285 matches
-
mai ales pe termen mediu și lung. Înțelepciunea este definităde Sternberg (în cadrul modeluluiă ca fiind folosirea inteligenței eficiente, a creativității și cunoașterii mediate de anumite valori cu scopul de a: urmări atingerea unui bine comun; ba echilibra interesele intrapersonale (ale sineluia, interpersonale(ale altoraă și extrapersonale (organizaționale, instituționale și/sau spiritualeă pe termen scurt și lung pentru a se adapta la, a modela și selecta medii.(p. 35Ă. În linii generale, înțelepciunea este decizia individului de a folosi inteligență, creativitatea și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
ne poate fi retras” (I, 12). Secvența aceasta are o importanță covârșitoare în înțelegerea stranietății resimțite de Cioran în fața propriei prezențe și a crizei propriei identități. Recunoaștem în ea experiența de a te descoperi străin ție însuți, moderna experiență a sinelui rătăcind, care și-a pierdut nu umbra, ci trupul. Oricum, viața e vis, spunea Calderon cu câteva secole înainte. În orient, o religie întreagă se întemeiase pe fundamentul existenței ca iluzie. O alta, de care era, prin origine, mult mai
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cu nimicul, lui Cioran nu-i rămâne decât să se construiască imaginar, la granița dintre dorință și frustrare, printr-o întemeiere pe dos. Să fie această întemeiere imaginară dovada unei trăiri mimate, a unei existențe simulate? Să fie exercițiul ipostazelor sinelui un eveniment textual și livresc și nimic altceva? Notează Cioran: „Durerile imaginare sunt cele mai reale dintre toate, căci sunt durerile de care ai nevoie și pe care le-ai inventat, pentru că nu te poți lipsi de ele” (I, 156
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
aici nu doar trecerea de la o vârstă a misiunii la una a renunțării, ci și situarea sa în afară Ă, merge până acolo încât transformă neputința în șansă, sterilitatea în sens. Nu-i vorbă: e sensul unei explorări dureroase a sinelui sau sensul unei întemeieri a lui. Dar, altfel, e limpede: visul energiilor elementare îl obsedează pe Cioran până într-atât, încât se neagă pe sine pentru a supraviețui. Și neputința e chiar neputință. Păcatele eului și extazul anonimatului sau viceversatc
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
putea trăi într-o atare părăsire, în acest deșert cultivat, în acest infinit denaturat de agricultură. Nu, n-aș putea suporta această confruntare zilnică cu atâta spațiu” (idem). Dar aici, Cioran înțelege că problema nu este a locului, ci a sinelui: „Urâtul copleșitor nu se afla însă în vasta întindere pe care o aveam sub ochi, ci în mine; îl adusesem de la Paris. Să te plimbi în mijlocul unei singurătăți atât de pure și desăvârșite, cu otrava Ă sau cu microbul Ă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Așa se întîmplă în teatrul celor vechi, la un Shakespeare sau la un Cehov. Dincolo de Hamlet este ironia sau o lume bufonadă pe care o recunoști în orice alt timp istoric; dincolo de Vanea este depersonalizarea, solitudinea sau căutarea nesfîrșită a sinelui într-o lume uitată. Doi foști actori, ajunși la pensie se întîlnesc în fiecare luni în apartamentul unuia dintre ei pentru a depăna amintiri, răsfoind albume vechi ale teatrului, cronici din reviste, fotografii din tinerețe. Un mobilier desuet, pereți plini
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
care va avea consecințe nefaste. În antiteză cu intensitatea devastatoare a emoțiilor resimțite alături de Florica, în relația cu Ana și cu fiul său, Petrișor, Ion manifestă o indiferență rea, plină de egoism, o cruzime ce reliefează natura instinctuală, violentă a sinelui de adâncime. Această atitudine revelează erodarea gravă a valorilor morale și a omeniei din sufletul lui Ion. Deși e vinovat moral pentru sinuciderea Anei, el nu are remușcări, cum nu are nici când îi moare copilul, în care văzuse mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
va avea consecințe nefaste. În antiteză cu inten sitatea devastatoare a emoțiilor resimțite alături de Florica, în relația cu Ana și cu fiul său, Petrișor, Ion manifestă o indiferență rea, plină de egoism, o cruzime ce reliefează natura instinctuală, violentă a sinelui de adâncime. Această atitudine marchează erodarea gravă a valorilor morale și a omeniei din sufletul lui Ion. Deși e vinovat moral pentru sinuciderea Anei, el nu are remușcări, cum nu are nici când îi moare copilul, în care văzuse mai
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
dintre prozatorii agreați de regimul comunist părea a reprezenta, din această perspectivă, o soluție ideală. Suma de clișee specifice recuzitei fantastice pe care i-a oferit-o Omul din vis (imixtiunea visului în viață, cuplul straniu, dublul că materializare a Sinelui ș.c.l.) i-a oferit, finalmente, regizorului exact pastă narativa care îi trebuia. Și, din fericire pentru Cezar Petrescu, prin excepționalul sau Glissando Mircea Daneliuc i-a întors cu asupra de măsură serviciul. Omul din vis mai trăiește, astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
asemenea perspectivă, "...Sinele se dovedește a fi o reprezentare arhetipală care diferă de celelalte reprezentări de același tip prin faptul că ocupă un loc central în virtutea importanței conținutului și a numinozității sale."75 Numinozitatea este una din cauzele care dau Sinelui un aspect irațional și care nu ar fi resimțit fără medierea Individuației: Țelul individuației este atins odată ce Sinele este Simțit ca fiind ceva irațional, o existență nedefinibilă căreia eul nu i se opune și nu îi este subordonat, ci de
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
p. 100. 380 La poetica della sillabazione di sogni notturni și esaurisce con Nuove Poesie, Maria Gabriella Riccobono, "La poesia ermetica di Quasimodo, letture esoteriche", Italianistica, 37, 2007, pp. 277-293, p. 279. 381 Singurătatea și izolarea pot fi înfrânte. Părăsirea sinelui pentru o dimensiune superioară este redata prin imaginea separării apei marine de sare: Come îl sale dall'acque / io esco dal mio cuore // În te salgo, o delfica / non più umano (Delfica). Precum sarea din ape / eu ies din inima
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
preschimbat în semne al unei lumi necunoscute devine disperarea morții întrebărilor căutătoare de răspunsuri. Umbra cuvintelor capătă consistență obținând formă, fiind pusă în strânsă legătură cu somnul sau cu visul. Toutuși, eul creator devine eu absolut, în aceeași identificare a sinelui cu ceilalți: Totul este eu însămi/ Dați-mi o frunză care să nu-mi semene/ Ajutați-mă să găsesc un animal/ Care să nu geamă cu glasul meu/ Pe unde calc pământul se despică/ Și morții care poartă chipul meu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
șase al secolului trecut, 1956 fiind omul În care, pentru prima dată, „gulerele albe” și lucrătorii din servicii au depășit, ca număr, În Statele Unite, „gulerele albastre”, adică muncitorii industriali. Peripatethice dobândescă clasificare de sine. Comunicarea existențială este promovarea (Hervortreibeină sinelui prin intermediul semenului. Argumentarea aparține lui Karl Jaspers În prima sa operă importantă Filosofia, 1932. 2. Rezultă că, În spațiul sacru al comunicării, celălalt este chiar mai important decât propria persoană. O astfel de Înțelegere fundamentează o etică bazată pe un
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
nedescâlcit al tăcerii (sau din cacofonia zgomotelor din univers) prin mijlocirea viorii și a partiturii. Nu țâșnirea inspirației, ci descifrarea atentă stă la originea bucății muzicale. Muzica este înțeleasă de naratorul blecherian nu ca manifestare artistică stihială, expresie tumultoasă a sinelui profund, ca în estetica romantică, ci ca o formă lucidă de transmutare a semnelor de pe portativ, în domeniul perceptibilului, în realitatea exterioară. Și bâlciul este o partitură muzicală camuflată în ambalaj țipător: "Spectacolul lui amplu se umfla ca o simfonie
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Gabrielle Roy. Găsim acolo, desigur, și figuri și mituri literare legate de spațiul geografic nord-american, precum călătoria, exilul, frontiera, ruptura, dar acest spațiu e mai degrabă sursa unei conștientizări, a unei mutații intime și chiar a unei reapro prieri a sinelui prin inspirația creatoare. Muntele solitar Ungava este una din acele structuri antropologice ale imaginarului, de care pictorul Pierre Cadorai se servește pentru a-și desăvîrși metamorfoza, mitul american de bază suferă la rîndul său subtila transformare pe care o antrenează
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
cu extensie în Orientul Mijlociu, iar Song Xiaojun și Zhonghua Jian au elaborat sinteze de geostrategie regională în care tratează aspectele cooperării militare ale R.P. Chineze cu statele arabe și implicațiile acestora în plan zonal. 4.16. În statele arabe - cunoașterea “sinelui acasă” Existența numeroaselor disensiuni interarabe și a tensiunilor arabo-israeliene, a determinat în lumea arabă preocupări pentru studierea sistematică a mutațiilor și reconfigurărilor geopolitice din propriul areal politicoteritorial. Demersurile cu pretenții științifice s-au conturat îndeosebi în statele arabe “mai deschise
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
un Godot, ci un alt diferit, desigur Sf. Benedict"35; și tot un exemplu este și identificarea precisă a filosofiei, operată de Michel Foucault, cu "contestarea tuturor fenomenelor de dominare" și afirmația sa despre proiectul, nebulos definit, de a da "sinelui ... tehnicile de administrare" care ar permite ca "jocurile puterii să fie jucate cu minimum de dominare"36. Există, fără îndoială, diferite rațiuni (în legătură cu modele de gîndire, contexte, stiluri de argumentare și biografii) pentru care fiecare din acești gînditori părăsește cărarea
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
prezentării calităților proprii (self-monitoring, în engleză). Reprezintă o abilitate să ținem sub control prezentarea propriei persoane și, strâns legat de acest lucru, să dezvăluim sinele într-o manieră potrivită situației. În sensul acestei a doua componente a abilității discutate dezvăluirea sinelui o modalitate interesantă de a imagina modul în care decurge informația de la o persoană spre alți oameni o reprezintă diagrama cunoscută sub numele de Fereastra Johari 1. Așa cum se poate observa în figura 4.3, autorul care a dat numele
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Toate acestea implică dezvăluirea sinelui, voința de a te încrede în alții. Desigur că acest lucru presupune o notă de risc deoarece noi revelăm altora aspecte pe care le-am menținut private până acum. În societate există limite ale dezvăluirii sinelui: în general, oamenii cu status înalt vorbesc puțin despre ei înșiși cu oamenii cu status scăzut; de obicei, femeile se confesează mai mult femeilor decât bărbaților. Interesant este că cercetările în acest domeniu au arătat că dezvăluirea sinelui este văzut
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
a consulta populația în prealabil sunt contestate. Nimeni nu decide în numele meu, fără ca eu să am un cuvânt de spus; • valorile personale primează asupra valorilor instituționale, dragostea asupra căsătoriei, credința asupra Bisericii; • fericirea persoanelor are întâietate asupra imperativului colectiv; • căutarea sinelui poate să ducă în realitate la narcisism: a mă iubi pe mine suficient ca să nu am nevoie de altcineva care să mă facă fericit"199. Studiile dedicate opțiunilor valorile ale românilor, fie cele realizate de către Institutul de Cercetare a Calității
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
să-i supere sau să-i vătămeze pe ceilalți și să încalce așteptările sociale sau normele"; • tradiție "respectul, devotamentul și acceptarea obiceiurilor și ideilor pe care cultura sau religia le impun indivizilor"; • securitate "siguranța, armonia și stabilitatea societății, relațiilor și sinelui"; • putere "dobândirea statusului și prestigiului, controlului și dominației asupra oamenilor și resurselor"; • realizarea "succesul personal prin demonstrarea competenței în conformitate cu standardele sociale"; • hidonism "plăcerea și gratificarea senzorială a sinelui"; • stimulare "entuziasm, noutate și provocare în viață"; • Auto-direcționare "gândire, acțiune, creativitate și
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
corporale și faciale, cu încercări multiple de mascare a neajunsurilor și aspectelor inestetice, ceea ce exprimă dorința lor de ajustare a sinelui corporal, precum și nevoia de a apărea agreabil și prezentabil în fața celorlalți. Simultan, aceștia pot fi considerați indicatori ai conturării sinelui social și spiritual. ”Narcisismul puberal este alternativ critic și îngăduitor, cu momente devastatoare câteodată” (U. Șchiopu, 1995, p. 216). Procesul dezvoltării conștiinței de sine este lung și sinuos, caracteristicile imaginii de sine constituite în copilărie, dar mai ales aprecierile furnizate
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
presupune o particularizare față de un altul, or în absența acestuia, procesul diferențierii și trăsăturile proprii nu mai au rolul de a delimita existența individului, cu tot ce implică aceasta. Înainte de a apărea diferențierea de altul trebuie să existe diferențierea în cadrul sinelui, adică eul să aibă capacitatea de a se distanța de propria lui existență și să se perceapă atât ca subiect, cât și ca obiect. Este momentul în care apare conștiința de sine, un salt uriaș în cadrul evoluției structurilor mentale, situație
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fi putut-o face o atingere reală....” în aceste tablete fanteziste din volumul Povestiri de trezit adulții surprindem o diversitate de teme și motive care ne umanizează. în fond, suntem Vălcii plângătoare care, traversând prin „Sădurea narativă” (rmberto Eco) a sinelui, descoperim antinomiile propriei noastre ființe prin întrebări întrebătoare, de tipul: „Ce se ascunde în spatele ușilor închise?” sau „Eu de ce pot fi tu, tu de ce nu poți fi eu?” Măiestrită viziune în minimonologul adresat de tip discurs „Cine spune că există
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
ceilalți" în relațiile internaționale. Principala preocupare a lui Shapcott este posibilitatea de a realiza dreptatea într-o lume cu diversitate culturală. Deși principalele influențe asupra argumentului său provin de la Tzvetan Todorov și Hans-Georg Gadamer, mai degrabă decât de la Habermas, critica sinelui a lui Shapcott este în armonie cu cea a lui Linklater și Hutchings. El respinge atât concepția liberală, cât și pe cea comunitariană a sinelui, pentru că împiedică adevărata comunicare și dreptate în relația dintre sine și ceilalți. Concepțiile liberale despre
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]