4,151 matches
-
îi dă o formă suficientă și armonioasă, determinată parcă de un impuls interior". Sau, cu visul, care deși aflat în afara existenței noastre cotidiene, e un depozitar al pasiunilor și obsesiilor de peste zi. Aventură presupune o expulzare vremelnica, dar violență a sinelui din propria să viața, numai pentru că acesta să aibă unde să se întoarcă. Dar atunci ce sînt aventurierii de profesie, care fac sistem din absența sistemului? După Simmel, ei sînt aceia care au permanentă nevoie de o distanțare de ei
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
se țină de cuvînt. Un barbat nu îi poate da de înțeles unei femei că e disponibil, numai pentru că în ultima clipă să se răzgîndească: așa ceva ar fi grosolan, umilitor, neonorabil pentru un gentlaman. Dincolo de cochetăria feminină se află avertismentul sinelui că s-ar putea oricînd retrage, chiar înainte de a se fi manifestat. Cochetăria este, astfel definită, o stare de permanență potențialitate a eului, pe care oricare decizie definitivă o anulează. Autenticitatea identității se găsește în această potențialitate, deci cochetăria este
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
efemerului adusă absolutului: "Mierle și buxusus-ul abhorat de Montale/ și ginestrele mele le simt în spate,/ în fața nu pot atinge Egina, asemeni Grădinii Edenului/ intangibilă pe uscat.// În fine ajuns la cafeneaua literară a lui Temis/ ascult vocile transmițînd vibrațiile sinelui:/ cîte ființe șunt în tine, copila, femeia, înțeleaptă/ nestatornica și fidelă, Poezie cu nume de stol?// Mie care dintre acestea îmi este menit?/ Numele uleios, senzual, sau cel de reci ape montane?/ Împărtindu-te generoasă te pierzi cîștigînd/ altă tinerețe, un
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi LA 10 FEBRUARIE 1987, în camera 108 a vilei Oncesti din stațiunea Păltiniș, sau la pagina 185 a cărții În căutarea sinelui, avea loc următorul schimb de replici: "- De ce mă îndemnați să scriu o ăfilosofie a inconstientuluiă tocmai acum când, în sfârșit, simt problemă Geist-Seele? l-am întrebat pe domnul Noica în timpul ăjudecătiiă, care a început cu mine. - Lasă tratarea relației Geist-Seele
Avatarurile unei idei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18116_a_19441]
-
din scaun, ca o nacela, si o să-l ăndrepte, plutind, spre fereastră pe unde se poate evadă...) Am renunțat și la Quo vadis, o pilula de animație inteligență a lui Horațiu Mălăele (o idee-grafică: să-i spunem "lupta talentului cu sinele, pentru ămplinire, si cu "exteriorul" pentru supraviețuire; sub o linie-plafon, peste care face naveta o umbră amenințătoare, o crisalida se chinuie, se chinuie din greu să ajungă fluture; când fluturele va fi mai frumos și mai gata să-și ia
Revansa DaKino by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17472_a_18797]
-
moment a fost cuprins de intensă curiozitate de a descoperi lumea cealaltă, pe care și-o va reprezenta toată viața an culorile senine și intense ale acelei umbrele de soare. Alteritatea, astfel percepută, e mai fericită și mai vie decât sinele, ea atrage irezistibil, farmecă și seduce. Anecdota această istorisita de autor mi se pare simptomatica pentru felul an care e alcătuit un subtext comun al tuturor eseurilor incluse an volum. Camartin provine dintr-o cultură mică și marginala, cea romanșa
Marginalitatea fericită by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17490_a_18815]
-
Stănescu. Meșteșugita din materialul rezistent al "necuvintelor", poezia să este o ultimă "arca a lui Noe" menită a-l salva din potopul curgerii vremii, a-l ajuta să evadeze din sorbul timpului prin care, supuși vidului cosmic, ne pierdem substanță, sinele, eul. Căzut an durată, el face experiență neantului existențial. Spaimă este atat de adâncă și rădăcinile ei atât de vechi, ăncât scriitura poetica stănesciană se ăncarcă fundamental cu funcția mitică pe care Mircea Eliade o vedea că esențial destinată "vindecării
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
Nicoleta Ghinea Așa cum îl arată Poemele omului electric, Alexandru Cristian Milos este un poet talentat. Registrul sau poetic variat închide problemă sinelui într-o paranteză invizibilă pe care poetul ne-o descrie constant. Sinele nu este decît aparent măcinat de contradicții, în fapt el își formează propria ideologie literară și tinde să exprime întreaga filosofie a Noii Lumi, așa cum este ea resimțită de insul temerar în căutare de noi experiențe. Cartea se încheagă de la
Descrieri by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17516_a_18841]
-
Barbu Cioculescu Să nu te miri de nimic este calea regală a împăcării cu sinele, implicit cu lumea, un fel de aplicație joasă a hotărârii de a nu violă tainele lumii, si aceasta fie printr-un fericit temperament care-l salvează pe insul uman încă din născare, fie dintr-o îndelungată și mai adesea amară
Blestematul joc al alternantelor by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17566_a_18891]
-
un Dumnezeu al iubirii și împerecherii, insă iarăși în sens cast, nu neapărat erotic. În Totalitate și infinit există un capitol care poate părea oarecum ciudat, în contextul unei filozofii a inclinării în fața alterității, a întimpinării Celuilalt că făptura căreia Sinele îi e dator și de care e deopotrivă atras. Mă refer la capitolul despre Locuire. El conține reflecții stranii, emoționante și obscure în egală măsură, despre necesitatea reculegerii, despre ce înseamnă acasă, ca spațiu privat de retragere din lume, ca
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
Jean Baudrillard face trimitere explicită, după cum își va fi dat probabil seama cititorul, la o altă carte celebra, Soi-même comme une autre, apartinîndu-i lui Paul Ricoeur. Raționamentele celor doi filozofi, însă, sînt aparent (doar aparent) radical diferite: în vreme ce Ricoeur definește sinele ca entitate dublă, animat de două tendințe, una spre stabilitate și auto-regăsire, alta spre schimbare și astfel de lunecare în alteritate, pentru Baudrillard nu mai există alteritate. Ea a dispărut cu totul, în măsura în care chipurile noastre sînt perfect uniforme și inexpresive
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
Izbutind să aflu tot, mă pierd, de fapt, pe mine însămi, identificîndu-mă cu toți ceilalți, cu propriul lor conținut de gînduri, trăiri și senzații. Alteritatea dispare, pentru că eu o agresez și o invadez, numai că odată cu dispariția ei dispare și sinele. Baudrillard urmează, așadar, teoria lui Ricoeur, aplicînd-o doar la viziunea să de sfîrșit de lume, în care inevitabil nu-și mai poate avea rostul o ontologie a ființei. Într-un univers populat de fantoșe, privat de un Eu, precum și de
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
al poeziei lui C. Th. Ciobanu, el riscând adesea printr-o tehnică a epatării sau prin curioase jocuri lexicale, gen "viața sub scut m-a scutit/ s-o scutur din ce nu primesc/ pe-un păscut în storul distorsionat/ la sinele mai sinuos". Până la un punct se justifică explorarea resurselor anagramatice, convocarea de vocabule ce-și înghit reciproc silabele, sunetele, într-o frenezie a posesiunii și deposedării de sens ("să mă rețină regina-rugină-n rutină retinei,/ pe rășina rușinii"); când aceste tehnici
Un crepuscular by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17604_a_18929]
-
elevii își explorează posibilitățile și își construiesc primele competențe. În ciclul gimnazial, elevii trec de la preadolescență la adolescență și cunosc transformările corporale, fizice și sociale importante. Educația fizică are datoria de a ajuta toți elevii la însușirea noilor repere asupra sinelui, asupra altora, asupra mediului, noilor posibilități motorii pentru constituirea unei imagini pozitive. Elevii confruntați cu bogăția și diversitatea câmpului cultural sunt conduși spre câștiguri de eficiență, prin utilizarea potențialului în identificarea problemelor și stabilirea răspunsurilor. Paralel cu înțelegerea și integrarea
STUDIU COMPARATIV PRIVIND OBIECTIVELE EDUCAȚIEI FIZICE ÎN DIFERITE ȚĂRI EUROPENE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cătălina Ababei , Izabela Țuțu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_535]
-
unei asemenea cărți: fie dintr-o proiecție subiectivă asupra mai multor autori fără legătură între ei, fie dintro citire a lor din perspectiva unei atmosfere culturale comune. Dar mai e și al treilea caz, excepțional, al unității acestor limite, când sinele lărgit al autorului le determină întâlnirea: atunci autorul unei asemenea cărți educă, explică, digeră și retransformă o paradigmă culturală. Este cazul absolut al Bibliotecilor în aer liber ale Martei Petreu: seria de autor în care cartea a apărut produce spectacolul
Uriașii dintre două lumi by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2449_a_3774]
-
ideatică, de densitate extremă. Pentru Eliot, literatura europeană este subiectul fundamental: un pariu ontologic esențial în ordinea civilizației, parte a patrimoniului universal, prin sorgintea sa greacă și latină; o ordine superioară, mereu in statu nascendi, dar și o luptă cu sinele, cu tenebrele proprii, o metodă de împotrivire față de haosul incipient al limbii și al societății. Întreaga viziune elioteană asupra scrisului ar putea fi pusă sub un moto din gânditorul T.E. Hulme, din care citează cu satisfacție: „omul e în mod
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
supunîndu-și intimitatea la o cenzură drastică. În jargonul pe care îl iubește atît de mult, aici aflăm persona lui Vasile Dem. Zamfirescu, dar nu persoana lui. Îi aflăm rolurile pe care și le-a asumat în ochii altora, dar nu sinele.
Apostatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2469_a_3794]
-
euforic. Autorul pleacă de la conflictul dintre experiența libertății și cea a egalității, amendând modernitatea din perspectiva acestui conflict, oricât de multe nostalgii ale libertăților secolului al XIX-lea ar presăra în carte. Conflictul provine din înțelegerea libertății drept cultivare a sinelui în care „celălalt“ este respectat doar din perspectiva umbrei literale a legii. Libertățile construite pe spaima de lege sunt, astfel, neasumate individual. Or, libertatea începe acolo unde individul asumă legea, o gândește, îi înțelege alternativele și o aplică cu discernământ
Ca un bănuț în buzunarul rupt by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2385_a_3710]
-
lm cesc, aplec ndu-m mai mult a a s ți a a s a haruri. Aspir nd s -l cuno ți temeinic vei află calea de ai n cotiturile am r toare i, Slav Cerului , pasagere ale i țâț descoperi sinele n cel mai inspirat mod cu puțin , cel de vie îi. a a Om-eternitate.Geniul de factur cosmic Eminescu, care a elaborat i a a i ț ț ai ț ț a Clipele cu Eminescu ncep s m n elep
Zămislită sub zodia lui Eminescu…. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_66]
-
Vladimir Jankelevitch. Ambele cărți tratează chestiunea iertării, Delumeau în cheie istorică și focalizata pe religie într-o perioadă bine determinată, Jankelevitch la un nivel pur teoretic și filozofic. Dar, în esență, ambele sînt o reflecție pe tema felului în care sinele, prin mărturisire și iertare, izbutește să se deschidă spre Celălalt, să stabilească un soi de punte către lume, fără de care nu ar putea supraviețui. Pe Delumeau l-a inspirat în conceperea studiului sau remarcabilă invitație la cunoaștere de sine pe
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
cel al lui Freud a existat", susține Delumeau, "că liant și multiplicator, aportul enorm al confesiunii, așa cum a fost ea propovăduita și trăită în catolicism". Rostul confesorului era acela de a smulge, că dintr-o vizuina întunecată amenințată de păcate, sinele păcătosului, pentru a-l putea mîntui. Dar cartea istoricului francez nu vorbește într-atît despre această ieșire a eului din sine spre lumină și purificare, cît mai degrabă despre "sfaturile către confesori", felul în care aceștia erau antrenați să pătrundă în
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
părintelui, dar citînd diversele extrase din manualele pentru confesori abundent citate în carte, impresia mea a fost că mai nimerita ar fi o analogie cu invadatorul: confesorul este, în bună măsură, un cal troian care izbutește nu atît să scoată sinele din fortăreața să, cît mai curînd să pătrundă el dincolo de zidurile privatului. Din studiul istoricului, cum spuneam, aflăm mai putine despre cum se confesau oamenii din Evul Mediu pînă în plină epoca a luminilor, si mai multe despre cum înțelegeau
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
se mai practică, în secolul al XVIII-lea, deloc confesiunea. Firește că putem interpreta concluziile și de altfel toate afirmațiile lui Delumeau în diverse chipuri. Pentru mine, însă, morală acestei istorii a confesiunii este una tulburătoare: mărturisirea, ca ieșire a sinelui din sine, este nu doar greu de obținut (unii ar putea merge pînă la a o declară imposibilă, oricît ar dezminți o asemenea pesimista abordare valul de pacienți ai cabinetelor psihiatrilor), ci și periculoasă. Cum putem renegocia intimitatea, odată ce am
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
perfect repliat asupra lui însuși. Respectul pe care îl are occidentalul de azi față de legea juridică derivă dintr-un instinct de conservare, din frică să de a nu rămîne singur pe lume, izolat de semenii lui. Comunicarea "individului" rațional cu sinele, cu aproapele și Dumnezeu a fost dintotdeauna problematică. Prin vechiul, "suflet", omul medieval confruntă direct lumea. Fără "suflet", comunicarea devine mediata prin legi și instituții. Dacă ordinea juridică a societății este încălcată, omul vestic este pierdut, nu se mai poate
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
care cititorul este sensibilizat, apropiindu-l de ceea ce rămâne inefabil, adică esență. Poetului poezia îi devine o interiorizare și o interioritate necesare. Dacă pentru Mazilescu, poezia este un fel de expulzare a eului, pentru Stănescu ea este o adâncire a sinelui. Dar, pentru amândoi sistemul gândirii poetice disimulează realitatea, câtă vreme gândirea poetizantă a poeților din secolul XIX numește o realitate. Dar nu se poate disimula o realitate mai înainte de a-i fi înțeles esențele, de a o fi trăit printr-
Metafora ca ritm al gândirii poetice. In: Editura Destine Literare by Al. Florin Țene () [Corola-journal/Journalistic/85_a_471]