat fruntea pleșuvă : fierbințeala pleoapelor îi lasă impresia că febra i-a urcat deodată, periculos de mult. Va mai întârzia aici câteva clipe, apoi va merge să se repauzeze în dormitor și să-și schimbe, pentru sindrofie, ținuta. Ați văzut-o cumva la înmormântare și pe acea tânără văduvă a colonelului Albu despre care s-a vorbit atât ? Doamna Mironescu întinde madamei Ana ceașca de ceai neterminată. — Cineva, stimată doamnă, mi-a arătat-o într-adevăr... Dar
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
doamnelor măritate. Pentru că dacă ai să te uiți la el mai atent, ai să vezi că pericolul unui embonpoint îl pândește ! Pășind în vârful picioarelor, Margot traversează salonul. Dacă ar fi întrebată, ar răspunde că merge să se prepare pentru sindrofie. Din păcate însă, deschide și închide ușa, fără ca nimeni să o întrebe nimic. Poate chiar fără ca nimeni să o observe ? S-a lăsat o liniște atât de mare, încât tic tacul pendulei, apoi scârțâitul pantofilor domnului Ialomițeanu se aud deslușit
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
veut pas s’assumer aucune responsabilité... Atunci va gândi ea ce e de făcut, doar nu are rost să se turmenteze de mai înainte... Dar pentru acest nefericit tête-à-tête și-a pierdut siesta și acum riscă a pierde și plăcerea sindrofiei... Și nu-i de ajuns că Ștefan își adună atât de încet hârtiile, celălalt iată-l cum încearcă să-l antreneze într-o conversație nouă... Ah, cum de este Titi capabil să o sacrifice pentru legile prudenței ? ! Pentru că numai din
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
văzut ceva ! Concluzia : nu a văzut nimic și nici de bănuit nu bănuiește ! Dacă a bătut câmpii atât, a făcut-o pentru că așa îi e felul. Aceasta însă nu trebuie să schimbe nimic din ceea ce a hotărât : să plece înainte de sindrofie. Numai astfel venirea neanunțată capătă o încheiere cuviincioasă ! Iar dacă se va trezi mâine cu Sophie, venind inopinat și intempestiv, într-o birjă de piață, cu capul înfășurat într-un voal des și puțin strâmbând din nas la mirosurile de pe
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
spre care întindeai din mers mâna, și frunzele aspre îți biciuiau palma, lași să cadă lângă jeț evantaiul și nimeni s-ar părea că nu observă gestul tău de scuză grăbită, gestul de scuză că mergi să te prepari pentru sindrofie, că ai să revii - ai să revii ? Mergi spre ușă cu pași grăbiți, cu dinții strânși, cu nările atât de larg deschise încât simți cum ochii ți se albesc, când pui mâna pe clanță auzi cum se prăvălesc în spatele tău
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
te înduplece. Așa că înclină-te încă o dată și spune-i politicos cum stau lucrurile : — Desigur, aș merita a fi pedepsit pentru lipsa de cuviință cu care... Dar oare ce pedeapsă mai mare poate exista decât a fi lipsit de strălucitoarea sindrofie ? Din nefericire, obligațiuni presante... Profesorul înaintează în salon, ce tăioasă continuă să-i pară, și după atâția ani, lumina electrică ce albește fețele și le face nefirești ! își duce ca un copil batista la ochii obosiți și, când îi deschide
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ca în gravuri, se desenează perfect ziduri, acoperișuri, coșuri prin care iese, ondulat, fumul ! Niciodată, de fapt, nu a agreat prea mult Profesorul Mironescu plimbările cu sania, și nici măcar cu trăsura, dar mai ales picnicurile, și îndeosebi seratele dansante și sindrofiile, în ultimii ani pur și simplu a refuzat să mai iasă, dar poate că și boala ! Dar iată, totuși, că domnul Ialomițeanu are astă-seară obligațiuni și tocmai de aceea a și venit la noi mai devreme și de aceea nu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lor insinuațiuni dezertorului, el se apleacă pe rând, curtenitor, în fața lor, poate mâine seară vor vorbi despre el, curiozitatea fiecăreia fiind ațâțată de vorbele celeilalte, și astfel îi vor explica fiece gest mai greu de înțeles. Dar poate că întâmplările sindrofiei de azi vor fi atât de palpitante încât nimic nu va mai părea destul de interesant la domnul Ialomițeanu - pentru a mai fi explicat. însă tocmai pentru că s-a întâlnit atât de des cu eșecul, încât nimeni nu este mai abil
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Dar până unde poate ajunge lipsa de solidaritate românească ! Am avut o strângere de inimă amintindu-mi acel atât de mal à propos discurs pe această temă ce l-am ținut în obositoarea după-amiază de acum doar zece zile, dinaintea sindrofiei. Penibilă nu mi-e amintirea celor rostite, ci a auditoriului ce îl găsisem... Titi Ialomițeanu ! Privind harta pe care am instalat-o în salonaș și pe care seara, de obicei, fixăm cu stegulețe înaintarea în Transilvania, ne-am neliniștit amândoi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
zile, ce trebuie să fi fost foarte dificil de obținut, odată ce se anunțase mobilizarea. De altminteri, singură a mărturisit că pentru permisie a lucrat domnul Ialomițeanu și de aceea ea l ar fi cultivat atât de insistent în după-amiaza dinainte de sindrofie. Acum însă, doctorilor, asaltați cu răniți și bolnavi adevărați, li s-a făcut frică (presupun) a-l mai ține pe Spiridon internat. Nu mai rămâne așadar decât să se facă iarăși apel la domnul Ialomițeanu. Dar Sophie, care a promis
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
din invitați - privește aceeași grădină cu priviri diferite, după cum diferit va fi comen tariul fiecăruia asupra celor petrecute (un început de infidelitate a soției). Drama plutește în aer, dar nu izbucnește, totul se petrece civilizat cu câteva ore înainte de o sindrofie și cu câteva zile înainte de intrarea României în război. Și în ciuda acestor drame suprapuse (cele mici, individuale, și aceea a unei întregi țări), plutește ca o fericire peste acest salon și peste această grădină, cu atât mai ciudată cu cât
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
în aceeași clipă. Brațele lor au căzut brusc pe lîngă corp, ostenite. Dacă era și Ana, vă invitam la un pahar de vin fiert. George e plecat la București. Nu, Tamara! Să nu convertim povestea noastră într-un fragment de sindrofie anostă. Săniuța vine din nou, purtîndu-le pe cele două fetițe. Mihai a oprit-o, să nu ajungă în tufele de trandafiri sălbatici de pe marginea șanțului de hotar. Apoi, cînd Mara și Cristina fug la deal, trăgînd sfoara săniuței, el rămîne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
să-i zici muzică. Bud auzi niște țipete, niște urlete venite dinspre arest. Zgomotul se dublă și apoi se triplă În intensitate. Bud văzu o adevărată cursă nebunească dinspre sala comună spre blocul arestaților. O străfulgerare: Stens luînd-o razna, pileală, sindrofie... să-i frigem pe ăia de i-au bușit pe-ai noștri! O luă la goană și ajunse Într-un suflet la ușă. Culoarul era Înțesat, iar ușile de la celule deschise. Se formau cozi. Exley urla, Încercînd să facă ordine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Nu mai avea capace la roți, iar ștergătoarele de parbriz erau rupte. Hank’s Ranch Market era Înconjurat cu bandă galbenă. În parcare două mașini ale poliției. Nici un tichet de amendă pe parbriz - probabil că-l furaseră vandalii. *** Ajunse cînd sindrofia era În plină desfășurare: Ellis Loew În apartamentul plin cu mahări de la Partidul Republican. Femeile În rochii de seară, bărbații În costume negre. Marele V: costum kaki, cămașă albă, stropită cu sînge de cîine. Jack Îi făcu semn unui chelner
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
paradisul Scenei. În 1983, când au venit amândoi în Germania, au petrecut un sejur în apartamentul meu din Heidelberg, în timp ce eu mă aflam la Paris, apoi am început să ne vedem în chip regulat după întoarcerea mea în țară. Ultima "sindrofie" acasă la ei (Irinel știa să primească și făcea parte din categoria "marilor doamne" care nu reușesc niciodată să ajungă "gospodine", indiferent de timpul pe care l-ar fi petrecut în bucătărie) a avut loc în 1996 în cinstea Monicăi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
n-ați putea să mă introduceți diseară la Nastasia Filippovna? Trebuie s-o văd neapărat chiar astăzi; am o problemă; dar nu știu deloc cum să intru. I-am fost prezentat adineaori, totuși nu m-a invitat: astăzi acolo e sindrofie. De altminteri, sunt gata să trec peste unele conveniențe și n-au decât să râdă de mine, numai să intru cumva. Ați avut, tinere prieten, exact, dar exact aceeași idee ca și mine! exclamă generalul entuziasmat. Că doar nu v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]